˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

Dosarul nr. …/2005 - se formulează obiecţiuni la raportul de expertiză construcţii, care nu sunt discutate la termenul din 06.10.2006, dispunându-se comunicarea către pârâţi a expertizei construcţii; la 03.11.2006 şi apoi la 15.12.2006 din nou se prorogă discutarea obiecţiunilor, fără a se arăta motivul, precum şi administrarea probei testimoniale; se formulează obiecţiuni la expertiza instalaţii, se prorogă discutarea şi se pune în vedere părţilor depunerea diferenţei de onorariu; la 23.02.2007 se menţine măsura de a se depune diferenţa de onorariu şi se prorogă discutarea obiecţiunilor, cele referitoare la expertiza instalaţii după depunerea expertizei topografie; raportul de expertiză topografie este depus la data de 16.05.2008, când se amâna cauza pentru studiul acestuia şi se prorogă în continuare discutarea obiecţiunilor la celelalte rapoarte; la 13.06.2008 se încuviinţează obiecţiunile la expertiza topografie, cele referitoare la expertiza construcţii sunt prorogate, iar cu privire la cele referitoare la expertiza instalaţii nu se dispune; la 3.04.2009 se încuviinţează o nouă expertiză topografie şi se prorogă obiecţiunile la cea construcţii după efectuarea expertizei topografie. De asemenea, au fost prorogate măsuri ce nu depindeau de motivele pentru care s-a amânat cauza, precum pronunţarea asupra reducerii onorariului expertului desemnat iniţial după depunerea lucrării de către un alt expert. Instanţa a amânat luarea unor măsuri de soluţionare a unor cereri ce au fost formulate în cauză, de cele mai multe ori fără a exista o motivare.

În dosarul nr. …/2005, la data de 20.09.2010 se depune de către reclamantă o precizare a cererii de chemare în judecată, iar pârâtul depune întâmpinare la 6.12.2010, prin care se invocă netimbrarea precizării acţiunii şi tardivitatea precizării. La data de 22.02.2011 se depune un răspuns la întâmpinare, însă excepţiile invocate nu se discută la termenul din 28.02.2011 (când se revine cu adresă către expert); nici la termenul din 9.05.2011 nu se pun în discuţie excepţiile (se solicită prorogarea de către reclamantă); se depune raportul la 5.09.2011, nu se discută excepţiile, deşi prin încheierea anterioară se precizase astfel, şi se amână pentru a se lua cunoştinţă de raportul de expertiză. Dosarul are termen la 31.10.2011 pentru studierea expertizei şi plata diferenţei de onorariu.

În dosarul nr. …/2006, prin întâmpinare se invocă de către pârât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi prescripţia dreptului la acţiune; la termenul din 13.11.2006 se încuviinţează probele cu înscrisuri şi interogatoriul părţilor şi se prorogă celelalte probe (proba testimonială şi expertize topografie şi construcţii), precum şi pronunţarea pe excepţii pentru termenul următor. Nu se discută la termenul următor excepţiile, se acordă termene la 20.01.2007, 5.03.2007 şi 16.04.2007 pentru administrarea interogatoriului. Abia la termenul din 16.04.2007 se pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, prescripţia dreptului la acţiune şi tardivitatea introducerii cereri şi se unesc cu fondul. De asemenea, instanţa nu s-a pronunţat asupra unor cereri ce au fost formulate în cauză, precum cele formulate de expert de înlocuire şi de emitere a unei încheieri executorii pentru plata onorariului restant.
7. Neaplicarea dispoziţiilor procedurale referitoare la sancţionarea persoanelor vinovate de tergiversarea soluţionării cauzelor.

S-a constatat în unele situaţii o lipsă de fermitate a instanţei în luarea unor măsuri procedurale faţă de părţile în sarcina cărora au stabilite unele obligaţii. De regulă, acordarea succesivă a unor termene de judecată pentru îndeplinirea unor obligaţii stabilite de dispoziţiile procedurale ori de instanţa de judecată fără a se sancţiona această conduită s-a dispus în condiţiile în care existau şi alte motive ce justificau amânarea.

