- Elaborarea Strategiei naţionale anti-drog
Având ca obiectiv principal combaterea narcomaniei în Republica Moldova, Guvernul prin hotărîrea sa nr. 314 din 17 martie 2007 a aprobat Planul de acţiuni cu privire la combaterea narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2007-2009. Acest document vine să completeze cadrul organizatoric şi de coordonare a activităţilor organelor de specialitate în profilaxia narcomaniei, preîntâmpinarea şi reprimarea traficului de droguri. Programul menţionat conţine următoarele obiective:
-
ajustarea cadrului juridic şi normativ la standardele internaţionale;
-
sporirea eficienţei activităţilor educaţionale de profilaxie a consumului de droguri;
-
diminuarea indicilor de consum şi trafic de substanţe narcotice în baza unui parteneriat social eficient;
-
sporirea abilităţilor de informare şi comunicare în problema consumului şi traficului de substanţe narcotice.
Planul menţionat conţine 69 activităţi, accentul principal fiind orientate la profilaxia consumului de droguri.
La 25.06.2007 reprezentantul Procuraturii Generale a participat la şedinţa Comisiei interdepartamentale de monitorizare a implementării Planului de acţiuni vizând combaterea narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2007-2009, aprobat prin HG nr.314 din 17.03.2007.
Rapoartele privind informaţiile privind starea criminalităţii organizate în domeniul traficului ilicit de droguri cât şi a traficului de fiinţe umane au fost prezentate de reprezentanţii Procuraturii la întrunirile organizate pe parcursul anului 2007 de Centrul SECI şi Grupul Consultativ al Procurorilor din Sud-estul Europei.
Spălarea banilor, crimele economice şi financiare
(54) Sporirea eforturilor şi cooperării în lupta împotriva spălării banilor, conform art. 66 al APC; asigurarea progresului în eforturile de creare şi implementare a unui regim cuprinzător de luptă împotriva spălării banilor.
- Dezvoltarea cadrului legislativ necesar, inclusiv în ceea ce priveşte scopul şi natura mandatorie a tranzacţiilor suspecte înregistrate
Legea pentru ratificarea Convenţiei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională şi finanţarea terorismului a fost adoptată la 13.07.07, nr. 165 – XVI, publicată în Monitorul Oficial nr.117-126/532 din 10.08.2007.
Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost adoptată la 26.07.07, nr.190-XVI. Prin Decretul Preşedintelui nr. 1296-IV din 29.08.07 Legea prenotată a fost promulgată.
Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planul de acţiuni de implementare a acesteia au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 632 din 05.06.07. S-a definitivat Conceptul cu privire la mecanismul implementării Strategiei prenotate, obiectivele de bază ale căreia constituie în crearea Comisiei de monitorizare a implementării Strategiei şi asigurarea realizării Planului de acţiuni de către Centru.
În scopul creării unui grup mixt de lucru care va evalua activităţile desfăşurate în scopul implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi care vor discuta obiectivele pentru instituţiile responsabile de executarea acestor activităţi a fost aprobat Ordinul directorului CCCEC nr.127 din 25.12.2007 cu privire la aprobarea componenţei nominale a Grupului mixt de lucru pentru realizarea Planurilor de acţiuni anuale pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi a Regulamentului acesteia. Grupul menţionat este constituit din reprezentanţii instituţiilor responsabile de executarea măsurilor stipulate în Planul de acţiuni anual.
Urmare a aprobării Legii nr. 190-XVI din 26.07.07, în scopul ajustării altor acte legislative în concordanţă cu legea nominalizată, a fost elaborată şi aprobată de către Parlamentul Republicii Moldova Legea nr. 243-XVI din 16.11.2007 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”.
