Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 469. Informarea creditorului cu privire la drepturile tertilor
La incheierea contractului de gaj, debitorul gajist este obligat sa notifice in scris creditorul gajist cu privire la drepturile tertilor asupra obiectului gajului cunoscute de el la momentul constituirii gajului. Neexecutarea acestei obligatii acorda creditorului gajist dreptul de a cere executarea anticipata a obligatiei garantate prin gaj sau modificarea conditiilor contractului de gaj daca drepturile tertilor diminueaza garantia creditorului.
1. Gajul, ca un drept real (ius in re), conţine două caracteristici esenţiale care îl definesc – dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. Dreptul de preferinţă, definit ca dreptul de a fi plătit cu preferinţă faţă de alţi creditori din produsul exercitării dreptului de gaj, este un drept absolut, opozabil tuturor. Valoarea practică a dreptului de preferinţă este diminuată însă de viciile juridice ale bunului gajat (art.764).

Pentru aprecierea corectă a conţinutului cantitativ al garanţiilor oferite de gaj, creditorul trebuie să cunoască toate drepturile reale, care grevează un bun propus ca garanţie. Acestui drept îi este corelată obligaţia debitorului gajist de a-l informa pe creditor privind drepturile terţilor, despre care el are cunoştinţă. Obligaţia numită nu se consideră încălcată dacă debitorul gajist a omis să notifice creditorul despre acele drepturi asupra bunului, care nu-i erau cunoscute (ex. un drept de restituţie obţinut de un terţ în temeiul unei decizii judiciare).

2. Notificarea se face în scris şi poate îmbrăca forma unei clauze a contractului de gaj sau poate fi emisă separat. În ultimul caz debitorul trebuie să dispună de probe că ea a fost adusă la cunoştinţa creditorului gajist.

3. Dacă în perioada acţiunii contractului de gaj creditorul va afla despre existenţa la momentul constituirii gajului a unor drepturi ale terţilor asupra gajului, el are opţiunea alternativă să ceară executarea anticipată a obligaţiei garantate sau modificarea contractului. Dacă drepturile reale s-au născut fără cunoştinţa creditorului după constituirea gajului, ultimul este în drept să exercite opţiunile numite doar dacă aceasta a fost prevăzut de contract.

Executarea anticipată poate fi cerută numai în situaţia cînd debitorul gajist este şi debitor al obligaţiei garantate, în caz contrar debitorului nefiindu-i imputabilă încălcarea comisă de debitorul gajist (art.603). Totuşi, dacă în contractul ce dă naştere obligaţiei garantate va fi prevăzută răspunderea debitorului pentru încălcarea debitorului gajist, creditorul îşi va putea exercita dreptul de a cere executarea anticipată.

Creditorul nu va fi îndreptăţit să ceară executarea anticipată a obligaţiei dacă drepturile tăinuite nu diminuează garanţia.

Cu toate că nu este prevăzut expres, creditorul gajist care cere executarea anticipată pe motivul stabilit la art.469 poate iniţia şi exercitarea dreptului de gaj, prin analogie cu art.483, dar numai atunci cînd drepturile terţilor nu determină stingerea dreptului de proprietate a debitorului asupra gajului.


Articolul 470. Inregistrarea gajului
(1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris, in modul prevazut de lege, intr-un registru public.

(2) Gajul se inregistreaza in modul urmator:

a) ipoteca se inregistreaza conform legislatiei privind cadastrul bunurilor imobile la organul cadastral teritorial in a carui raza teritoriala este amplasat bunul imobil ipotecat. Contractul de gaj se prezinta pentru inregistrarea ipotecii in termen de 3 luni de la data incheierii lui. Nerespectarea termenului atrage nulitatea contractului. Daca contractul de vinzare-cumparare si contractul de gaj sint incheiate concomitent, dreptul de proprietate si ipoteca trebuie sa fie inregistrate consecutiv;

b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza, in conformitate cu prezentul cod, la biroul notarial in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea;

c) gajul titlurilor de valoare nominative se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare nominative;

d) gajul titlurilor de valoare ale statului se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare ale statului;

e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie in registrul gajului bunurilor mobile;

f) gajul drepturilor de proprietate intelectuala se inscrie in registrul proprietatii intelectuale.

(3) Particularitatile inscrierii gajului in registrele mentionate la alin.(2) se reglementeaza de legislatia privind functionarea registrelor respective.
1. În virtutea principiului publicităţii gajului fără deposedare, acesta urmează a fi înscris într-un registru public. Aceasta este atît o condiţie de constituire a gajului (ad validatem), cît şi una care determină exercitarea dreptului de preferinţă faţă de terţi (ad probationem).