Exemple: dosarul nr. …/2006 la termenul din 10.05.2007 – nu se adoptă măsuri împotriva părţilor care nu se conformează şi care nu achită onorariul de expert; dosarul nr. …/2007 - 12.05.2011 a fost desemnat expertul, termen pentru depunerea contraexpertizei 23.06.2011, 13.10.2011, are termen la data de 24.11.2011, s-a dispus citarea pârâţilor cu menţiunea de a achita onorariu expert; dosarul nr. …/2002 – începând de la 01.10.2010 expertul precizează că părţile nu au achitat onorariul de expert şi abia la data de 29.06.2011, în camera de consiliu, instanţa a obligat părţile prin încheiere executorie pentru plata onorariilor de expert. La 05.09.2011 - se constată că nu s-au achitat onorariile pentru expertiza topo nu s-a depus raportul şi se acordă un nou termen pentru achitarea onorariilor 19.09.2011; dosarul nr. …/2006 - au fost acordate 4 termene de judecată pentru ca titularul unei cereri de intervenţie să depună înscrisuri pentru a se discuta cererea, cu menţiunea că la termenele respective cauza s-a amânat şi din cauza nedepunerii lucrării de către expert.

În dosarul nr. …/2008, înregistrat la 10.03.2008, probatoriul a fost discutat la 11.12.2009, după 21 de luni de la data învestirii instanţei cu soluţionarea cauzei. Au fost acordate 11 termene pentru a se lua cunoştinţă sau pentru a se comunica înscrisurile depuse la dosar de părţi (30.04.2008, 24.10.2008, 30.01.2009, 06.03.2009), pentru a se lua cunoştinţă de completarea la întâmpinare, respectiv de întâmpinare sau pentru a se formula întâmpinare (06.06.2008, 28.05.2009, 26.06.2009), pentru a se preciza acţiunea principală (12.09.2008), pentru a se comunica cererea de intervenţie (10.04.2009), pentru a se depune la dosar anumite înscrisuri  (28.11.2008).

Cererile părţilor de amânare nu sunt cenzurate şi nu s-a procedat la stabilirea unor termene pentru depunerea diferitelor cereri sau înscrisuri şi la sancţionarea conduitei procesuale a părţilor, de a depune diferitele cereri sau înscrisuri la termenul de judecată şi nu înainte de acesta, pentru a se putea proceda la comunicare respectivelor acte.

La 10.04.2009 s-a dispus comunicarea cererii de intervenţie, anterior discutării admisibilităţii în principiu, deşi Codul de procedură civilă nu prevede aceasta. La următorul termen cauza a fost amânată pentru a se da posibilitatea reclamantului să formuleze întâmpinare la cererea de intervenţie. Întâmpinarea nu a fost depusă la dosar în termen util, pentru a se putea comunica, ci la termenul din 20.06.2009, când cauza s-a amânat din nou pentru a se lua cunoştinţă de  întâmpinare.

La niciunul din cele 11 termene acordate până la discutarea probatoriului nu s-a pus în vedere părţilor să depună cererile (întâmpinare, completare la întâmpinării, cererea precizatoare) într-un anumit termen, util, pentru se asigura posibilitatea comunicării către părţi sau consultării acestora la dosar, anterior termenului de judecată.
- Neaplicarea dispoziţiilor art. 155¹, respectiv ale art. 243 alin. 1 pct.1 Cod procedură civilă.

