Cuprins Contents

2.2 Activitatile economice si mediul de afaceri

2.2.1 Situatia economica

Bucureştiul cuprinde şase sectoare administrative, cu disparităţi semnificative în termeni de structura populaţiei, ocupare, acces la educaţie, număr total de întreprinderi operaţionale în cadrul graniţelor lor şi performanţe economice.

Peste 170.000 muncitori în platformele industriale din Bucureşti, care au locuit în apropierea locului de muncă, au fost concediaţi între 1990 şi 1995, ca o consecinţă a restructurării industriale, care a generat degradare fizică, de mediu şi socială. Zonele urbane poluate, unde au fost operaţionale până în anii 90 marile întreprinderi din industriile mecanică, metalurgică şi chimică, sunt, în prezent, doar parţial re-convertite în facilităţi de depozitare sau în unităţi mici de producţie, cu suprafeţe mari ne-utilizate. Nivelul înalt de poluare este agravat şi de traficul în creştere.

În ultimii 20 de ani Sectorul 4 nu a beneficiat de finanţare pentru a asigura utilitaţile şi reabilitarea pentru toate străzile aflate în administrare. Cele mai mari investiţii în infrastructură au fost îndreptate către zona centrală a sectorului.

În acest moment, din punct de vedere urbanistic, zona de sud a sectorului este alcătuita din locuinţe de tip semirural, zone cu funcţiuni industriale şi de depozitare , zone de gospodărie comunală, zone pentru activităţi comerciale, zonă de locinţe colective,zona de teren agricol intravilan şi o mare zonă destructurată cu teren aflat în proces de construire.

În conformitate cu prevederile Planului de Urbanism General, zona ar urma să se dezvolte în zone mite cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţime maximă P+4, locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu sau fără retele edilitare, subzone de unităţi mici şi mijlocii productive şi de servicii, zonă de gospodărie comunală, zonă de sere,culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică.

În ultimii 10 ani zona aflată în perimetrul sus amintit a făcut obiectul investitiilor imobiliare. În această zonă cea mai mare parte a terenurilor sunt parcelate în vederea construirii de locuinţe. Subzona Poştalionului poate fi considerată potrivită pentru o dezvoltare mixtă cu caracter preponderent rezidenţial.

Criza economică a afectat dinamica investiţiilor imobiliare şi implicit ritmul de dezvoltare economică al zonei a scăzut.

Sectorul se confruntă cu multe probleme ce constituie impediment în regenerarea urbană:

• 
  Majoritatea terenurilor sunt proprietate privată ceea ce constituie un avantaj din punctul de vedere al utilizării eficiente dar şi un dezavantaj în cazul dezvoltării şi extinderii infrastructurii de transport, de utilităţi şi a infrastructurii sociale(centre sociale, unităţi şcolare,spitale,etc.), procesul de expropriere fiind dificil.
  
• 
  Proprietatea privată a utilităţilor publice (apă, canal, gaze) presupune diluarea autoritătii administraţiei locale asupra furnizării acestor servicii.
  
• 
  Lipsa căilor de acces face dificilă aprovizionarea locuitorilor din zonă şi aproape imposibilă intervenţia maşinilor de pompieri şi a ambulanţei.
  
• 
  Pentru a ajunge la linia de centură a oraşului trebuie folosite rute ocolitoare pe str. Luică, şos. Giurgiului sau bd. Metalurgiei, şos. Berceni. Lipsa accesului direct la linia de centură îngreunează transportul de mărfuri şi şi face dificilă dezvoltarea anumitor afaceri în zonă.
  

Şi în economia sectorului 4 Bucureşti se observă dispariţia agenţilor economici mari şi foarte mari în favoarea unităţilor mijlocii şi mici de producţie şi mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea la regimul economiei de piaţă, si implicit si în asigurarea unor servicii destinate populaţiei.

Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precădere în ceea ce priveşte telecomunicaţiile, intermedierile financiare, educaţia şi cercetarea, transportul şi depozitarea, turismul şi serviciile culturale, serviciile către întreprinderi (inclusiv software) şi comerţul. Având în vedere funcţia de capitală pe care o îndeplineşte Bucureştiul, administraţia publică concentrează, de asemenea, un număr important de angajaţi.
În evidenţele Registrului Comerţului Bucureşti figurează un total de 18.382 firme care au sediu sau punct de lucru-filială în Sectorul 4.

Bucureştiul concentrează 54% din investiţiile străine in România. Capitala generează peste 14% din produsul intern brut al tarii si reprezintă zona unde sunt plasate 21% din companiile active in România.