A fost aprobat Ordinul nr. 117 din 20.11.2007 „Privind raportarea activităţilor sau tranzacţiilor care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”, publicat în Monitorul Oficial nr.203-206 din 28.12.2007. Ulterior, în scopul stabilirii criteriilor şi indiciilor posibilelor activităţi sau tranzacţii suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului a fost aprobat Ordinul nr. 118 din 20.11.2007 „Privind aprobarea Ghidului activităţilor sau tranzacţiilor suspecte, care cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”, publicat în Monitorul Oficial nr.198-202 din 21.12.2007.
- Consolidarea cooperării între Banca Naţională a Moldovei, instituţiile financiare, alte entităţi relevante, USF şi organele de drept. (poliţie, vamă, procuratură şi justiţie) în scopul sporirii gradului de conştientizare de către instituţiile financiare şi alte entităţi relevante a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce derivă din legislaţia în vigoare.
În scopul asigurării realizării prevederilor art. 5 din Legea nr. 633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a fost elaborat şi avizat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Listei ţărilor în care are loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice, care nu dispun de norme contra spălării banilor şi finanţării terorismului, care prezintă un risc sporit din cauza nivelului înalt de infracţionalitate şi corupţie, precum şi lista ţărilor sau zonelor off-shore.
Analiza clientelei băncilor privind calitatea documentaţiei de deschidere a conturilor este efectuată de către BNM în conformitate cu Regulamentul privind utilizarea sistemelor client-bancă, aprobat prin Hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei nr.240 din 02.10.2003, acestea fiind ajustate la standardele internaţionale având principiul „Cunoaşte-ţi clientul”.
- Schimbul de informaţii privind Sistemul European existent (Unităţii de Securitate Financiară USF) şi sistemul existent în Moldova referitor la spălarea banilor
În vederea obţinerii statutului de membru al Grupului Egmont, a fost pregătit şi remis setul de acte, care justifică implementarea recomandărilor Grupului Egmont. În acest sens a fost modificat Regulamentul de activitate al Serviciului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi aprobat de către conducerea CCCEC. A fost aprobat ordinul nr. 204 privind unele măsuri suplimentare de identificare a tranzacţiilor suspecte în finanţarea terorismului, înregistrat de către Ministerul Justiţiei la 29.01.07 cu nr. 470 şi publicat în Monitorul Oficial la 02.02.2007.
În perioada 19-23 februarie 2007 colaboratorii Centrului au participat la cea de-a 22 Şedinţă Plenară a Comitetului MONEYVAL, prima şedinţă comună FATF - Comitetul MONEYVAL, desfăşurată în Strasbourg, Franţa, în cadrul căreia a fost prezentat un raport privind progresele naţionale în domeniu. În cadrul Şedinţei Plenare a Comitetului MONEYVAL din 5-8 iunie a.c. a fost coordonată perioada efectuării unei şedinţe preliminare privind apărarea celui de al III-lea raport de evaluare.
Conducerea CCCEC a participat la reuniunea Grupului Egmont (Insulele Bermude, 28 mai – 01 iunie 2007), în cadrul căreia Comisia juridică a Grupului urma să prezinte Republica Moldova în calitate de candidat corespunzător cerinţelor de aderare şi acceptarea ca membru cu drepturi depline al Grupului Egmont. Centrul a întreprins toate măsurile necesare în vederea obţinerii acestui statut. Însă, examinarea subiectului de aderare a Republicii a fost amânată, motivul fiind unul obiectiv, necorelarea legislaţiei antispălare a banilor cu modificările operate în legislaţie privind liberalizarea capitalului şi amnistierea fiscală.
O acţiune prioritară este procurarea hardware, software şi a serviciilor necesare, acest lucru fiind influenţat de adoptarea noii Legi cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi de amendarea sistemului de raportare. În acest scop a fost efectuată o vizită a experţilor în tehnologii informaţionale în luna iunie a.c. şi evaluate necesităţile, precum şi lista exactă a componentelor hardware, software şi a serviciilor necesare.
Totodată, a fost remisă scrisoarea nr. 13/2621 din 20.09.2007 Consiliului Europei prin care se exprimă importanţa urgentării procurării şi instalării sistemului informaţional necesar Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor. Această activitate este în derulare.