Exemple: dosarul nr. …/2005 - la termenul din 15.04.2011 se amână cauza pentru ca reclamanta să precizeze numărul apartamentului ce face obiectul cauzei, sub sancţiunea art. 155¹ din Codul de procedură civilă, termen la 19.09.2011 nu s-au aplicat sancţiunile la care a făcut referire instanţa; dosarul nr. …/2004 - de la termenul din 20.10.2011 s-a pus în vedere reclamanţilor să indice domiciliile unor persoane introduse în cauză, acestea nu s-au conformat, nu se aplică sancţiuni, dar cu toate aceste se solicită expertului să dovedească faptul că au fost citate toate părţile la efectuarea lucrărilor de constatare; dosarul nr. …/2006 - a fost repus pe rol şi s-au acordat termene succesive pentru a se depune anumite înscrisuri, fără a se lua măsuri împotriva părţilor, care nu s-au conformat; dosarul nr. …/2008 – la termenul din 22.01.2010 – se solicită precizări de la reclamanţi şi pârâţi dar nu se dispun măsuri de sancţionare pentru neconformare, la termenul din 19.02.2010 se prorogă pronunţarea asupra excepţiei nulităţii cererii de chemare în judecată formulate de 2 reclamante; dosarul nr. …/2005 - au fost acordate mai multe termene de judecată pentru depunerea diferenţelor de onorariu (12 termene pentru lucrări diferite) sau unor înscrisuri necesare pentru efectuarea expertizei (3 termene), deşi instanţa a stabilit aceste obligaţii sub sancţiunea prevăzută de art. 155¹ Cod procedură civilă, nu a făcut aplicarea acestor dispoziţii.

În dosarul nr. …/2009, decesul pârâtului a fost adus la cunoştinţa instanţei la 01.09.2010. Cauza nu a fost suspendată şi, până în prezent, la un an şi 3 luni de la acest moment, nu s-au depus la dosar toate relaţiile necesare pentru a se face dovada succesorilor acestei părţi. Astfel, la 30.11.2011 cauza s-a amânat (fixându-se termen la 15.12.2011) pentru a da posibilitate reclamantului, prin reprezentant, să repete demersurile la Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor Bucureşti pentru a indica domiciliile actuale ale pârâţilor şi să facă dovada calităţii procesuale pasive a pârâţilor, respectiv că sunt moştenitorii persoanei faţă de care s-a născut obligaţia, prin depunerea certificatelor de moştenitori sau de calitate de moştenitori, sub sancţiunea suspendării judecării cauzei, prevăzută de art. 155¹ alin. 1 Cod procedură civilă (aceleaşi obligaţii fiind stabilite în sarcina reclamantului şi la termenele anterioare).
- Neaplicarea dispoziţiilor Legii nr. 146/2007 privind anularea cererilor timbrate necorespunzător.

În acest sens se poate menţiona dosarul nr. …/2005 - la data de 29.09.2009 s-a solicitat repunerea pe rol, termenul stabilit fiind 04.12.2009, s-a prorogat cerea de transpunere a dosarului la completul ce soluţionează dosarul nr. …/2005, iar la termenul din 29.01.2010 se amână cauza la completul C… pentru termenul din 25.02.2010, pentru discutarea conexării celor 2 dosare. Partea care a invocat excepţia de conexare nu o mai susţine, se acordă un nou termen la data de 16.04.2010, când pune în vedere reclamantei să achite taxa de timbru, taxa de timbru ce a fost fixată pentru cererea de repunere pe rol nu a fost achitată, iar instanţa nu a dispus nici o măsură pentru a da eficienţă dispoziţiilor Legii nr. 146/1997, se observă astfel că, în perioada 2009 – 2011 completul nu a dispus măsuri pentru sancţionarea atitudinii reclamantei.

***
Specific cauzelor penale, au fost identificate următoarele motive de amânare:

- Încuviinţarea şi administrarea probelor în etape constituie, şi în materie penală, o cauză de temporizare a procedurii. De exemplu, în dosarul nr. …/2009 (înregistrat la 29.06.2009) probatoriul a fost discutat şi încuviinţat la 09.12.2009 – proba cu acte şi proba testimonială, prorogându-de pronunţarea asupra cererii de emitere a unei adrese către medicul legist şi către poliţie după administrarea acestor probe. La termenul din 24.11.2010 s-a încuviinţat inculpatului proba testimonială şi efectuarea unei expertize medico legale, amânarea ulterioară a cauzei fiind determinată de lipsa raportului de expertiză. Şi în dosarul nr. …/2008 (înregistrat la 08.08.2008) probatoriul fost încuviinţat şi administrat în etape. Iniţial, probatoriul a fost discutat şi încuviinţat la termenul din 02.12.2009 – proba cu acte şi proba testimonială – iar la termenul din 10.03.2010 s-a încuviinţat efectuarea unei expertize tehnice auto şi s-a încuviinţat părţilor civile proba testimonială, amânarea ulterioară a cauzei fiind determinată de lipsa raportului de expertiză.