La originea apariţiei sale gajul fără deposedare a fost ocult (clandestin). Aceasta permitea proprietarului să comită fraude, cele mai întîlnite fiind grevarea repetată a aceluiaşi bun şi antedatarea constituirii gajului. În acest mod creditorul nu era suficient de bine protejat, ceea ce-l determina să fie refractar ideei de gaj fără deposedare, îngustînd astfel sfera de aplicare a lui. Evoluţia istorică a luat calea afirmării principiului publicităţii, care a fost aplicat iniţial ipotecii pentru ca ulterior să se extindă asupra altor gajuri fără deposedare.

2. Gajul fără deposedare se înscrie în unul dintre registrele în care este ţinută evidenţa bunurilor sau persoanelor în conformitate cu prevederile Legii cu privire la registre nr.1320-XIII din 25.09.1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.77-78 din 27.11.1997). Accesul la informaţia despre gaj înscrisă în registru este publică, orice persoană fiind în drept a solicita şi primi informaţia ce-l interesează sub formă de extras din registru.

În funcţie de caracterul bunului, legea stabileşte proceduri distincte pentru înregistrarea drepturilor în diferite registre.

3. Modul şi procedura de înregistrare a ipotecii se stabileşte de Codul civil (Cartea a doua, Titlul V), Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.98 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.44-46 din 21.05.1998) şi Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul nr.16 A din 23.10.1998 a Agenţiei Naţionale Cadastru, Resurse Funciare şui Geodezie (Cadastrul bunurilor imobile, Culegere..., Chişinău, 1999).

Ipoteca este înregistrată de registratorul oficiului cadastral teritorial în raza cărui este amplasat imobilului la cererea creditorului sau debitorului gajist. Raza de acţiune a fiecărui oficiu teritorial este stabilită de autoritatea publică ierarhic superioară. Ipoteca se înregistrează în baza cererii debitorului gajist sau a creditorului gajist, la care se anexează contractul de gaj împreună cu o copie a acestuia şi documentele indicate în contract.

Cererea de înregistrare împreună cu actele numite poate fi depusă în limita termenul de trei luni de la data încheierii contractului de gaj, sub sancţiunea nulităţii. Ipoteca se înscrie în subcapitolul trei din capitolul respectiv al Registrului bunurilor imobile, prin inserarea datelor despre creditorul gajist, obiectul ipotecii şi termenul de acţiune al acesteia (dacă acesta a fost stabilit), valoarea obligaţiei garantate sau modul de determinare a ei. Înscrierea se confirmă prin aplicarea parafei pe contractul de ipotecă şi eliberarea, la cerere, a extrasului din registru. Ipoteca se consideră înregistrată de la data depunerii cererii de înregistrare.

Dacă contractul de ipotecă se încheie odată cu contractul de vînzare-cumpărare a imobilului, registratorul va înscrie mai întîi dreptul de proprietate şi apoi ipoteca.

4. În conformitate cu Codul civil ipoteca de întreprinzător se înregistrează de notarul în a cărui rază teritorială se află întreprinderea. Norma prezintă inconveniente majore legate de restrîngerea competenţei generale atribuite notarului la înregistrarea gajului şi mai ales de confuzia legată de registrul în care urmează a fi înscrisă ipoteca de întreprinzător. Pentru că nu este un act notarial, înregistrarea ipotecii de întreprinzător nu poate fi înscrisă în registrul actelor notariale, ţinut de fiecare notar. O soluţie practică pentru depăşirea confuziei date ar fi înscrierea de către notar a ipotecii de întreprinzător în registrul gajului bunurilor mobile, atîta timp cît obiectul gajului sînt bunuri mobile. Dacă în componenţa obiectului ipotecii de întreprinzător sînt şi bunuri susceptibile înregistrării în alte registre, gajul urmează a fi înscris şi în fiecare din aceste registre. Aceasta soluţie corespunde Legii cu privire la gaj, din care rezultă că gajul (ipoteca) de întreprinzător se înscrie în toate registrele în care se ţine evidenţa bunurilor din care se compune obiectul gajului.

5. Reglementarea modului de constituire a gajului titlurilor de valoare nominative se conţine în Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr.199-XIV din 18.11.98 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.27-28 din 23.03.1999) şi Regulamentului privind gajul valorilor mobiliare corporative aprobat prin Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr.4/4 din 6.02.2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.46-47 din 19.03.2003).

