˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

Numărul cauzelor de soluţionat a crescut în anul 2006 la 16.587, faţă de 12.287 în .anul 2005.

În unele dosare, procurorii efectuează cercetări suplimentare în dosarele cu propunere de trimitere în judecată, în special în cele vechi.

Nu există decât o situaţie numerică a cauzelor cu AN, în lipsa unei analize concrete pe dosar necunoscându-se dacă acestea sunt în realitate cauze rămase în nelucrare, ori s-au epuizat toate probele şi în urma administrării nu s-a putut identifica autorul.

În anul 2006 s-au făcut propuneri de luare a măsurii arestării în 87 de cauze, iar procurorii au respins propunerea faţă de 35 învinuiţi.

În anul 2007 s-a propus măsura în 18 cauze şi aceasta a fost respinsă faţă de 11 învinuiţi.

A rezultat că dosarele nu sunt soluţionate în ordinea repartizării, procurorii motivând că în cea mai mare parte a dosarelor le ridică dificultate în soluţionare.

Restituirea cauzelor la poliţie nu este o practică.

Pentru dosarele cu termenul depăşit şi mai vechi, nu se impune luarea unor măsuri, situaţia nefiindu-le imputabilă procurorilor (schema de 16 procurori este insuficientă raportat la volumul de activitate şi nici nu este completă, dosare complexe repartizate unor procurori fără experienţă, după redistribuiri repetate de la alţi procurori plecaţi din unitate, lipsiţi de îndrumarea necesară din partea prim procurorului Stelian Gorneanu şi de un sprijin autentic în rezolvarea unor astfel de cauze de care parchetele ierarhic superioare, nu în ultimul rând pentru mobilizarea acestora şi volumul important de dosare soluţionate, astfel cum rezultă din analiza prezentată).

I) Activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor şi de primire a cetăţenilor în audienţă
În cursul anului 2006 au fost înregistrate 1655 faţă de 1613 în 2005 de plângeri, din care au fost soluţionate 1224, 636 fiind admise. La acestea se adaugă 259 de plângeri formulate potrivit art. 278 Codul de procedură penală.

În trimestrul I 2007 au fost spre soluţionare 1044 lucrări, din care 712 intrate în cursul perioadei, iar 332 rămase din perioada anterioară. S-au soluţionat 673, admise Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată. S-au acordat audienţe unui număr de 12844 cetăţeni.

Şi cu privire la rezolvarea acestora a rezultat depăşirea termenelor legale sau rezonabile.

2. 
   CONCLUZII
   

- Potrivit activităţii depuse, se poate aprecia ca fiind formală prezenţă domnului prim procuror Stelian Gorneanu la conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, rezultatele obţinute fiind expresia aproape exclusivă a eforturilor colectivului de procurori, sub coordonarea primului procuror adjunct Cristina Apostol şi a personalului auxiliar de specialitate, în condiţiile în care activitatea sa în munca de conducere şi în cea de execuţie, este redusă şi cu deficienţe.

- La momentul depunerii candidaturii, domnul prim procuror Stelian Gorneanu nu îşi stabilise o strategie de obiective pe termen imediat şi pe termen lung, fixate pentru canalizarea activităţii Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti astfel încât, pentru început, să se depăşească situaţia de criză în care se afla unitatea, iar ulterior să se ajungă la optimizarea activităţii.

Dimpotrivă, după preluarea funcţiei, pe majoritatea segmentelor activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti nu a înregistrat îmbunătăţiri, soluţionarea unui număr important de dosare vechi fiind rezultatul eforturilor susţinute şi seriozităţii colectivului de procurori care au înţeles necesităţile şi au acţionat în consecinţă şi nu rezultatul unei implicări eficiente a primului procuror, care uneori s-a dovedit o piedică şi un factor destabilizator al activităţii prin decizii eronate şi prin atitudini nepotrivite.

- Deficienţe grave de management în legătură cu organizarea şi funcţionarea compartimentelor de activitate.