- O altă cauză ce a condus la mărirea duratei procedurilor este reprezentată de formularea şi încuviinţarea cererilor de amânare ale inculpaţilor sau ale celorlalte părţi, pentru angajare apărători, pentru studierea dosarului şi pregătirea apărării pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorilor aleşi sau pentru imposibilitatea de prezentare a inculpaţilor (de exemplu, dosarul nr. …/2008).

Analiza modului în care instanţa a soluţionat cererile astfel formulate trebuie făcută prin raportare la dispoziţiile legale incidente în materie, care reglementează asistenţa învinuitului sau a inculpatului, reprezentarea, citarea părţilor la judecată şi încălcările care atrag nulitatea în legătură cu aceste cereri (art. 171, art. 174, art. 197 , art. 291 Cod procedură penală).

Faţă de aceste dispoziţii legale (în forma în vigoare la data efectuării diferitelor acte de procedură), actele de procedură efectuate în absenţa apărătorului ale sau a celui desemnat din oficiu erau lovite de nulitate, iar aceasta nu putea fi acoperită în nici un mod. În situaţia neprezentării apărătorului ales, chiar dacă se procedează la desemnarea unui apărător din oficiu, instanţa este obligată să desemneze avocat din oficiu, cu consecinţa acordării termenului necesar studierii dosarului. În oricare din aceste situaţii, indiferent de soluţia adoptată se ajungea la amânarea cauzei şi la acordarea unor noi termene, fie pentru desemnarea avocatului din oficiu, fie pentru refacerea actelor lovite de nulitate. La reducere a incidenţei situaţiilor de acest gen a contribuit modificarea adusă art. 198 Cod procedură penală prin Legea nr. 202/2010, care reglementează expres printre abaterile judiciare lipsa nejustificată a apărătorului ales sau desemnat din oficiu fără a asigura substituirea în condiţiile legii sau refuzul acestuia de a asigura apărarea precum şi abuzul de drept constând în exercitarea cu rea credinţă a drepturilor procesuale de către părţi sau reprezentanţii legali ai acestora;

- Neîndeplinirea procedurii de citare cu inculpaţii arestaţi datorită netransferării acestora, în timp util, de la un penitenciar la altul sau datorită dificultăţilor întâmpinate în identificarea domiciliilor actuale ale inculpaţilor, reprezintă o altă cauză de amânare (dosar nr. …/2007).

- Gradul de complexitate ridicat al unor cauze ce fac obiectul dosarelor verificate, determinat de natura şi/sau amploarea activităţii infracţionale reţinute în sarcina inculpaţilor, numărul părţilor sau valoarea prejudiciilor produse persoanelor vătămate implică şi un probatoriu complex, care de cele mai multe ori presupune şi efectuarea unor expertize tehnice de specialitate, iar dificultăţile legate de administrarea acestui probatoriu reprezintă o altă cauză de a determinat amânarea repetată a acestor dosare (dosar nr. …/2008, dosar nr. …/2008).

Se impune a se prezenta detaliat modul de instrumentare a dosarului nr. …/2004, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Braşov care, la data efectuării verificărilor, avea o durată mai mare de 5 ani.

Dosarul a fost înregistrat la 3.09.2004 pe rolul Judecătoriei Braşov. Inculpatul ... este trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunal Braşov (dosar nr. …/2004) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal - faptele comise în luna iulie 2004; faţă de învinuitul ... se dispune disjungerea (ulterior inculpatul este trimis în judecată, iar dosarul privind pe acesta este conexat la dosarul nr. …/2004).