Gajul titlurilor de valoare corporative se înscrie în registrul deţinătorilor titlurilor de valoare în temeiul contractului de gaj la cererea creditorului sau debitorului gajist. Registratorul va efectua înscrierea gajului în rubrica respectivă (art.164 alin.(4) în termen de cel mult trei zile din ziua primirii cererii de înregistrare a gajului. Efectuarea înregistrării va fi confirmată printr-un extras din registru.

6. Gajul titlurilor de valoare ale statului este reglementat de dispoziţiile Legii privind datoria de stat si garanţiile de stat nr.943-XIII din 18.07.96 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.75-76 din 21.11.1996) şi ale Regulamentului cu privire la sistemul electronic de înscrieri în conturi ale hîrtiilor de valoare de stat dematerializate aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie a BNM nr.9/08 din 02.02.96 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.26-27 din 02.05.1996).

Gajul bonurilor de trezorerie, a bonurilor de acoperire a decalajului de casa şi a obligaţiunilor de stat emise în formă de înscriere în conturi se înscrie într-un registru special numit „Sistemul de înregistrare în conturi”. Conform definiţiei, acesta este un sistem în formă de înscrieri în conturi prin intermediul căruia titlurile de valoare numite sînt înregistrate şi menţinute de către Banca Naţională a Moldovei - agent fiscal al statului. Sistemul este compus din două nivele. În primul nivel, care se află nemijlocit la Banca Naţională a Moldovei, evidenţa operaţiunilor participanţilor (instituţii financiare autorizate şi participanţi indirecţi) se ţine în trei conturi. În contul nr. III este ţinută evidenţa titlurilor de stat grevate cu gaj în favoarea BNM. În mod similar este organizat şi nivelul al doilea, delegat băncilor participante pentru evidenţa titlurilor de stat ale clienţilor săi. Gajul titlurilor de stat se înregistrează în baza formularelor speciale, iar în cazul împrumuturilor acordate statului de către BNM cu garanţia titlurilor de stat - printr-un certificat global.

7. De rînd cu Legea cu privire la gaj, Codul civil prevede că gajul obiectelor proprietăţii intelectuale urmează a fi înregistrat în registrul proprietăţii intelectuale.

8. Înregistrarea gajului altor bunuri mobile, decît cele menţionate mai sus, inclusiv a universalităţii de lucruri sau creanţe, se efectuează în registrul gajului bunurilor mobile. Acesta este ţinut de Ministerul Justiţiei prin intermediul reţelei de notari. Cererea (demersul) de înregistrare este înaintat oricărui notar conectat la registrul gajului, care are acces activ (drept de a opera modificări) la registru. Înregistrarea gajului se efectuează de notar prin înscrierea datelor din formularul cererii de înregistrare direct în registrul unic al gajului. Notarul remite solicitantului o confirmare semnată de el a înscrierii gajului, care va conţine informaţia din cerere şi momentul înregistrării. Datele din registrul computerizat al gajului sunt transcrise în registrul ţinut în formă manuală prin completarea cărţilor registrului (pct.16, HG 849/2002).

Orice persoană interesată poate avea acces pasiv continuu la registrul gajului. Acesta se efectuează în bază de contract încheiat cu deţinătorul registrului gajului. Creditorii, în special băncile, vor avea de optat între a consulta ei însăşi registrul gajului, contractînd un acces continuu, şi a solicita notarilor eliberarea extraselor din registru. Ultima opţiune pare a fi mai sigură, cel puţin în aspect de probaţiune, fiind recomandabilă totuşi utilizarea paralelă a ambilor opţiuni.

Articolul 471. Efectele inregistrarii
(1) Faptul ca informatia cu privire la gaj este inscrisa in registrul gajului constituie o prezumtie legala a veridicitatii ei.

(2) Inregistrarea gajului nu confera validitate unui gaj lovit de nulitate.

(3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni nu poate invoca necunoasterea informatiei inscrise in registrul gajului.

(4) In raport cu tertii de buna-credinta, debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informatiei inscrise in registrul gajului.
1. Efectele principale ale publicităţii gajului sunt naşterea gajului şi opozabilitatea lui faţă de terţi (vezi comentariul la art.470). În cazul în care a respectat cerinţele faţă de forma contractului, creditorul gajist trebuie să fie sigur că a obţinut o garanţie valabilă şi exercitabilă.

Din efectele principale ale înregistrării decurg şi alte efecte, cu caracter secundar, unele dintre care manifestîndu-se în relaţiile dintre părţi, altele – în raport cu terţii.