- Cauzele sunt multiple:

- gradul de pregătire profesională. În cursul verificărilor a rezultat că, într-o perioadă, acesta şi-a desfăşurat activitatea în mod necorespunzător în cadrul compartimentului supravegherea cercetărilor, motiv pentru care a fost repartizat în compartimentul judiciar, compartiment în care funcţiona şi la data numirii în funcţia de prim procuror.

- evaluarea nerealistă a posibilităţilor personale la momentul opţiunii de a-şi depune candidatura pentru ocuparea funcţiei, evaluare raportată nu la necesităţile parchetului, ci la colectivul de procurori colegi, care, începând din luna iunie 2006 şi mai cu seamă din septembrie 2006, şi-a modificat esenţial componenţa şi pretenţiile cărora acesta nu era pregătit să le facă faţă în mod corespunzător, noii procurori dând dovadă nu numai că sunt suficient pregătiţi profesional, dar şi cu personalitate şi reactivi la modul defectuos de organizare a activităţii compartimentelor auxiliare, care le afecta negativ rezultatele muncii, lipsind de eficienţă în mare parte eforturile pe care în timpul programului, în afara acestuia, sâmbăta şi duminica, aceştia le-au depus pentru a îndrepta situaţia existentă cu privire la stocul de dosare şi lucrări vechi moştenite. Acesta este şi motivul pentru care procurorii au pretins ca în lucrare să se prezinte situaţia dosarelor pe care le au efectiv în lucru şi nu aşa cum rezultă din evidenţele unităţii;

- lipsa aptitudinilor manageriale sub toate aspectele: organizare, coordonare, îndrumare şi control.

Concret, acest fapt a rezultat din: lipsa programării obiectivelor şi a controlului îndeplinirii acestora, inconsecvenţă în repartizarea atribuţiilor, schimbate arbitrar de la o grefieră la alta şi de la o zi la alta, ceea ce a determinat în mare măsură lipsa de organizare şi lipsa de coerenţă a activităţii („haos” cum a fost definită şi recunoscută situaţia chiar de personalul grefei), soldată cu deficienţele la care s-a făcut referire pe larg în material; criterii eronate de prioritate în repartizarea şi tehnoredactarea lucrărilor, lăsându-se dosare foarte vechi nerezolvate în favoarea unor dosare noi şi în termen; repartizarea uneia din cele trei grefiere cu atribuţii în tehnoredactare în compartimentul de grefă, măsură care a mărit situaţia de criză privind rezolvarea în timp util a dosarelor soluţionate de procurori; nerezolvarea problemelor de organizare a arhivei şi de predare a celei cu termen depăşit, deoarece primul procuror Stelian Gorneanu a stabilit ca grefiera delegată în acest scop de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, să preia din atribuţiile grefei; absenţa controlului şi a monitorizării activităţii, şi în consecinţă neidentificarea disfuncţionalităţilor şi neluarea măsurilor pentru înlăturarea sau reducerea efectelor acestora;

- stilul de conducere nepotrivit, justificat poate numai de nevoia sa de a ţine un echilibru între necesităţi şi posibilităţile personale de a se putea angaja în realizarea acestora: arogant, distant şi autoritar nejustificat faţă de procurori, de compromis şi de favorizare a personalului auxiliar de specialitate, pe care s-a sprijinit esenţial în realizarea majorităţii activităţilor muncii de conducere specifice funcţiei deţinute (de la întocmirea tuturor situaţiilor de monitorizare a activităţii unităţii, pe care nici măcar nu le verifica din punct de vedere al conformităţii cu realitatea – aşa cum s-a constatat şi în ce priveşte situaţiile solicitate de inspecţie, până la rezolvarea unor lucrări importante, cum ar fi cele din Planul de acţiune şi Strategia de reformă solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, ori cele transmise de organele de parchet ierarhic superioare, la care s-a făcut referire în cuprinsul informării). În absenţa oricărei viziuni de ansamblu asupra activităţii desfăşurată de parchet, dar şi a capacităţii ori responsabilităţii de a rezolva lucrările de competenţa sa, opţiunea de a delega aceste atribuţii în special grefei, îi permitea totuşi păstrarea unui grad de autoritate asupra procurorilor, fapt care nu a scăpat însă neobservat acestora, în discuţiile colective sau individuale procurorii făcând referiri la limitele profesionale ale primului procuror Stelian Gorneanu, precum şi la lipsa unor aptitudini în gestionarea activităţii.

