Codul civil al Republicii Moldova. Comentariu

Articolul 1360. Opozabilitatea modului de administrare si folosinta fata de succesorii copartasilor

Daca modul de administrare si folosinta a fost reglementat de copartasi, regulile convenite au efect si fata de succesorii lor în drepturi.

I. Generalităţi

1. Stabilirea unui anumit mod de administrare sau folosire a unui drept (bun) comun are, conform prinicipiului relativităţii efectelor contractelor, efecte doar inter partes, adică doar între copărtaşi. Scopul unei asemenea convenţii/hotărâri a copărtaşilor constă în crearea unui anumit regim intern stabil al comunităţii, a unui echilibru între interesele copărtaşilor asupra dreptului (bunului) comun. Prin opozabilitatea modului de administrare şi folosire faţă de succesorii în drepturi ale copărtaşilor se urmăreşte garantarea continuităţii regimului stabilit de copărtaşi privind dreptul (bunul) comun. În caz contrar ar exista pericolul, ca de ex. copărtaşul care nu este de acord cu regimul de administrare stabilit, să înstrăineze cota sa parte ideală, noul copărtaş putând cere schimbarea regimului de administrare sau folosire; acest succesor ar putea, la rândul său, transfera înapoi copărtaşului iniţial cota parte din dreptul comun, eludându-se asftel forţa obligatorie a convenţiilor sau hotărârilor copărtaşilor între ei.

2. Art. 1360 are în privinţa succesorilor legali universali sau cu titlu universal doar efect explicativ (declarativ), aceştia preluând drepturile şi obligaţiile persoanei succedate în baza unor norme speciale (ex.: art. 1444; 70). Dispoziţia normativă are efecte importante în special în privinţa categoriei de succesori speciali [infra II, 2, b-d].

3. Art. 1360 are un caracter dispozitiv. Acesta rezultă din intenţia legiuitorului de a proteja regimul stabilit de copărtaşi în cazul fluctuaţiilor în componenţa acestora, copărtaşii putând stabili şi un cadru mai strict privind opozabilitatea faţă de succesorii lor în drepturi. Prin urmare, art. 1360 nu se va aplica în cazul în care există o normă legală specială sau o hotărâre derogatorie a copărtaşilor. Copărtaşii pot, de ex., exclude prin actul de stabilire a modului de administrare şi folosire a dreptului (bunului) comun opozabilitatea acestuia faţă de succesorii lor în drepturi, în caz de succesiune fiind necesară stabilirea unui nou mod de administare şi folosire a dreptului (bunului) comun. De asemenea, copărtaşii pot lega opozabilitatea faţă de succesori de anumite condiţii, în special în cazul în care modul de administrare şi folosire a dreptului (bunului) comun se bazează pe elemente intuitu personae a copărtaşului (ex.: un copărtaş exercită administrarea dreptului de autor comun datorită experienţei sale profesionale excelente în domeniu; copărtaşii îşi pot rezerva dreptul de a decide, dacă succesorul acestuia urmează a exercita în continuare administrarea dreptului (bunului) comun sau nu).

II. Opozabilitatea modului de administrare şi folosire

1. Orice mod de administrare şi folosire, indiferent de natura acestuia, stabilit valabil de către copărtaşi prin convenţie, prin hotărârea majorităţii (art. 1359 alin. 1) sau prin hotărâre judecătorească (art. 1359 alin. 2) este opozabil şi succesorilor acestora.