2. În raporturile dintre părţi înregistrarea gajului înseamnă întrunirea condiţiilor de formă ale constituirii unui gaj valabil. Aceasta nu are însă incidenţă asupra condiţiilor de fond, adică cele care se referă la persoana creditorului şi debitorului gajist, creanţa garantată şi obiectul gajului şi care sînt condiţii care ţin de acordul de voinţă a părţilor. Aceste din urmă condiţii sunt de substanţă, iar nerespectarea lor poate atrage nulitatea absolută sau relativă a contractului (art.216).

Nulitatea absolută a gajului nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părţi a contractului, iar nulitatea relativă poate fi acoperită numai prin voinţa persoanei în a cărei interes este stabilită. Nulitatea gajului nu este înlăturată nici prin înregistrarea acestuia, or respectarea cerinţelor de formă nu are impact asupra cerinţelor de fond.

3. În raport cu terţii înregistrarea gajului face să se constituie două prezumţii legale – a veridicităţii şi a cunoaşterii generale.

Prezumţia veridicităţii informaţiei înscrise în registru este absolută. Aceasta poate fi desfiinţată cu proba contrară, adusă de oricare din părţile raportului de gaj. Conţinutul greşit al informaţiei din registru nu poate fi însă invocat în faţa terţului care nu ştia şi nu trebuia să ştie despre existenţa unor atare greşeli. Buna-credinţă a terţului se prezumă pînă la proba contrară (art.9).

Remarcăm că sub acest aspect terţele persoane sunt protejate suficient, ceea ce oferă o credibilitate înaltă sistemului de înregistrare a gajului. Codul civil a făcut un pas înainte faţă de Legea cu privire la gaj, care nu recunoştea prezumţia veridicităţii informaţiei înscrise în registrul gajului (art.44).

Mai puţin protejat este creditorul gajist, care trebuie să manifeste o prudenţă deosebită faţă de modul în care condiţiile gajului convenite cu debitorul gajist au fost corect reproduse în registrul gajului.

4. Cea de-a doua prezumţie care operează în raport cu terţii se referă la opozabilitatea înregistrării gajului, care este şi ea absolută. Nimeni nu poate invoca necunoaşterea informaţiei despre gaj odată ce aceasta a fost înregistrată în mod corespunzător. Prezumţia îi este favorabilă creditorului gajist, fiind deosebit de importantă în cazul bunurilor care se transmit prin tradiţia materială a lucrului, fără înregistrarea transmiterii dreptului de proprietate şi confirmarea dreptului de proprietate printr-un extras din registru. Prezumţia cunoaşterii gajului creează premise reale pentru exercitarea ambelor componente esenţiale ale dreptului real de gaj - dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.

Articolul 472. Inregistrarea executarii obligatiei garantate prin gaj
Documentele care confirma executarea totala sau partiala a obligatiilor garantate prin gaj prezinta temei pentru inregistrarea modificarii corespunzatoare a datelor din registrul gajului.

Articolul 473. Radierea din registrul gajului a informatiei cu privire la gaj
(1) In urma stingerii gajului, informatia cu privire la gaj urmeaza a fi radiata din registrul gajului.

(2) Pot solicita radierea informatiei cu privire la gaj:

a) creditorul gajist;

b) debitorul gajist, in baza unui demers semnat de ambele parti, a declaratiei scrise a creditorului cu privire la renuntarea la gaj sau a hotaririi judecatoresti;

c) tertul care a dobindit obiectul gajului, in baza declaratiei scrise a creditorului gajist cu privire la radierea gajului din registrul gajului, a certificatului eliberat de executorul judecatoresc prin care se confirma ca bunul a fost dobindit in cadrul procedurii de executare silita, a certificatului eliberat de instanta de judecata pentru confirmarea faptului ca bunul a fost dobindit in cadrul procesului de insolvabilitate, a hotaririi judecatoresti cu privire la expirarea gajului, chiar daca nu a fost parte la proces.

(3) In cazul radierii gajului se aplica in modul corespunzator prevederile referitoare la procedura de inregistrare a lui. Creditorul gajist este obligat sa asigure inregistrarea incetarii gajului imediat dupa executarea obligatiei garantate prin gaj.
La articolele 472 şi 473

1. Acordul de voinţă a părţilor contractului de gaj privind naşterea, modificarea şi stingerea dreptului de gaj fără deposedare produce efecte juridice numai cu condiţia publicităţii lui, adică înscrierii într-un registru cu acces public.

