Copertă fața ii-a citat

Politica externă

În ciuda naționalismului în creștere, delegația Ungariei a semnat Tratatul de la Trianon pe 4 iunie 1920, după aproape doi ani de la încetarea războiului. Tratatul de pace reducea în mod semnificativ dimensiunile statului maghiar, față de suprafața pe care o avusese în componența Imperiului Austro-Ungar. Transilvania a fost anexată de la România, Slovacia a devenit parte a noului stat Cehoslovacia, Croația, Slavonia și Voivodina au devenit parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (din 1939 Iugoslavia), iar Ținutul Cetăților(Burgenland) a fost anexată chiar de Austria. Ungaria, în fruntea căreia a venit o serie de premieri de dreapta și extremă dreapta naționaliști, a încercat fără întrerupere să obțină revizuirea Tratatului de la Tianon. Astfel, au fost stabilite legături strânse cu regimurile din Italia și Germania, cu care de altfel s-a și aliat în timpul celui de-al doilea război mondial. Chiar înainte de dezlănțuirea celui de-al doilea război mondial, Ungaria s-a folosit de relațiile strânse pe care le avea cu Germania pentru a anexa Regiunea Subcarpatica și alte părți din teritoriul Slovaciei, ca urmare a înțelegerilor primului arbitraj de la Viena.

Al doilea război mondial

În 1940, Regatul Ungariei s-a alaturat Axei cu condiția retrocedării Transilvaniei. Führerul Adolf Hitler a ajutat Ungaria să primească doar o mică parte a teritoriului transilvănean, evitând în același timp un război cu România și asigurând acces strategic spre câmpurile petroliere din Bărăgan. În schimb, Hitler a impus Ungariei să se conformeze politicii militare și rasiale naziste. Guvernul de extremă dreapta maghiar, care implementase deja de-a lungul timpului o serie de legi antisemite, a colaborat într-o oarecare măsură cu naziștii la deportarea evreilor. Ungaria s-a alăturat Germaniei și Italiei în timpul atacului împotriva Iugoslaviei din 1941. Drept răspataă pentru participare sa la război, Ungaria a primit cea mai mare parte a Voivodinei. Pretențiile Ungariei de reatașare a Croației au fost zădărnicite de proclamarea independenței acesteia din urmă și de alianța germano-română împotriva Uniunii Sovietice. Temându-se că Germania va înceta să sprijine Ungaria în favoarea noului său aliat, România, guvernul de la Budapesta a fost de acord cu trimiterea unui anumit număr de soldați maghiari pe frontul antisovietic. În timpul bătăliei de la Stalingrad, armata maghiară a piedut un mare număr de soldați, căzuți morți sau prizonieri. Din a doua jumătate a anului 1944, forțele sovietice înaintau spre vest apropiindu-se primejdios de mult de granițele Ungariei. Într-o încercare de evitare a ocupării țării de Uniunea Sovietică, Ungaria a avut o tentativă de trecere de partea Aliaților. Pentru a preveni o situație similară cu cea a pierderii României ca aliat, Germania nazistă a răspuns imediat ocupând Ungaria și înființând un stat marionetă efemer, care a continuat pentru puțină vreme războiul de partea naziștilor. În acest răstimp scurt s-a accelerat și procesul de deportare a evreilor din Ungaria în lagărele de exterminare în timpul Holocaustului.

Ungaria în prezent

Populația maghiară din Ungaria de azi reprezintă 89 - 95%, limba ei este maghiară din familia ugro-finică, alte minorități : rromi, sau romák în maghiară (5%), germani sau németek ori svábok în maghiară (1.2%),slovaci (0.4%),croați sau horvátok (0.2%),sârbi sau szerbek (0.2%), ucrainieni sau ruteni (0.1%), și români sau románok în maghiară (0.1%). Românii din Ungaria, grupați în special în zona orașului Gyula (Giula); sunt 8.000 - 10,000 oameni din totalul populației țării (10.000.000).

Limba

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită incorect și ungară), o limbă ugro-finică. Limba maghiară conține și multe cuvinte de origine slavă. Comunități maghiare semnificative locuiesc în statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, Croația, România (mai ales în Transilvania, în măsura mică și în Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar și (emigrați) în Statele Unite ale Americii, Canada, Germania, Franța și în America latină. În Israel trăiesc câteva zeci de mii de evrei ungarofoni, originari din Ungaria sau din Transilvania.

Populația

Palatul Regal din Buda

Maghiarii reprezinta 94,4% din populația Ungariei. În Slovacia reprezintă 10,7%, în România 6,6%, în Serbia 3,9, în Croația 1%, în Ucraina 0,3%, iar în Austria 0,2%. În țările vecine Ungariei există minorități maghiare în:

• 
  Slovacia în partea de sud unde se învecinează cu Ungaria.
  
• 
  Ucraina, în regiunea Rutenia unde întâlnim 12% din populație.
  
• 
  România 6,6% din întreaga populație.
  
• 
  Serbia, la nord de regiunea numită Voievodina (Bačka în Banat, câteva sate din Sirmia)
  
• 
  Croația, în unele zone vecine la granița cu Ungaria (Baranja, câteva sate din Slavonia occidentală), precum și o mică comunitate din Fiume, considerată de maghiari că ar fi fost singura ieșire la mare a Ungariei.
  
• 
  Slovenia, în unele zone vecine la granița cu Ungaria (Prekmurje)
  
• 
  Austria, mai ales în Burgenland unde sunt peste 7% din populație.
  

Identitatea maghiarilor

În general maghiarii sunt mândri de propria „varietate” spre deosebire de majoritatea popoarelor din Europa care aparțin limbilor indoeuropene. Nu sunt puțini conlocuitori ai Ungariei care până și astăzi suportă, după dezintegrarea statului multinațional Austro-Ungaria, urmările reducerii teritoriale impuse prin tratatele de pace Ungariei de către marile puteri victorioase asupra Austro-Ungariei în Primul Război Mondial, pace care a fost urmată de expulzări în masă și de așa numita purificare etnică în diferitele părți ale imperiului multinațional de altădată. Este însă cert că maghiarii, până la pacea de la Trianon erau în minoritate față de toate celelalte naționalități din Ungaria, fapt ce justifică deciziile tratatelor de pace luate după Primul Război Mondial.