Dosarul are o vechime de 7 ani pe rolul instanţei. Prelungirea duratei de soluţionare a cauzei a fost determinată de faptul că în trei rânduri s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale pentru a se stabili dacă boala de care suferă un inculpat îl împiedică să participe la judecată, ceea ce a dus la amânarea cauzei un interval de circa 2 ani (martie 2006 - februarie 2008). Deşi nu s-a impus suspendarea judecăţii, în temeiul art. 303 Cod procedură penală, conform expertizelor medico-legale ce au fost efectuate, inculpatul ... nu s-a putut prezenta la judecată intervale de câteva luni, timp în care urma tratament (fiind internat în spital iar boala de care suferea fiind contagioasă). La aceasta s-a adăugat suspendarea cauzei pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate (circa 6 luni). Alte cauze care au determinat amânarea au fost următoarele: neîndeplinirea procedurii de citare a părţilor (15 termene); lipsa de apărare, neprezentarea avocaţilor în instanţă pentru a asigura asistenţa juridică de specialitate şi neasigurarea substituirii (11 termene ); lipsa inculpatului aflat în stare de deţinere neadus la judecată (7 termene); pentru citarea părţilor şi a martorilor care nu s-au prezentat, în vederea audierii (10 termene). Au fost luate măsuri în vederea citării cu menţiunea de aducere şi pentru comunicarea domiciliilor martorilor. Părţile şi martorii au fost audiaţi la termenele la care au fost prezenţi, cu excepţia situaţiilor în care instanţa a constatat neîndeplinită procedura de citare ori lipsa de apărare a inculpaţilor.

Se impune a se reţine şi cauza ce face obiectul dosarului nr. …/2008, ce are ca obiect vătămarea corporală gravă – revizuire. Aceasta a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la data de 02.12.2008, urmare a admiterii cererii de strămutare şi strămutării judecării cauzei de la Judecătoria Sector 6 Bucureşti. Cauza iniţială, în care s-a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită, a făcut obiectul dosarului nr. …/2003, aflat pe rolul instanţelor din 01.04.2003. Cererea de revizuire a fost iniţial înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 Bucureşti sub nr. …/2006, la data de 23.03.2006.

La data efectuării verificărilor dosarul nu a putut fi verificat, prin analiza actelor depuse la dosar şi a încheierilor de şedinţă, întrucât acesta a fost înaintat Institutului Naţional de Medicină Legală Prof. Mina Minovici. Din analiza datelor existente în aplicaţia ECRIS rezultă că termenele au fost acordate pentru administrarea probatoriului încuviinţat, inclusiv efectuarea unei expertize medico legale şi urmare a formulării în cauză a unor cereri repetate de recuzare.

Gestionarea cauzelor suspendate
La Judecătoria Braşov, conform datelor statistice furnizate figurau, la nivelul lunii octombrie 2011, 2025 dosare suspendate: 829 cauze suspendate în baza art. 155¹ Cod procedură civilă, 270 cauze suspendate în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, 66 cauze suspendate în baza art. 243 Cod procedură civilă, 523 cauze suspendate în baza art. 244 Cod procedură civilă, 312 cauze suspendate în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi 25 cauze suspendate în baza altor dispoziţii legale (art. 44 alin. 4 din Legea nr. 503/2004, art. 42 din Legea nr. 64/1995).

Atribuţii privind dosarele suspendate au fost încredinţate prin ordin de serviciu unui grefier arhivar, în virtutea căruia acesta verifică toate dosarele suspendate, le clasifică pe complete de judecată şi după temeiul suspendării. Dosarele în care s-a dispus suspendarea cauzei sunt păstrate separat, iar evidenţa acestora se ţine în Registrul de evidenţă a cauzelor suspendate, completat de către grefierul arhivar cu atribuţii în materie. Dosarele în care judecata a fost suspendată sunt predate de grefierul de şedinţă, grefierului arhivar desemnat cu evidenţa dosarelor suspendate. Acesta efectuează verificări periodice ale dosarelor suspendate şi: în cauzele suspendate în baza art. 155¹ şi art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă dosarele sunt verificate o dată la trei luni şi înaintate judecătorilor învestiţi iniţial cu soluţionarea acestora (sau, în situaţia în care aceştia nu mai funcţionează în cadrul instanţei, completului stabilit în condiţiile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti) în vederea repunerii pe rol pentru a se discuta excepţia de perimare; în celelalte cauze suspendate grefierul arhivar efectuează periodic verificări pentru a stabili dacă subzistă motivul de suspendare, sub coordonarea judecătorilor cauzei.