Modificării şi stingerii gajului le sunt aplicabile în egală măsură cerinţele de publicitate înaintate faţă de constituirea gajului. Astfel, modificările operate de părţi la contractul de gaj nu vor produce efecte juridice şi nu vor fi opozabile terţilor dacă nu vor fi înscrise în acelaşi registru în care a fost înscris gajul. Nu orice modificări ale contractului de gaj însă vor determina modificarea corespunzătoare a înregistrării gajului, ci doar acele care se referă la informaţiile înscrise în registru. De exemplu, dacă părţile convin să modifice clauza privind asigurarea gajului, ele nu sunt ţinute să opereze modificări ale datelor din registru, or astfel de informaţie nu urmează a fi înregistrată. Sînt supuse înregistrării modificările clauzelor esenţiale ale contractului de gaj (art.468 alin.(4), în măsura în care sunt sau ar putea fi atinse drepturile terţilor.

Modificarea înregistrării gajului nu desfiinţează înscrierea iniţială, ci face ca aceasta să subziste şi să fie accesibilă în continuare, sub rezerva modificării.

2. Stingerea dreptului de gaj pentru oricare din motivele prevăzute de lege trebuie urmată de radierea înregistrării gajului. Prin radiere nu se înţelege că inscripţia este ştearsă în mod material din registru. Radierea este operată printr-o menţiune pe marginea inscripţiei, făcută de persoana care ţine registrul. Dacă radierea este anulată, inscripţia renaşte, iar în registru se va face o nouă menţiune privind anularea radierii.

3. Radierea poate fi voluntară sau judecătorească.

Radierea voluntară poate fi operată doar cu consimţămînul titularului dreptului de gaj. El se poate adresa nemijlocit persoanei care ţine registrul sau o poate face mijlocit, prin semnarea unui demers comun de radiere sau eliberînd debitorului gajist ori terţului dobînditor o declaraţie scrisă din care să rezulte consimţămîntul său pentru radiere. Demersul sau declaraţia pot fi semnate de creditorul gajist personal sau prin reprezentant. Nu se cere ca procura de împuternicire a reprezentantului să fie autentificată, chiar dacă se solicită radierea unui gaj constituit prin contract autentic (art.252 alin.(2).

Creditorul nu se poate opune fără temei radierii gajului, dacă debitorul a executat obligaţia garantată. Dacă se va eschiva îndeplinirii formalităţilor de radiere, creditorul poate fi obligat să despăgubească partea care a fost prejudiciată prin omisiune.

Pentru a consimţi radierea, creditorul gajist trebuie să îndeplinească condiţiile relative la capacitatea sa de a da un consimţămînt valabil. Astfel, dacă radierea este determinată de executarea creanţei garantate, este suficient ca creditorul să fie capabil de a primi executarea obligaţiilor. Dacă executarea nu s-a produs, radierea echivalează cu o renunţare la garanţie şi în acest caz creditorul trebuie să aibă capacitatea de a renunţa şi de dispune de un drept real (ex. tutorele va putea solicita radierea doar cu permisiunea prealabilă a autorităţii tutelare – art.42).

4. Legea nu oferă un răspuns cert la întrebarea dacă gajul poate fi radiat fără consimţămîntul expres al creditorului, în temeiul documentelor ce confirmă executarea obligaţiei garantate. Pornind de la principiul enunţat la art.473 alin.(2) lit.b), conform cărui cererea de radiere înaintată de debitor trebuie să fie bazată pe un demers sau declaraţie cu semnătura creditorului sau pe un act judiciar, rezultă că debitorul nu va putea cere radierea în lipsa lor, chiar dacă executarea creanţei garantate poate fi confirmată cu certitudine (ex. prin act de recepţie, act de verificare). Pentru motivele expuse este recomandabil ca debitorul care solicită creditorului confirmarea executării obligaţiei, să solicite suplimentar acordul creditorului pentru radierea gajului.

5. Radierea judecătorească operează în temeiul unei hotărîrii judecătoreşti definitive care dispune stingerea gajului sau fapte juridice care sunt temei pentru stingerea gajului. Sunt echivalente hotărîrilor judecătoreşti alte acte judiciare, prin care se constată sau se confirmă existenţa unor temeiuri de stingere a gajului.

6. Radierea poate fi anulată:

a) în cazul radierii judecătoreşti – prin desfiinţarea hotărîrii sau altui act judecătoresc în baza căror s-a radiat înregistrarea;

b) în cazul radierii voluntare – dacă creditorul a fost incapabil a consimţi radierea, dacă consimţămîntul a fost viciat, dacă s-a comis un fals sau executarea creanţei garantate a fost întoarsă.