În scopul ajustării cadrului normativ la prevederile Legii cu privire la prevenirea şi combatere spălării banilor şi finanţării terorismului şi Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională şi finanţarea terorismului, a fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, aprobat de către Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 243-XVI din 16.11.2007. Legea include amendamente la 18 acte legislative, inclusiv prin stabilirea pedepselor alternative celor penale. De exemplu, conform art. I din proiect, Codul cu privire la contravenţiile administrative se completează cu un articol nou, 162/15 „Încălcarea legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”; se completează art. 21 din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind licenţierea unor genuri de activitate cu menţiunea „retragerea licenţei pentru nerespectarea obligaţiilor entităţilor raportoare, stabilite de Legea cu privire la prevenirea şi combatere spălării banilor şi finanţării terorismului” etc.
- Consolidarea bazei de date inter-instituţionale privind tranzacţiile suspecte
Sistemul on-line de primire a informaţiei nu a fost implementat din motivul lipsei mijloacelor financiare.
- Dezvoltarea programelor de instruire pentru personalul USF, judecători, procurori şi alţi angajaţi din domeniu.
Recent s-a desfăşurat un seminar pentru procurori, ofiţeri de urmărire penală, ofiţeri operativi privind aplicarea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Seminarul a fost organizat de Banca Mondială.
În cadrul proiectului MOLICO şi în colaborare cu Comitetul Financiar din Ucraina a fost organizat seminarul cu genericul „Prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului”, desfăşurat în or. Kiev, Ucraina. La seminar au participat colaboratorii C.C.C.E.C., M.A.I., Procuraturii Generale, S.I.S., Serviciului Vamal şi Ministerului Justiţiei.
În cadrul Proiectului contra corupţiei şi spălării banilor în Moldova (MOLICO) a fost organizată prezentarea programelor SOFT, care vor fi procurate pentru Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor în scopul prelucrării electronice a informaţiilor financiare, în special a tranzacţiilor limitate şi suspecte
- Intensificarea cooperării şi promovarea schimbului de informaţii între organele de drept şi cooperarea între Moldova şi organizaţiile internaţionale precum ar fi OECD-FATF şi Consiliul Europei, precum şi cu serviciile corespunzătoare ale statelor membre ale UE şi organele specializate la nivel european.
În scopul stabilirii relaţiilor de colaborare cu structurile similare de peste hotare a fost semnat Memorandumul de Înţelegere între Guvernele Republicii Albania, Bosniei şi Herzegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croaţia, Fostei Republici Yugoslave Macedonia, Republicii Moldova, Republicii Muntenegru, România şi Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii corupţiei prin intermediul Iniţiativei Anticorupţie sud-est Europene.
În scopul promovării imaginii, stabilirii relaţiilor de colaborare cu structurile similare de peste hotare au fost semnate 3 Acorduri:
-
Memorandumul de colaborare între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Serviciul de Monitorizare Financiară al Georgiei în domeniul combaterii legalizării (spălării) veniturilor provenite din activitatea ilicită şi finanţare a terorismului.
-
Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind colaborarea şi schimbul de informaţii în domeniul combaterii contravenţiilor fiscale.
-
Memorandumul de colaborare între Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei al Republicii Moldova şi Serviciul de Monitorizare Financiară al Croaţiei în domeniul combaterii legalizării (spălării) veniturilor provenite din activitatea ilicită şi finanţare a terorismului.
Totodată, a fost iniţiată procedura de semnare a acordurilor bilaterale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului cu următoarele state: Indonezia, Kirghizia, Belgia, CSI.
Cooperarea poliţienească şi judiciară
(55) Adoptarea şi implementarea eficientă a legislaţiei şi măsurilor pentru dezvoltarea aranjamentelor în cadrul cărora cooperarea judiciară ar putea fi oferită şi obţinută din partea altor state.