La data efectuării verificărilor nu figurau în evidenţele statistice dosare suspendate în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă şi art. 155¹ Cod procedură civilă, în care să se fi împlinit termenul de perimare şi care nu au fost repuse pe rol. Din analiza dosarelor mai vechi de un an rezultă că dosarele suspendate în baza altor temeiuri legale au fost repuse periodic pe rol (pentru a se verifica dacă subzistă motivul de suspendare). În prezent se efectuează verificări în acest sens înainte de repunerea cauzei pe rol şi, dacă se impune, judecătorul cauzei, dispune repunerea pe rol în vederea perimării.
***

Având în vedere cele expuse anterior apreciem că se impune o mai bună gestionare a cauzelor de către judecători, în sensul:

- analizării temeinice a cererilor de amânare repetate formulate de către aceeaşi parte şi pentru aceleaşi motive (cereri pentru stingerea litigiului pe cale amiabilă, pentru a depune şi a lua cunoştinţă de anumite înscrisuri sau pentru a-şi preciza acţiune;

- acordării unor termene adaptate motivului de amânare;

- cenzurării obiectivelor propuse de părţi pentru expertize şi stabilirea acestora clar şi detaliat astfel încât să se evidenţieze toate aspectele ce trebuie lămurite prin efectuarea expertizei;

- analizării obiecţiunilor formulate la rapoartele de expertiză, cenzurarea acestora, formularea unor întrebări concise şi identificarea aspectelor nelămurite în concluziilor raportului pentru a se justifica încuviinţarea obiecţiunilor;

- discutării şi pronunţării asupra tuturor probelor solicitate de către părţi, concomitent şi administrarea probelor în ordinea stabilită de instanţă şi motivarea în încheiere a aspectelor care au determinat ordinea stabilită pentru administrare, pentru a se evita acordarea de noi termene pentru încuviinţarea probatoriilor în etape, desigur cu excepţia cazurilor în care nevoia administrării de noi probatorii ar reieşi din dezbateri, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 138 Codul de procedură civilă;

- aplicării dispoziţiilor din Codul de procedură civilă cu privire la modificări, precizări, completări pe parcursul desfăşurării procedurii, prin supunerea de către judecător discuţiei părţilor, în termenul prevăzut de lege, a admisibilităţii unor astfel de modificări, precizări sau completări de acţiune, sub sancţiunile prevăzute de dispoziţiile codului de procedură civilă;

- sancţionării ferme a conduitei participanţilor la proces ce conduce la temporizarea procedurilor.

Din punct de vedere administrativ, este necesară o implicare şi o atenţie sporită a preşedinţilor completelor în analizarea activităţii grefierilor, verificarea corespunzătoare a încheierilor de şedinţă, fiind constatate multe situaţii în care încheierile conţineau erori în legătură cu data şedinţei şi termenul acordat (dosar nr. …/2006 termenul din 16.06.2011 – în dispozitiv s-a menţionat că a fost acordat termen la data de 22.10.2011, în realitate termenul acordat a fost 22.09.2011, dosarul nr. …/2005 la termenul din 18.04.2011 s-a menţionat în practica faptul că şedinţa a avut loc la 05.09.2011, în realitate şedinţa a avut loc în luna aprilie şi s-a stabilit termen la data de 05.09.2011, dosar nr. …/2005 - în şedinţa din 27.02.2009, se acordă termen la data de 27.03.2009, dar dosarul se regăseşte pe lista din 03.04.2009).