În rezultatul anulării radierii, inscripţia despre gaj renaşte cu efect retroactiv. Totuşi, ea nu poate fi repusă în rangul iniţial decît în faţa creditorilor înscrişi înainte de radiere (care cunoşteau existenţa gajului). Inscripţia renăscută nu este opozabilă creditorilor gajişti înscrişi după radiere, dar înainte de anulare, precum şi dobînditorilor bunului.

7. Procedura modificării sau radierii informaţiilor despre gaj este corespunzătoare celei aplicabile constituirii gajului (vezi comentariul la art.470).

Articolul 474. Caracterul public al informatiei din registrul gajului
(1) Orice persoana poate lua cunostinta de registrul gajului, poate obtine informatie despre inregistrarea gajului si extrase din registrul gajului in termen de 3 zile de la data solicitarii.

(2) Debitorul gajist poate cere interzicerea accesului tertilor la informatia din registrul gajului cu privire la gajul asupra bunurilor sale. In acest caz, se prezuma ca intregul patrimoniu al debitorului gajist este grevat cu gaj.
1. Scopul normei date este de a crea un regim real al publicităţii gajului, în virtutea cărui orice persoană interesată are acces la informaţia despre gaj înscrisă în registru. Principiul publicităţii este aplicabil ţinerii tuturor registrelor publice sau private (art.20, Legea 1320/1997) şi permite protejarea atît a intereselor creditorului gajist, cît şi a oricărui terţ. Beneficiul acordat terţului rezidă în posibilitatea reală de a lua cunoştinţă de drepturile reale care grevează un bun faţă de care el are un interes. În acest mod terţul se protejează de viciile juridice ale bunului.

2. Accesul la informaţia din registrul gajului se realizează prin două modalităţi – accesul pasiv şi primirea extraselor din registru. Accesul pasiv permis la informaţia din registrul gajului bunurilor mobile se poate efectua în temeiul contractului încheiat cu deţinătorul registrului, contra unui abonament. Accesul la registrul computerizat se realizează la distanţă prin mijloace de transport electronic a datelor. Această formă de obţinere a informaţiei cu privire la gaj este deosebit de propice băncilor sau altor instituţii de credit, cheltuielile aferente justificîndu-se pe deplin.

În cazul în care persoana nu este conectată cu acces pasiv la registrul gajului sau cînd doreşte să obţină o informaţie certificată de registrator, ea poate apela la modul obişnuit de informare, prin depunerea unei cereri. Registratorul este obligat sa furnizeze informaţii (sa elibereze extrase) din registru în volumul solicitat din momentul în care informaţiile vor fi disponibile, dar nu mai tîrziu de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii (art.20 alin.(1), Legea 1320/1997). De regulă, informaţia se eliberează contra plată, mărimea cărei se stabileşte de persoana care ţine registrul în conformitate cu legislaţia. Extrasul din registru va fi semnat de registrator sau în numele acestuia de persoana responsabilă de înscrierea datelor în registru, indicîndu-se data întocmirii extrasului.

3. Ca şi art.46 al Legii 449/2001, norma comentată conţine o excepţie de la principiul publicităţii gajului. Aceasta operează în cazul în care proprietarul gajului doreşte să oprească accesul altor persoane la informaţia despre gajurile sale, din motive personale, economice, de securitate sau de altă natură. Menţionăm că pentru a institui prohibiţia debitorul gajist ne este obligat să prezinte o justificare. Este suficientă depunerea unei cereri registratorului, care este obligat săi dea curs imediat.

Exercitarea dreptul la interzicerea accesului la informaţia despre gaj nu aduce atingere drepturilor creditorului gajist sau a terţilor. Prezumţia gajului asupra întregului patrimoniu al debitorului, care operează în acest caz, face ca creditorul să fie protejat de invocarea inexistenţei gajului său. Prezumţia se desfiinţează prin proba contrară.

În practică se poate face uz de dreptul de interdicţie numit în special în cazul debitorilor – persoane fizice, care în acest mod vor opri accesul altor persoane la informaţia despre starea lor patrimonială, asigurînd secretul vieţii private. Facultatea numită nu este de o largă aplicabilitate în cazul comercianţilor, care în cadrul acte de comerţ tranzacţionează bunuri, drepturile asupra cărora trebuie cunoscute partenerilor.