Investiţiile directe cu impact semnificativ în economie, a căror valoare depăşeşte un milion de dolari, au atins în primele 10 luni ale lui 2006 circa 1,4 miliarde de dolari, în creştere cu 40% față de perioada corespunzătoare a anului anterior, reiese din datele Agenţiei Romane pentru Investiţii Străine (ARIS).
Puțin peste 40% din cifra de afaceri a activităților economice din Bucureşti este concentrată în sectorul 1, 17,2% în sectorul 2 și 13,5% în sectorul 3, în timp ce aproape 30 % fiind investiţii în sectoarele 4, 5 si 6 ale Municipiului Bucureşti.

Complexul comercial agroalimentar Progresul, cu suprafaţa de 17.710 metri pătraţi, a fost inaugurat, în Sectorul 4, în urma unei investiţii de aproape 37 de milioane de lei. Clădirea are un regim de înălţime de două etaje şi o parcare supraterană cu 250 de locuri.

La parterul noului complex agro-alimentar, este amenajat un spaţiu destinat comercializării legumelor şi fructelor, în special de către producători, în care sunt amplasate 380 de tarabe.

Desi volumul lucrarilor de constructii s-a diminuat cu -0,5% in ianuarie-martie 2013, pe baze secventiale (si cu +3,9% fata de primul trimestru din 2012), situatia investitiilor efectuate in economia nationala denota o stare de fapt mult mai grava decat se preconiza anterior. Faptul ca piata constructiilor se afla in recesiune si exista pericolul blocarii complete a anumitor categorii de proiecte (in mod similar marii crize economice din perioada 1929-1933, comparabila celei actuale) a fost subliniat fara echivoc de noile informatii puse la dispozitie de Institutul National de Statistica (INS).

Potrivit datelor provizorii comunicate la 4 iunie 2013, investitiile nete realizate in economia nationala au crescut in primul trimestru a.c.

Sectorul 4 are o istorie industrialã îndelungatã: în 1877, elvetianul Erhard Wolff a fondat o întreprindere metalurgicã pe Dealul Filaretului, apoi, în 1881 este înfiintatã Fabrica de furnituri militare, pielãrie si încãltãminte "Leon si Mandrea". Tot în 1881 se construieste Tãbãcãria lui Grigore Alexandrescu, urmatã de cea a fratilor Costamagno. În 1875 este amintitã Cãrãmidãria "cu masini" a Serdarului Filipescu, apoi Fabrica de cãrãmidã a lui Gherghely, Fabrica de la Ciurel - de bazalt artificial. În 1879 se construieste Fabrica de chibrituri de la Filaret. În 1961 se construieste Uzina de anvelope "Danubiana" de pe Soseaua Oltenitei, lângã Popesti - Leordeni, precedatã de Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc din Jilava. A urmat Fabrica de ciorapi "Adesgo", Întreprinderea de Masini Grele Bucuresti (I.M.G.B.), s.a.

Dupã 1989, odatã cu trecerea la privatizare, întreprinderile industriale din Sectorul 4 s-au transformat în societãti pe actiuni, rentabilitatea acestora fiind în functie de adaptarea la conditiile economiei de piatã.

S-au creat astfel zone industriale în jurul urmãtorilor agenti economici:

IMGB, cu: "Admeb SA", "General Turbo SA", "ICPET SA", "Kvaerner IMGB SA", "Kvaerner FECNE SA", "Metallum SA", "Nuclear Montaj SA", "Romenergo Castumag SA", "UMUC SA", "Univers SDV SA","Upetrolam SA".

Progresul, cu: "Transporturi auto Progresul", "Celpi SA", "Energo-utilaj SA".

Splaiul Unirii, cu: "Dîmbovita SA", "Industria Bumbacului SA", "Pionierul SA", "Splai SA".

Candiano Popescu-Mãrãsesti, cu: "Adesgo SA", "Concordia SA"., "Electroconstructia", "Elco SA", "Flamura SA", "Remero SA", "Transporturi auto Filaret SA".

G. Cosbuc - Parcul Libertãtii, cu: "Ascensorul SA", "Aroconstruct SA", "Apollo SA", "Consal SA", "Concordia constructii SA", "Hesper SA", "Ipac SA", "Institutul astronomic si metrologic", "Procas SA", "Sacin SA".

Berceni-Nitu Vasile, cu: "Amiro SA" (tehnicã medicalã), "Fabrica de pâine Berceni SA", "Rompita SA", "Romprim SA".