2. Prin termenul „succesor în drepturi” art 1360 cuprinde toate categoriile de succesori.

a) Succesori în drepturi sunt succesorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal ai copărtaşului. Aceasta este valabil atât în cazul persoanelor fizice cât şi în cazul personelor juridice.

b) Succesor în drepturi este, de asemenea, orice dobânditor cu titlu oneros sau gratuit a cotei părţi ideale din dreptul (bunul) comun. Dacă este înstrăinată doar o parte din cota parte ideală din dreptul (bunul) comun sau această cotă parte ideală este împărţită între mai mulţi dobânditori, fiecare dintre aceştia este succesor în drepturi în sensul art. 1360.

c) Succesor în drepturi conform art. 1360 este orice dobânditor a unui alt drept real decât dreptul de proprietate, adică a unui drept de uzufruct, uz, abitaţie, servitute, superficie sau gaj asupra cotei părţi din dreptul (bunul) comun. Întrucât exercitarea unor asemenea drepturi ar putea contraveni modului de administrare şi folosire a dreptului (bunului) comun stabilit de copărtaşi, dobânditorul unui asemenea drept este ţinut de respecta acest regim, modul de administrare şi folosire stabilit de comun acord al copărtaşilor având prioritate. Ex.: uzufructul asupra unei cote părţi dintr-un bun imobil aflat în coproprietate poate fi transferat şi exercitat doar în măsura şi în cadrul dreptului de folosinţă aferent copărtaşului care transmite uzufructul creditorului uzufructuar.

d) Succesor în drepturi în sensul art. 1360 este, de asemenea, creditorul gajist a cărui gaj există nu asupra cotei părţi ideale în sine [supra c], ci asupra unui drept de creanţă rezultând din cota parte ideală asupra dreptului (bunului) comun.

3. Art. 1360 reglementează opozabilitatea modului de administrare şi folosinţă în cazul succesiunii în drepturi a copărtaşului (copărtaşilor), nu şi cazul „succesiunii” obiectului comunităţii, adică a dreptului (bunului) comun. De ex. substituirea unui drept de creanţă comun mai multor copărtaşi printr-un alt drept de creanţă nu este o succesiune în sensul art. 1360, întrucât nu copărtaşul este succedat în drepturi de către un nou copărtaş sau terţ (în privinţa unor anumite drepturi [supra c,d]), ci însuşi dreptul (bunul) comun este înlocuit cu un altul.

II. Opozabilitatea hotărârilor sau convenţiilor privind actele de dispoziţie

1. Art. 1360 regmementează expres opozabilitatea faţă de succesorii în drepturi ale copărtaşilor doar a modului de „administrare şi folosire” (art. 1359) a dreptului (bunului) comun. Legea nu menţionează, însă, expres şi opozabilitatea faţă de succesorii în drepturi ai copărtaşilor a modului de dispoziţie asupra dreptului (bunului) comun în sensul art. 1358 alin. 1. Aceasta ar însemna, că hotărârea unanimă sau convenţia copărtaşilor prin care se dispune de dreptul (bunul) comun într-un anumit mod (ex. înstrăinare) ar putea fi zădărnicită sau intenţionat eludată de succesiunea în drepturi [supra II, 2] a unuia dintre copărtaşi, succesorul acestuia putând cere un nou mod de dispoziţie. Posibilitatea abuzului menţionat la supra I, 1 este valabilă şi în această situaţie. În acest caz, copărtaşii rămân neprotejaţi împotriva actelor posibile ale noului copărtaş succesor, buna lor credinţă fiind afectată de succesiunea în (anumite) drepturi a unuia dintre copărtaşi.

2. Protecţia copărtaşilor impune aplicarea art. 1360 şi asupra hotărârilor sau convenţiilor prin care se dispune asupra dreptului (bunului) comun în sensul art. 1358 alin. 1. Situaţia de drept şi a intereselor copărtaşilor este similară cu situaţia avută în vedere de art. 1360, în acest caz fiind vorba de o scăpare a legiuitorului. În vederea echilibrării intereselor copărtaşilor art. 1360 se va aplica prin analogie conform art. 5 alin. 1 şi asupra hotărârilor sau convenţiilor copărtaşilor privind actele de dispoziţie. Prin urmare, modul de dispoziţie stabilit de copărtaşi conform art. 1358 alin. 1 este opozabil şi succesorilor lor în drepturi.