Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 1266. Girul în alb

(1) Girul poate să nu desemneze persoana în a cărei favoare este dat şi poate să conţină pe cec (verso) sau pe alonjă doar datele şi semnătura girantului (gir în alb).

(2) Girul la purtător se consideră în alb.
Girul în alb produce exact aceleaşi efecte ca şi girul obişnuit (în plin). Diferenţa dintre aceste două varietăţi ale girului rezidă în lipsa menţiunii privind persoana beneficiarului ulterior (giratarului) în cazul girului în alb .

Astfel, oricare cec având pe verso sau pe alonjă doar menţiunea privind girarea şi datele girantului, plus semnătura lui va fi considerat ca fiind girat în alb.

Girul în alb îşi poate face loc în şirul neîntrerupt de giruri la care poate fi supus, eventual, un cec, neexistând careva rigurozităţi în acest sens. Astfel, un cec ar putea fi girat pentru prima dată în alb, ulterior – în plin şi invers, şirul putând continua până la momentul prezentării cecului spre onorare sau până la expirarea termenului prevăzut pentru prezentare.

Giratarul în urma unui gir în alb, pe lângă toate drepturile unui giratar, în cazul girului în plin mai este în drept:

• 
  să completeze cecul cu numele său sau cu numele altei persoane;
  
• 
  să gireze cecul din nou în alb sau unei persoane determinate;
  
• 
  să predea cecul altei persoane fără să-l gireze şi fără să completeze girul în alb, caz în care giratar va fi considerată ultima persoană – posesor al cecului.
  

Cecul la purtător, fiind întotdeauna transmis prin simpla cesiune, nu va fi girat în nici un fel. În cazul prezenţei unor atare menţiuni ele, de fapt, nu se vor lua în consideraţie, fapt ce se fundamentează pe tipul cecului.

Este aceeaşi procedură în cazul cecului nominativ, care suplimentar la numele beneficiarului cuprinde şi clauza „nu la ordin” sau alta echivalentă. Acesta va fi transmis doar prin simpla cesiune şi nu prin gir.

Ca atare girul în alb favorizează circulaţia cecului, însă creează şi careva dezavantaje în situaţia furtului sau pierderii cecului.

La completare girul în alb se transformă într-un gir în plin, iar cel ce va figura ca giratar va fi considerat dobânditor direct de la girant.

(2) Legiuitorul identifică girul la purtător cu girul în alb având drept raţiune natura primului tip de gir. Însă această echivalenţă nu exprimă adevăr şi în sens invers, girul în alb nu este identificat cu girul la purtător. Acesta din urmă presupune girarea cecului unei persoane, tragerea realizându-se în favoarea persoanei ce va prezenta cecul la bancă, fie că ea coincide cu prima, fie că nu. Din acest motiv girul la purtător poate fi identificat cu girul în alb.

În sens invers însă, nu am putea afirma acest lucru, deoarece girul în alb poate fi substituit oricând cu un gir în plin, caz în care doar persoana indicată ca giratar va putea beneficia de suma ce face obiectul cecului.

Articolul 1267. Girul prin procură

Dacă girul cuprinde menţiunea „pentru încasare”, „ca împuternicit” sau orice altă menţiune ce implică o însărcinare de încasare a cecului, deţinătorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar să-l gireze poate numai la ordinul girantului (girul prin procură). Persoanele responsabile de plata cecului pot opune în acest caz deţinătorului doar excepţiile care ar fi opozabile girantului.
Dacă girul cuprinde menţiunea „pentru încasare”, „ca împuternicit” sau orice altă menţiune ce implică o însărcinare de încasare a cecului, deţinătorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar să-l gireze poate numai la ordinul girantului (girul prin procură). Persoanele responsabile de plata cecului pot opune în acest caz deţinătorului doar excepţiile care ar fi opozabile girantului.

Deţinerea cu drept de proprietate a titlului (cecului) presupune folosinţa, posesia şi dispoziţia lui. În cadrul circulaţiei cecului, în mod inevitabil se girează şi toate atributele proprietăţii asupra cecului, astfel încât orice giratar poate să-şi valorifice oricare dintre drepturile ce rezultă din cec.

Drepturile transmise sunt, în esenţă, aceleaşi în toate cazurile. Astfel, în cazul unui gir în plin, posesorul este în drept:

• 
  să-l gireze unui nou beneficiar, pe care-l va indica;
  
• 
  să-l gireze în alb;
  
• 
  să încaseze suma ce face obiectul cecului;
  
• 
  mai dispune de dreptul de protest, regres, inclusiv dreptul de proprietate asupra documentului.
  

Cel care se află în posesia unui cec ce i-a fost girat în alb mai este în drept:

• 
  să-l completeze cu numele său sau cu numele altei persoane;
  
• 
  să gireze cecul din nou în alb sau unei persoane determinate;
  
• 
  să-l predea altei persoane fără a-l gira ori completa girul în alb.
  

Toate acestea sunt realizate de către posesorul cecului în condiţiile în care titlul nu are inserată menţiunea: „pentru încasare”, „pentru procură”, „valoarea pentru acoperire” sau alte menţiuni similare / echivalente.

În cazul în care una dintre acestea este expres indicată pe cec, drepturile posesorului vor avea o întindere mai redusă comparativ cu situaţia în care ea ar fi lipsă.

Afirmaţia se fundamentează pe faptul că în toate aceste cazuri (prezenţa uneia dintre aceste menţiuni) posesorului îi este impusă o restricţie: să nu gireze cecul altui beneficiar în nume propriu. În principiu, girul poate fi realizat, însă doar la ordinul girantului, adică doar cu titlu de procură, în acest sens giratarul fiind dependent de girant.

Respectiva situaţie este diferită de cea în care se exclude total girarea ulterioară. În acest din urmă caz stipulaţiunea ce va fundamenta interzicerea girului ulterior va fi: „exclusă girarea”, „numai către X” etc.

Ţinând cont de specificul activităţii prin procură în general, va trebui să facem referire la faptul, că legea diferenţiază tipurile de procuri, şi anume: generale şi speciale. În virtutea procurii cu specific general, reprezentantul exercită fără diferenţe, orice activităţi în numele reprezentatului; în cazul procurii speciale, reprezentantul are dreptul de a întreprinde doar acele acţiuni, care sunt expres stipulate în procură. Toate acestea doar în condiţiile întocmirii legale a procurii. În respectivele situaţii reprezentantul acţionează din numele reprezentatului, şi este în drept să săvârşească oricare acte ce le-ar putea săvârşi reprezentatul.

Situaţia e similară şi în cazul cecului prin procură, în sens că giratarului prin procură îi sunt opozabile doar acele situaţii, care, în conformitate cu legea, i-ar fi opozabile girantului prin procură, dacă cecul nu ar fi fost girat anterior prezentării lui spre onorare.

Raţiunea este că giratarul acţionează în numele girantului, astfel încât el nu poate răspunde pentru mai multe, decât ar răspunde girantul.