După scandalul Sabyc, inseminarea artificială cu donator anonim ar putea fi din nou legalizată Mediafax, 13 august 2011
Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind inseminarea artificială cu spermă de la un donator anonim, în 2009 fiind abrogate prevederi ce permiteau această procedură de reproducere întrucât ar fi intrat sub incidenţa traficului de celule umane.
Proiectul de Lege privind reproducerea umană asistată medical cu terţ donator a fost supus dezbaterii publice joi, pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS).
"Proiectul de lege conturează cadrul juridic al activităţilor necesare pentru realizarea reproducerii umane asistate cu terţ donator, care este reprezentat de prevederile din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil", a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, citat într-un comunicat de presă al MS.
Potrivit proiectului de act normativ, activitatea de reproducere umană asistată medical cu terţ donator va fi organizată şi controlată de Ministerul Sănătăţii. Agenţia Naţională de Transplant (ANT) va supraveghea şi coordona activităţile de reproducere umană asistată medical cu terţ donator.
Proiectul prevede că vor putea recurge la reproducerea umană asistată medical cu terţ donator părinţii care îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii, care vor fi stabilite prin ordin de ministru.
În 23 septembrie 2009, fostul ministrul al Sănătăţii Ion Bazac a semnat un ordin prin care a fost scoasă în afara legii efectuarea contra cost a procedurilor de fertilizarare in vitro şi a celor de inseminare artificială, procedurile de reproducere umană intrând sub incidenţa traficului de celule umane.
Ordinul, prin care s-a abrogat un articol din Legea transplantului, a fost publicat în 29 septembrie 2009 în Monitorul Oficial, el fiind emis de Ioan Bazac cu puţin timp înainte de a demisiona.
Concret, ordinul a abrogat un articol care dădea voie spitalelor de stat şi clinicilor private să facă fertilizarea in vitro şi inseminare artificială contra cost, măsura ministerială venind pe fondul scandalului de la clinica Sabyc, declarau surse medicale.
Legea 95/2006 prevede la articolul 158 că "organizarea şi/sau efectuarea prelevării de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană pentru transplant, în scopul obţinerii unui profit material pentru donator sau organizator, constituie infracţiunea de trafic de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la zece ani".
Ordinul 1.156 din 23 septembrie 2009, semnat de Ioan Bazac, viza abrogarea chiar a articolului 6 din Normele metodologice de aplicare a titlului VI "Efectuarea prelevarii si transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic" din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sănătăţii, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice 1.290 din anul 2006.
Noul proiect propus de actualul ministru al Sănătăţii, stipulează că accesul la reproducerea umană asistată medical cu terţ donator va fi permis părinţilor care suferă de sterilitate ce nu poate fi tratată prin nicio metodă terapeutică clasică sau intervenţie chirurgicală, în special în cazul incompatibilităţii imunologice, a existenţei unor imposibilităţi de contact între cele două celule germinative sau a sterilităţii din cauze necunoscute.
Tehnicile de reproducere umană asistată medical cu terţ donator vor fi cele realizate în cadrul procedurilor de fertilizare in vitro şi de inseminare artificială.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au investigat activitatea Clinicii Sabyc din Bucureşti, unde au constatat, printre altele, faptul că patronii şi angajaţi ar fi racolat din străinătate cuplurile care doreau să fie beneficiarele tehnicilor de reproducere asistată.
Astfel, erau racolate femei cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, care consimţeau să fie supuse unor proceduri medicale având drept scop stimularea ovariană, unii dintre acuzaţi supraveghind procedura de stimulare ovariană şi de prelevare de ovocite. Angajaţii clinicii ţineau evidenţa concretă a analizelor efectuate şi a schemei de tratament pentru fiecare donatoare în parte, a modalităţilor de contact, a persoanei de legătură, a sumelor acordate, care reprezentau contravaloarea medicamentaţiei acordate, a transportului, dar şi plata efectivă a ovocitelor donate. Anchetatorii spun că cei de la Sabyc ar fi ajutat la introducerea în România, în mod fraudulos, de materie genetică.
Procurorii au stabilit că femeile israeliene care au apelat la serviciile lui Harry Mironescu, la clinica Sabyc, au declarat că au venit în România pentru că această procedura era ilegală în Israel şi că îi dădeau medicului 3.500 de euro pentru o intervenţie.