La capitolul - cooperarea juridică cu alte state – menţionăm că ea se realizează în baza Convenţiilor multilaterale în domeniu, în baza acordurilor bilaterale privind asistenţa juridică, precum şi în baza prevederilor Codului de Procedură Penală (articolele 531-559) şi Civilă (articolele 459-476).
Republica Moldova a ratificat (prin Legea nr.19-XVI din 10 februarie 2006) Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărîrilor represive, adoptată la Haga la 28 mai 1970 şi a aderat (prin Legea Nr. 88-XVI din 20 aprilie 2006 şi intrată în vigoare pentru RM la 21 septembrie 2006) la Convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, încheiată la New-York, la 20 iunie 1956.
În scopul consolidării şi unificării procedurilor existente de acordare a asistenţei juridice internaţionale în materie penală, a fost adoptată Legea nr. 371-XVI din 1 decembrie 2006 cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală. Adoptării acestei Legi a fost condiţionată de faptul că aplicarea în practică a prevederilor Codului de Procedură Penală a demonstrat necesitatea detalierii reglementărilor Codului printr-un număr impunător de regulamente, reguli, etc., care ar stabili modalitatea efectuării procedurilor ce se referă la asistenţa juridică internaţională în materie penală.
În perioada de referinţă în cadrul procedurilor de transfer şi extrădare a persoanelor deţinute au fost transferaţi din alte ţări în total 34 deţinuţi - cetăţeni ai Republicii Moldova, inclusiv: din Federaţia Rusă – 19 deţinuţi, Ucraina – 12 deţinuţi şi Austria – 3 deţinuţi. De asemenea, au fost extrădaţi în alte ţări în total 6 deţinuţi: în Federaţia Rusă – 4 persoane, în Ucraina – 1 persoană, în Polonia – 1 persoană. Din alte ţări nu a fost transferat nici un deţinut.
Convenţia de cooperarea Poliţienească pentru Europa de S-E a fost supusă procedurii naţioanle de intrare în vigoare a acestuia. Actualmente setul de materiale a fost expediat în adresa Parlamentului în vederea ratificării acestuia.
Concomitent la 7 decembrie 2007 a fost semnat Statul SEPCA (Statul Asociaţiei Şefilor de de Poliţie din Europa de Sud-Est) în or Bucureşti, prin care Republica Moldova a devenit membru la această organizaţie poliţienească regională.
(56) Dezvoltarea continuă a cooperării între organele de drept şi judiciare ale Moldovei şi ale statelor membre ale UE
- Elaborarea unui manual privind cooperarea judiciară între Moldova şi statele membre ale UE şi a unei declaraţii privind „buna practică” în domeniul unei astfel de cooperări.
În vederea stabilirii unui tablou general al reglementărilor naţionale şi internaţionale, la care Republica Moldova este parte, care se referă la relaţiile de cooperare judiciară dintre RM şi statele membre ale Uniunii Europene, a fost elaborat Ghidul privind cooperarea judiciară între Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene, acesta fiind publicat pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei.
A fost formulată Declaraţia privind bunele practici în asistenţa juridică internaţională în materie penală, care a fost aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 372-XVI din 1 decembrie 2006. Declaraţia dată a fost elaborată în virtutea Acţiunii Comune 98/427/JHA din 29 iunie 1998, adoptată de Consiliul Uniunii Europene, textul acesteia fiind în strictă conformitate cu conţinutul tuturor declaraţiilor privind bunele practici depozitate la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene. Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti promovează, în limita competenţei lor, măsurile necesare pentru implementarea Declaraţiei.
În scopul sporirii cooperării judiciare internaţionale şi stabilirii contactelor directe între autorităţile responsabile pentru acordarea asistenţei juridice internaţionale din Republica Moldova şi din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Reţelei Judiciare Europene, au fost desemnate punctele de contact pentru Reţeaua Judiciară Europeană, prin Hotărîrea Parlamentului nr. 373-XVI din 1 decembrie 2006. Reţeaua punctelor naţionale de contact este formată din reprezentanţii (cîte doi) Ministerului Justiţiei, ai Procuraturii Generale şi a Biroului Naţional Central Interpol al Ministerului Afacerilor Interne.