Inerentã progresului tehnologic, precum si pentru pregãtirea investitiilor, activitatea de cercetare - dezvoltare constituie o componentã decisivã pentru orice activitate economicã în competitia alertã pentru eficientã.

Şi în dezvoltarea economică a sectorului 4 Bucureşti se observă dispariţia agenţilor economici mari şi foarte mari în favoarea unităţilor mijlocii şi mici de producţie şi mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea la regimul economiei de piaţă, implicit în asigurarea unor servicii destinate populaţiei.

2.2.2 Finante publice locale

La nivelul sectorului 4 al Municipiului Bucuresti competenta colectarii impozitelor si taxelor locale apartine Directiei Generale de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 4, aceasta fiind serviciu public de interes local, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul local al sectorului 4.

Obiectul general al activităţii direcţiei îl constituie exercitarea atribuţiilor de administrare a impozitelor, taxelor şi a altor venituri ale bugetului local, conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 333/1999 privind aprobarea Protocolului-Cadru şi a acţiunilor de predare-preluare a exercitării de către consiliile judeţene, consiliile locale şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti a atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Principiile care guvernează activitatea Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, eficienţa activităţii de verificare, constatare și stabilire a impozitelor și taxelor locale, ale altor venituri ale bugetului local, inclusiv a majorărilor de întârziere și amenzilor, pentru persoane fizice și juridice, atât în relaţia cu contribuabilii, cât şi în activitatea internă, tratamentul unitar al contribuabililor, transparenţa și respectul faţă de contribuabili sunt valori de bază care vor influenţa acţiunile ce vor fi întreprinse în următorii ani.

Axele prioritare ale politicii de administrare fiscală vizează 7 direcţii mari de acţiune:

I. combaterea oricăror forme de evitare a declarării şi plăţii obligaţiilor fiscale;

II. creşterea eficienţei şi dinamicii colectării;

III. încurajarea conformării voluntare, pentru asigurarea unei colectări rapide, la costuri reduse;

IV. promovarea contribuabililor cu stabilitate în încadrarea la categoria” buni platnici”;

V. asigurarea și extinderea a cât mai multor modalități/posibilități de plată;

VI. reducerea birocrației și simplificarea procedurilor, atât pentru cetățeni, cât și la nivel inter și intra-instituțional;

VII. creșterea calității și accesului la acest serviciu public de interes local.

Principalele obiective ale Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale Sector 4 în perioada 2016-2020 sunt:

• 
  creşterea semnificativă a colectării impozitelor şi taxelor locale de la persoanele fizice şi juridice de pe raza administrativă a sectorului 4;
  
• 
  câştigarea încrederii contribuabililor, prin oferirea de servicii de calitate, concretizate prin seriozitate şi nivelul profesional ridicat al salariaţilor şi în acordarea de informaţii concrete, corecte şi în conformitate cu prevederile legale;
  
• 
  eficientizarea activităţii în relaţiile cu contribuabilii şi cu alte instituţii ale administrației publice centrale și locale, prin reducerea, cât mai mult posibil, a timpului de redactare şi expediere a răspunsurilor la petiţii, adrese, scrisori, etc.;
  
• 
  îmbunătăţirea permanentă a soft-ului existent pentru a obţine rezultate performante şi eficiente pentru colectarea impozitelor şi taxelor locale, cu posibilitatea adăugării unor noi module de lucru;
  
• 
  dotarea cu aparatura modernă şi eficientă a centrelor;
  
• 
  îmbunătăţirea şi actualizarea permanentă a site-ului instituţiei pentru a oferi posibilitatea contribuabililor de a avea acces la informaţii în timp real şi corect asupra impozitelor şi taxelor locale;
  
• 
  menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management prin monitorizarea continuă a proceselor şi serviciilor realizate, precum şi prin evaluarea şi analiza rezultatelor obţinute;
  
• 
  dezvoltarea de proiecte de colaborare cu celelalte servicii ale Primăriei Sectorului 4 şi cu unităţi deconcentrate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor – în vederea simplificării procedurilor de lucru şi a transmiterii de informaţii necesare desfăşurării activităţii serviciilor;
  
• 
  dezvoltarea de proiecte pentru accesarea fondurilor structurale;
  
• 
  îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a salariaţilor din cadrul instituției prin extinderea, modernizarea și consolidarea sediului situat în Șos. Olteniței nr. 39-45;
  
• 
  implementarea unui sistem de arhivare electronică a documentelor existente în arhiva instituției;
  
• 
  îmbunătățirea sistemului de management al documentelor;
  
• 
  promovarea tuturor modalităților de plată la distanță a impozitelor și taxelor locale în rândul contribuabililor sectorului 4;
  

menținerea și îmbunătațirea continuă a sistemului de control intern/manageria.