• 
  Lipsa eficienţei manageriale. Imposibilitatea de a gestiona ori gestionarea defectuoasă a activităţii unităţii, a avut drept urmare o activitate nesusţinută, lipsită de coerenţă, finalizată defectuos şi marcată de sincope, frântă între compartimentele de muncă, care nu au acţionat complementar astfel încât să se asigure îndeplinirea optimă a sarcinilor.
  
• 
  Nu a depăşit prin implicare personală situaţiile de criză .
  

Conştient de problemele cu care se confruntă unitatea, primul procuror nu a găsit resurse proprii pentru a le rezolva, optând în general pentru două alternative:

- a delegat excesiv atribuţiile specifice funcţiei deţinute către primul procuror adjunct Cristina Apostol, responsabilă potrivit fişei postului de coordonarea activităţii compartimentului judiciar. La analiza comparativă a activităţii celor doi procurori cu funcţii de conducere, s-a remarcat diferenţa covârşitoare între activităţile desfăşurate de aceştia, atât în ce priveşte munca de conducere, cât şi în munca de execuţie. În felul acesta, greul activităţii a căzut în sarcina primului procuror adjunct, percepută de altfel de colectiv ca fiind factorul dinamic şi de echilibru, care a asigurat în cea mai mare parte coordonarea activităţii şi a acordat sprijinul necesar în formarea profesională a procurorilor nou veniţi, precum şi în rezolvarea de către aceştia a lucrărilor repartizate.

- a solicitat permanent sprijin la unităţile ierarhic superioare, în acest sens fiind identificate numeroase solicitări scrise adresate conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova ( în perioada 20 aprilie 2006, imediat după numire, 21 februarie 2007 – 9), în sensul delegării de personal propriu acestor unităţi. De fiecare dată s-a răspuns pozitiv solicitărilor, prin delegarea unui procuror, a unor grefieri şefi sau grefieri, ori prin preluarea spre soluţionare a unor dosare pentru soluţionare, sau pentru tehnoredactarea soluţiilor.

Chiar şi în aceste condiţii, neputinţa primului procuror de a gestiona eficient activitatea, a făcut ca situaţia să nu se îndrepte, iar rezultatele nu au fost cele scontate de unităţile de parchet care au acordat sprijinul cerut, chiar dacă acest demers a creat probleme desfăşurării în bune condiţii a propriei activităţi.

Ineficienţa managementului primului procuror Stelian Gorneanu se reflectă foarte bine în afirmaţia doamnei procuror general Eugenia Chivulescu: „Sprijinul primit ierarhic superior pentru normalizarea stărilor de lucruri din această unitate este şi rămâne ineficient dacă la nivelul unităţii nu este un conducător care să poată controla în continuare şi în permanenţă situaţia”.

• 
  Nu s-a implicat în activitatea curentă a unităţii, cele 31 de dosare penale soluţionate, fiind nesemnificative faţă de volumul mare de dosare, unele complexe, aflate în lucru la procurori. Trebuie remarcat că implicarea primului procuror Stelian Gorneanu nu a fost totală nici măcar în activitatea compartimentului de urmărire penală şi supravegherea cercetărilor: a repartizat în mod defectuos dosarele la procuror, a verificat soluţiile adoptate numai în dosarele penale cu rechizitoriu, ori cu soluţii de scoatere de sub urmărire penală, a soluţionat în mică măsură şi cu grave deficienţe de operativitate plângerile împotriva soluţiilor procurorului.
  