La 18 decembrie 2006, o delegaţie constituită din reprezentatul Procuraturii Generale şi a Ministerului Justiţiei au efectuat o vizită la sediul EUROJUST din Haga (Olanda), în cadrul căreia s-a discutat despre procedurile prealabile iniţierii procesului de negociere în vederea încheierii Acordului de cooperare cu Eurojust.
În cadrul întrevederii s-a menţionat că punctele de contact pentru EUROJUST pot fi aceleaşi ca şi pentru Reţeaua Judiciară Europeană, care au fost desemnate pentru Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr. 373-XVI din 1 decembrie 2006. Totodată, în cadrul discuţiilor, reprezentantul EUROJUST a declarat lipsa disponibilităţii EUROJUST, cel puţin în privinţa anului 2007, de a încheia un acord de colaborare cu Republica Moldova.
În perioada 12-13 aprilie 2007, Ministrul Justiţiei, dl Vitalie PÎRLOG, a participat la Reuniunea Miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne, cu genericul „Standardele Uniunii Europene şi Statul de Drept în Europa de Sud-Est”, organizată la Zagreb (Croaţia) sub auspiciul Preşedinţiei Croate la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). În cadrul vizitei respective, Ministrul Justiţiei a avut o convorbire cu dl KENNEDY, Preşedintele EUROJUST, în cadrul căreia fost abordată colaborarea cu această instituţie. În acest context, Ministrul Justiţiei a subliniat că încheierea unui Acord de Cooperare dintre Republica Moldova şi EUROJUST reprezintă o prioritate a Planului de Acţiuni RM-UE. Dl KENNEDY, Preşedintele EUROJUST, a remarcat că negocierile vor putea fi iniţiate după ce Republica Moldova îşi va racorda legislaţia naţională în domeniul protecţiei datelor personale la prevederile Convenţiei Consiliului Europei din 1981 privind protecţia persoanelor în legătură cu tratamentul automatizat al datelor personale, semnată de Republica Moldova la 4 mai 1998, şi ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 483-XIV din 02.07.1999.
Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, elaborată de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale, a fost adoptată de Parlament la 15 februarie 2007 (Legea nr. 17-XVI). Preşedintele Republicii Moldova a solicitat reexaminarea Legii. Legea în cauză a fost revotată de Parlament la 19 iulie 2007.
Respectiv, Ministerul Justiţiei, a pregătit setul necesar pentru semnarea Acordului dintre Republica Moldova şi EUROJUST şi l-a remis spre coordonare instituţiilor interesate prin scrisoarea nr.06/8219 din 01.08.2007. La 24 septembrie 2007, în conformitate cu prevederile Legii privind tratatele internaţionale ale RM nr.595-XVI din 24 septembrie 1999 şi ale Regulamentului privind mecanismul de încheiere a tratatelor internaţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.120 din 12 februarie 2001, Ministerul Justiţiei, prin scrisoarea cu nr. 06-2/9930 a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene setul de documente necesare pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Acordului privind Cooperarea între Republica Moldova şi EUROJUST.
Totodată, este necesar de menţionat că implementarea Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia persoanelor referitoare la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal ar constitui un început în activitatea EUROJUST. Astfel, ca intenţia Republicii Moldova să devină mai pronunţată, se impune, acordarea unei atenţii deosebite mecanismelor de implementare corespunzătoare a Convenţiei în cauză şi, respectiv a Legii privind protecţia datelor cu caracter personal.