Procurorii DIICOT au solicitat instanţei dizolvarea SC Sabyc SRL, "având în vedere că din probatoriul administrat a rezultat fără dubiu că obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de trei ani". Judecătorii au hotărât închiderea clinicii.
Între timp, procesul în care au fost deferite justiţiei, în 24 februarie 2010, şapte persoane - respectiv şeful clinicii Sabyc, Harry Mironescu, medicii israelieni Natan Lewit şi Genia Ziskind, secretara Cecilia Borza, Yair Miron, Victor Zota, fost director executiv al ANT şi Rosana Maria Cristina Turcu, coordonator regional Bucureşti al ANT - s-a tot amânat. Următorul termen de judecată este stabilit pentru 27 septembrie, la Tribunalul Bucureşti.
http://www.mediafax.ro/social/dupa-scandalul-sabyc-inseminarea-artificiala-cu-donator-anonim-ar-putea-fi-din-nou-legalizata-8615956
O nouă modă pe piața bonelor: indiencele şi africanele sunt preferatele părinților Adevărul, 10 august 2011
Autor: Andreea Archip | 102 afişări
Cu aproape acelaşi salariu ca cele românce, în jur de 1.200 de lei, bonele venite din ţări precum India, Sri Lanka sau de pe continentul african sunt noul „import“ pe piaţa de profil.
Femeile din afară oferă însă mai multe servicii pentru aceeaşi leafă şi sunt în casă 24 de ore. Cu toate acestea, angajarea unei guvernante rămâne un serviciu de lux pentru mulţi bucureşteni.
Locul bonelor din România, care au servicii şi program limitate, începe să fie luat de oferta de nerefuzat a femeilor din ţări asiatice sau africane. De la imaginea guvernantei de culoare, rotofee şi foarte grijulie din „Pe aripile vântului“, a plecat şi Tiana Perfect atunci când s-a gândit să aducă pe piaţa românească bone din ţările africane.
Tot ea a adus în casele părinţilor bucureşteni şi primele bone filipineze. „Acum trei ani, când le-am propus clienţilor să le oferim bone de culoare au strâmbat din nas, dar acum cred că sunt mai deschişi la idee. Aducem şi bone din India, Sri Lanka, Indonezia“, explică Tiana Perfect, manager al Perfect Connections Associates.
Încearcă piaţa cu o ofertă exotică şi Mihaela Tandara, de la Prima Employment. „Bonele din India sunt recunoscute pentru faptul că sunt foarte iubitoare şi foarte răbdătoare “, explică aceasta.
Diferenţele culturale, principalul dezavantaj
Femeile străine cer un salariu care nu este cu mult mai mare decât cel al unei românce, dar pentru că locuiesc de obicei în casa angajatorului, sunt la dispoziţia prichindelul cam oricând este nevoie.
Părinţii văd un avantaj şi în faptul că acestea vorbesc engleză cu copiii. În funcţie de cum stabilesc în contract, acestea pot face şi menaj sau găti. Recrutatorii văd şi dezavantaje.
„Există diferenţe culturale. O mămică m-a sunat odată spunându-mi că bona făcuse nu ştiu ce şi râdea, aceasta crezând că o sfidează. Or, acesta era modul bonei de a aplana conflictul“, dă un exemplu Tiana Perfect.
Cei cu un buget mai mic şi mai fricoşi să-şi lase copilul pe mâna unei femei din altă ţară pot apela la bonele românce. „Ele trec printr-un control psihologic, un interviu cu noi, la agenţie, apoi cu părinţii, astfel încât să existe compatibilitate maximă“, explică Antoaneta Istrate, de la Antoanette Services.
Pentru a angaja o bonă româncă, părinţii trebuie să plătească un salariu de aproximativ 1.000 de lei, la care se adaugă între 50 şi 75% din valoarea acestuia, comisionul firmei, iar cei care vor una din străinătate, trebuie să pună la bătaie 3.000 de euro (12.600 de lei) pentru actele de muncă, biletul de avion şi comisionul firmei, la care se adaugă un salariu lunar care ajunge la 300 de euro (1.200 de lei).
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/O_noua_moda_pe_piata_bonelor-_indiencele_si_africanele_sunt_preferatele_parintilor_0_533346774.html
Dostları ilə paylaş: |