La prezentul material au fost ataşate:

Anexa nr. 1 - Situaţia detaliată a dosarelor verificate la Judecătoria Braşov în perioada 24 -28 octombrie 2011;

Anexa nr. 2 - Situaţia dosarelor mai vechi de un an în sistemul judiciar la Judecătoria Braşov – evidenţa pe judecător

Anexa nr.3 - Referat sesizare din oficiu


JUDECĂTORIA CONSTANŢA


I. În urma verificărilor efectuate s-au constatat următoarele cauze de tergiversarea soluţionării dosarelor înregistrate pe rolul Judecătoriei Constanţa:
I.a. Cauze obiective care au condus la întârzieri în soluţionarea dosarelor în materie civilă;

► Neefectuarea în termen rezonabil a expertizelor topografice;

►Calitatea discutabilă a expertizelor topografice;

►Formularea de către părţi a unor cereri informe sau incomplete şi depunerii unor precizări la termenele ulterioare;

►Neachitarea taxelor de timbru, la termenele stabilite de instanţă;

►Formularea unor cereri succesive, de recuzare;

►Solicitarea cu rea-credinţă a unor termene pentru încheierea tranzacţiilor judiciare;

►Întârzierea nejustificată a soluţionării cauzelor datorată altor autorităţi;

►Suspendarea soluţionării cauzelor;

►Lipsă dosarului de fond;

►Casarea ca urmare a admiterii căilor de atac şi trimiterea spre rejudecare;

►Fluctuaţia mare de judecători;

►Aplicarea programul privind volumul optim de muncă şi calitatea activităţii în instanţe;
I.b. Cauze subiective care au condus la întârzieri în soluţionarea dosarelor în materie civilă;

► Nerespectarea dispoziţiilor legale privind stabilirea şi achitarea taxei de timbru, respectiv majorarea cuantumului taxei de timbru în funcţie de modificarea obiectului cererii introductive sau de valoarea rezultată după efectuarea expertizei;

►Nerespectarea dispoziţiilor art. 156 Cod procedură civilă, care reglementează respectarea dreptului la apărare;

► Comunicarea întâmpinării, a unor cereri şi înscrisuri depuse ulterior la dosar, chiar dacă părţile au termen în cunoştinţă;

►Administrarea probelor în etape;

►Neaplicarea sancţiunilor procedurale pentru plata cu întârziere a onorariului de expert;

► Modul în care sunt stabilite obiectivele expertizelor;

►Necenzurarea obiecţiunilor formulate de părţi în ceea ce priveşte rapoartele de expertiză;

►Neîndeplinirea procedurii de citare a părţilor, fără ca instanţa să analizeze cauzele şi să dispună măsurile necesare citării, precum şi neaplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor procedurale pentru sancţionarea persoanei vinovate;

►Neluarea, la primirea dosarului, a măsurilor necesare în scopul pregătirii judecăţii;

► Neluarea, la repunerea pe rol a cauzei, a măsurilor necesare în scopul efectuării verificărilor privind subzistenţa cauzei de suspendare;

►Soluţionarea cu întârziere a cererilor de abţinere şi recuzare;

► Amânarea pronunţării, în mod repetat;
I.c. Cauze obiective care au condus la întârzieri în soluţionarea dosarelor în materie penală;

►Complexitatea probatoriului ce se impune a fi administrat în vederea lămuririi cauzelor sub toate aspectele şi aflării adevărului;

►Cererile repetate pentru lipsa de apărare;

►Procedură incompletă cu părţile;

►Formularea unor cereri repetate de recuzare a completului de judecată;

►Suspendarea pentru înaintarea dosarului instanţei de contencios constituţional în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate;

►Efectuarea cu întârziere a rapoartelor de expertiză;

I.d. Cauze subiective care au condus la întârzieri în soluţionarea dosarelor în materie penală;

► Lipsa de fermitate a judecătorului în dispunerea unor măsuri procedurale în cazul absenţei nejustificate a apărătorilor, a martorilor, nepunerii în executare a mandatelor de aducere, necomunicarea relaţiilor solicitate de către instanţă;

► Acordarea mai multor termene de judecată pentru împăcarea părţilor;

►Administrarea probelor în etape.

II. Analiza indicatorilor statistici
La începutul anului 2011, la Judecătoria Constanţa se înregistra un stoc de 20.241 de dosare, din care 19.745 de cauze în materie civilă şi 496 în materie penală.