În acest sens, Ministerul Justiţiei a expediat, în adresa Ministerului Dezvoltării Informaţionale, scrisoarea cu nr. 06-2/11052 din 16.10.07 prin care se solicită remiterea unui eventual proiect privind mecanismele de implementare a Legii cu privire la protecţia datelor personale, instituţiile implicate, precum şi a unui material informativ privind modalitatea de aplicare a Legii şi a Convenţiei respective a Consiliului Europei, inclusiv pe teritoriul regiunii transnistrene. La 5 noiembrie 2007 prin scrisoarea nr. 01/2509 Ministerul Dezvoltării Informaţionale a menţionat că mecanismul de implementare a legii în cauză urmează a fi stabilit de către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal – organul de control asupra respectării legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal. Despre acest fapt, Ministerul Justiţiei a informat MAE IE prin scrisoarea nr. 06-2/12376 din 14.11.2007.
Urmare a emiterii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova Nr. 1419-IV din 13 decembrie 2007, pentru iniţierea negocierilor în vederea încheierii Acordului de cooperare dintre Republica Moldova şi EUROJUST, Ministerul Justiţiei la 28 decembrie 2007, în baza prevederilor art.7 al Legii cu privire la Tratatele Internaţionale nr. 595 din 24.09.1999, prin scrisoarea nr. 06-2/14193 din 28 decembrie 2007 a remis în adresa MAE IE Acordul de Cooperare între Republica Moldova şi EUROJUST (în limbile de stat şi engleză) pentru a fi iniţiate negocierile în vederea semnării acestuia.
De asemenea, în cadrul Grupului Consultativ al Procurorilor Generali din Sud-estul Europei (SEEPAG) este desemnat un procuror de legătură, care îndeplineşte şi funcţii de persoană de contact în cazul solicitărilor parvenite prin Reţeaua Europeană Justiţiară (EJN).
- Introducerea tehnicilor moderne de investigaţie
- (1)Dezvoltarea măsurilor anticorupţie din cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept (poliţie, poliţia de frontieră, şi justiţia), inclusiv (2)dezvoltarea Codului de Etică pentru procurori şi judecători şi implementarea Codului de Etică pentru poliţie.
Prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 131/6 din 26 aprilie 2007 a fost creat grupul de lucru pentru elaborarea Codului etic al judecătorului care urmează a fi aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, la 8 iunie curent, în baza noului Program Comun al Consiliului Europei şi al Comisiei Europene pentru eficientizarea justiţiei a avut loc reuniunea grupului de lucru, la care s-a pus în discuţie organul care ar trebui să aprobe Codul etic al judecătorului. Majoritatea participanţilor au opinat că acesta ar trebui aprobat de CSM. În acelaşi timp, şi Ministerul Justiţiei, în baza programului Provocările Mileniului, a elaborat, de asemenea, un proiect de lege privind codul etic al judecătorului. Acesta a fost expediat spre coordonare organelor interesate prin scrisoarea MJ nr. 03/6851 din 28 iunie 2007. În şedinţa CSM din 12 iulie 2007 proiectul de lege respectiv a fost pus în discuţie. În cadrul şedinţei s-a hotărît aprobarea Codului etic al judecătorului de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, s-a hotărît crearea unui grup de lucru pentru definitivarea proiectului în cauză. Codul urmează a fi aprobat de către CSM în luna septembrie a anului 2007.
Guvernul prin Hotărîrea nr.481 din 10.05.2006 a aprobat Codul de Etică şi deontologie al poliţistului. În urma aprobării Hotărîrii menţionate, a fost organizată o masă rotundă în cadrul căreia a fost elaborat un Plan de Implementare a Codului de Etică şi deontologie al poliţistului. La moment, în domeniul dat, se petrec lecţii în cadrul Academiei de poliţie a MAI şi lecţii de pregătire profesională în cadrul subdiviziunilor MAI. Totodată, vă aducem la cunoştinţă, că au fost publicate 14.000 exemplare de Coduri de etică şi deontologie a poliţistului şi expediate tuturor colaboratorilor MAI.
Dostları ilə paylaş: |