C.I.F.	Denumire persoana juridica	Impozite(taxe) datorate 2016
16586012	SOCIETATEA DE DEZVOLTARE COMERCIAL SUDULUI S.R.L.	5.739.688,7
16386782	S.C. EUROINVEST INTERMED S.R.L.	3.199.964,93
401290	S.C. VULCAN LG 85 S.A.	3.013.661
380430	S.C. DOOSAN IMGB S.A.	2.968.532
15189596	S.C. ELECTROCENTRALE BUCURESTI S.A.	1.865.810
14757841	S.C. GLOBALWORTH ASSET MANAGERS S.R.L.	1.773.138,15
2603490	S.C. GENERAL TURBO S.A.	1.637.106
5990324	S.C. ROMSTAL IMEX S.R.L	1.274.068
13093222	S.C. ENGIE ROMANIA S.A.	1.162.932
16417730	S.C. VITANTIS S.R.L.	972.498
14376421	S.C. CAN PACK ROMANIA S.R.L.	737.141
19040600	S.C. ASMITA GARDENS S.R.L	682.877,55
6719278	S.C. MEGA IMAGE S.R.L.	672.109,07
361579	S.C. B.R.D. GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.	665.230,55
6245166	S.C. ART BAU INTERNATIONAL S.A.	636.598
19179501	S.C. MARBLE HOUSE S.R.L	612.390,93
381673	S.C. FORTUNA S.A.	601.998,15
11805367	S.C. SELGROS CASH & CARRY S.R.L.	577.715,66
17777339	S.C. HORNBACH IMOBILIARE S.R.L.	563.532
4315966	S.C. CREDIT EUROPE BANK S.A.	562.322

Şi în dezvoltarea economică a sectorului 4 Bucureşti se observă dispariţia agenţilor economici mari şi foarte mari în favoarea unităţilor mijlocii şi mici de producţie şi mai ales de prestări servicii. De aici, flexibilitatea crescută în adaptarea la regimul economiei de piaţă, implicit în asigurarea unor servicii destinate populaţiei.

2.2.3. Analiza SWOT

Tabel 5 - Analiza SWOT privind situaţia economică a sectorului

Puncte tari	Puncte slabe
Construirea unor mari centre comerciale Dezvoltarea masivă a sectorului serviciilor Demararea marilor proiecte de parteneriat public - privat pentru construcţia de parcaje multietajate Continuarea parteneriatului public – privat pentru construirea, modernizarea şi exploatarea pieţelor agroalimentare sau a complexelor comerciale Dezvoltarea masivă a sectorului serviciilor; Nivelul de învățămâ nt universitar și postuniversitar cel mai dezvoltat din țară Cea mai devoltată zonă a țării pentru acele sectoare de servicii cu un nivel ridicat de de inovație și expertiză - servicii cu valoare adăugată mare – proiectare, consultanță, IT& C București – centru administrativ al României	Desfiinţarea sau reducerea activităţii în cazul marilor agenţi economici de pe raza sectorului Lipsa unui parteneriat viabil pentru promovarea activităţilor economice productive Lipsa unor relații de tipul triplu helix administrație – învățământ superior – antreprenoriat privat Existența unor zone periferice cu risc de ghetoizare, cu disparități semnificative în termeni de structura populaţiei, ocupare, număr total de întreprinderi operaţionale în cadrul graniţelor lor Numar redus de agenti economici care se desfasoare activitati economice in Sectorul 4, infrastructură de afaceri insuficient dezvoltată şi sprijinită
Amenintari	Oportunitati
Dezvoltare urbană indecisă, fără continuitate, care să frâneze dezvoltarea urbană și să genereze scăderea calității vieții în Sectorul 4 București astfel încât să împiedice dezvoltarea durabilă urbană a Sectorului; Concurența altor capitale sud est europene în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui centru financiar în piața de capital; Scăderea calității vieții poate afecta atractivitatea Sectorului 4 din punct de vedere economic. Schimbări ale legislaţiei în domeniul economic	Posilitatea Demarării marilor proiecte de parteneriat public - privat pentru diverse servicii publice de la educaţie până la cultură şi sport; Posibilitatea dezvoltării de parcuri tehnologice; acordarea de facilităţi fiscale pentru mediul de afaceri de către legislativul local