La nivelul instanţei, în anul 2011, până la data de 28.10.2011 erau înregistrate 28.896 cauze nou intrate, din care 27.389 de cauze în materie civilă şi 1.507 de cauze în materie penală. De asemenea, s-a rulat un număr total de 78.418 de cauze, din care 74.419 în materie civilă şi 3.999 în materie penală.

Din totalul dosarelor rulate, secţia civilă a soluţionat 32.142, iar secţia penală 1398 de dosare.

Potrivit evidenţelor instanţei, la data efectuării verificărilor se înregistrau pe rolul Judecătoriei Constanţa, un număr de 1637 dosare mai vechi de un an de la data introducerii în sistem, din care 1612 în materie civilă, 491 de dosare fiind repuse pe rol în vederea perimării.

Se constată că situaţia prezentată la data întocmirii raportului Inspecţiei Judiciare nr. 1805/IJ/1447/SIJ/2011 privind monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a dosarelor mai vechi de 1 an în sistemul judiciar este diferită, dat fiind faptul că au fost eliminate dosarele în care s-a solicitat investirea cu formula executorie a sentinţelor civile, îndreptarea de eroare materială, completarea sau lămurirea de dispozitiv, cererile de reexaminare amendă judiciară, formulate după pronunţarea hotărârii, fiind adăugate dosarele trimise în rejudecare şi înregistrate cu număr nou.

În materie penală, se înregistrau 25 de cauze mai vechi de un an.

Situaţia dosarelor mai vechi de un an, înregistrate de fiecare complet de judecată, este prezentată în detaliu, în anexa nr. 1.

De asemenea, prezentarea dosarelor cu vechime între 5 şi 10 ani, respectiv data înregistrării dosarelor în sistem, data înregistrării la Judecătoria Constanţa, completul învestit, este realizată în anexa nr. 2.

Potrivit evidenţelor instanţei, situaţia dosarelor mai vechi de un an, înregistrate de fiecare complet de judecată şi compunerea completului de judecată, este prezentată în anexa nr. 3.

III. Situaţiei resurselor umane
În schema de personal a Judecătoriei Constanţa sunt prevăzute în prezent un număr de 56 posturi de judecători. În cursul anului 2010 a existat un deficit constant de peste 10 judecători în medie, iar în anul 2011 a existat de asemenea un deficit, care la 1.06.2011 era de 9 judecători. Aceste posturi au fost ocupate de la 1.07.2011 de judecătorii stagiari, absolvenţi ai INM din acest an.

În anul 2010, numărul total al judecătorilor care au activat, pe diferite perioade de timp, la Judecatoria Constanta a fost de 49, însă media judecătorilor care au acoperit activitatea pe parcursul întregului an este de numai 36 de judecători, dintr-o schema completă de 55.

În cadrul secţiei civile a Judecătoria Constanţa în prezent îşi desfăşoară activitatea 39 de judecători. Pe parcursul anului 2010 şi în primul semestru al anului 2011, la secţia civilă au activat 32 de complete, iar prin repartizarea celor 9 judecători stagiari, începând cu data de 11.07.2011, au activat un număr de 35 complete, iar din data de 05.12.2011 vor activa un număr de 39 de complete. În această perioadă, s-a înregistrat o fluctuaţie de personal, determinată de promovarea sau transferul judecătorilor, la care s-a adăugat şi excluderea din magistratură a unui judecător, astfel că, din cele 32 de complete în materie civilă, într-un număr de 26 de complete, compunerea acestora a fost modificată pe parcursul anilor 2010-2011.

În cadrul secţiei penale a Judecătoria Constanţa îşi desfăşoară activitatea 7 judecători, preşedintele şi vicepreşedintele soluţionând sesizările privind confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică, iar la soluţionarea măsurilor preventive participă cei 7 judecători ai secţiei penale şi un judecător de la secţia civilă.

La această secţie, s-a înregistrat o anumită stabilitate a judecătorilor care s-a reflectat şi în numărul mic de dosare mai vechi de un an, respectiv 25 de cauze.