• 
  Probleme de comunicare. Nu a acţionat pentru dezvoltarea spiritului de colaborare, pentru crearea unui climat de încredere reciprocă şi realizarea unui veritabil parteneriat în cadrul colectivului.
  
• 
  Nu a dat dovadă de imparţialitate în luarea unor decizii. Climatul de muncă este tensionat, necorespunzător, fiind rezultatul atitudinii sale de protecţie faţă de unii, de neîncredere faţă de alţii, sau urmarea unor decizii eronate în ce priveşte organizarea compartimentelor de activitate, repartizarea personalului, şi distribuirea sarcinilor.
  

Nu întotdeauna a dat dovadă de onestitate, corectitudine, tact şi diplomaţie, trăsături considerate indispensabile unui conducător.

Pe de altă parte, în timpul verificărilor, a mai rezultat că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti formează o echipă, din care a fost însă exclus primul procuror. La început reacţia de detaşare a fost a primului procuror, după care, rezultat al comportamentului şi atitudinii cu care a tratat relaţia cu procurorii şi personalul auxiliar de specialitate, a fost exclus de colectiv. În prezent, eforturile, mai ales de anul acesta, nu au dus la stabilirea unei relaţii de normalitate. Caracterizat iniţial în mod pozitiv de personalul auxiliar de specialitate, care fără echivoc, nu a suferit rigoarea ce se impunea pentru deficienţele din activitate, ceea ce a şi dus la conflicte cu procurorii, a sfârşit prin a-şi exprima nemulţumirea faţă de modul în care le sunt asigurate condiţiile pentru îndeplinirea atribuţiilor de către primul procuror, pe care l-au făcut responsabil pentru unele din aceste deficienţe şi de conflictul la care ne-am referit.

• 
  Nu a fost un exemplu pentru procurorii din subordine, un model profesional şi comportamental, fiind criticat de aceştia pentru tendinţele sale de autoevaluare excesivă.
  
• 
  Nu are autoritate şi credibilitate.
  

Alte aspecte:

- În mod obiectiv, schema de 16 procurori a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti nu satisface cerinţele volumului de activitate actual , aceasta fiind dimensionată într-o perioadă în care volumul de activitate era la jumătatea celui actual;

- Personalul auxiliar de specialitate este insuficient, atât a celui care lucrează la grefă cât şi a celui care tehnoredactează lucrările.

În ce priveşte volumul de activitate al unităţii, se constată că faţă de momentul dimensionării schemei de personal, acesta a fost într-o continuă creştere. Sub acest aspect exemplificăm cu numărul dosarelor penale înregistrate în ultimii ani:

Anul 2002	2003	2004	2005	2006	Trim. I/ 2007
6423 cauze	6758	8494	8798	12587	3039

La această situaţie mai adăugăm recentele modificări legislative, prin care au trecut în competenţa parchetelor de pe lângă judecătorii un mare număr de cauze.

De asemenea, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, au în supraveghere un număr mare de formaţiuni de poliţie.

Pentru aceste motive, considerăm îndreptăţite solicitările repetate de ocupare a posturilor vacante şi de suplimentare a schemelor de procurori şi de personal auxiliar de specialitate, precum şi includerea în schemă a posturilor de curier şi arhivar.

Condiţiile materiale în care se desfăşoară activitatea: imobil vechi, insuficient igienizat şi spaţii de birouri necorespunzătoare.
Având în vedere rezultatul constatărilor,
PROPUNEM:
1. Înaintarea prezentei note Secţiei pentru procurori, pentru a aprecia asupra oportunităţii aplicării prevederilor art. 51 alin 2 lit. b din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată faţă de prim procurorul Stelian Gorneanu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti.
2. Transmiterea constatărilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru a fi prelucrate în Colegiul de conducere, în vederea luării măsurilor ce se impun.

Adresa: Bucureşti,Calea Plevnei, Nr. 141 B, Sector 1, cod 011405

Telefon şi Fax [phone]

Web: www.csm-just.ro