Cuprins cuprins 1 politică 5

PIAŢA MUNCII

Mai mult de jumătate dintre angajaţi nu sunt mulţumiţi de salariu, consideră că nu reflectă munca depusă – STUDIU

Gândul, 30 ianuarie 2012

de Geanina Sandu

Nemulţumirile angajaţilor au crescut ca efect al crizei economice, peste jumătate dintre salariaţi sunt nemulţumit de salariu şi consideră că acesta nu reflectă munca depusă, iar relaţiile la locul de muncă au devenit mai formale, predominând sentimentul de concurenţă, potrivit unui studiu BNS.

Angajaţii nemulţumiţi de salarii sunt în principal bărbaţi (cu 50% mai mulţi decât femeile), lucrează în mediul privat (cu 52% mai mulţi decât în sectorul public) şi au mai avut cel puţin un loc de muncă anterior (cu 28% mai mulţi angajaţi cu experienţă decât cei aflaţi la primul loc de muncă), potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS) şi prezentat luni.

Printre factorii semnificativi, din punct de vedere statistic, în explicarea nemulţumirilor salariale se numără neimplicarea în procesului de luare a deciziilor, nerecompensarea fidelităţii la locul de muncă, factorii de risc fizic, în special presiunea unor termene scurte, şi lucrul în schimburi.

Astfel, potrivit studiului, 55% dintre angajaţi sunt nemulţumiţi de salariu şi consideră că acesta nu reflectă munca depusă, faţă de 48% în 2010.

De asemenea studiul arată că s-au redus activitatea de formare profesională, frecvenţa de team building-uri şi traing-uri. De exemplu, în sondajul din 2011 faţă de 2010 procentul celor care declarată că activitatea de team building este practicată în compania care lucrează a scăzut de la 43,8 la 35,3.

De formarea la locul de muncă beneficiază în special bărbaţi (60,1%) din grupa de vârstă 35-44 de ani (38,2%), care au studii medii (75,5%) şi lucrează în industrie în mediul privat.

Potrivit studiului, întrucât aceştia sunt şi cei care prestează muncă atipică, este probabil ca această activitate de formare să fie de fapt obligatorie pentru tipul de activitate în care lucrează.

Pe de altă parte, relaţiile la locul de muncă au devenit mai formale atât între şefi şi angajaţi, cât şi între salariaţi, predominând sentimentul de concurenţă, nu de cooperare.

Ponderea relaţiilor amicale între şefi şi angajaţi s-a redus de la 23% în 2010 la 17% în 2011, iar între angajaţi a scăzut de la 71% în 2010 la 64% în 2011.

Potrivit studiului, angajaţii se autoevaluează mai slab decât în 2010, ceea ce denotă lipsă de încredere sau de motivaţie, putând fi însă şi consecinţa mediului economic advers. Astfel, 45% dintre angajaţi consideră că activitatea lor s-a îmbunătăţit în ultimul an, faţă de 54% în 2010. Totodată 44% dintre salariaţi consideră că activitatea lor s-a îmbunătăţit în ultimii cinci ani, faţă de 54% în 2010.

Pentru reducerea nemulţumirilor salariale şi având în vedere contextul economic care face dificilă creşterea salariilor, autorii studiu recomandă angajatorilor atât din sectorul public cât şi din cel privat să implice mai mult angajaţii în procesul de luare a deciziilor, să recompenseze fidelitatea la locul de muncă şi să reducă factorii de presiune psihică asupra angajaţilor.

Totodată, în percepţia angajaţilor, românii nu se întorc din străinătate, ci dimpotrivă tot mai mulţi vor să plece la muncă în alte state. Doar un român din o sută s-a întors să lucreze în ţară şi unul din cinci ar pleca la muncă în străinătate, se mai arată în studiu.

Raportul dintre emigraţia potenţială şi imigraţia efectivă este de 21 la 1, ceea ce arată că percepţia de pe piaţa muncii din România nu s-a îmbunătăţit, potrivit autorilor studiului.

Totodată, autorii studiului au făcut un portret robot al angajatului român care vrea să plece la muncă în străinătate. Astfel, acesta este bărbat, lucrează în prezent în sectorul privat, este profund nemulţumit de salariul actual, are între 25 şi 44 de ani, provine dintr-un mediu sărac, în special din regiunea sud-vest Oltenia sau din regiunea nord-vest.

BNS spune că pentru reducerea tentaţiei de a pleca la muncă în străinătate Guvernul ar trebui să-şi concentreze acţiunile de atragerea investiţiilor private, locale şi străine, în regiunele de sud-vest şi nord-vest, unde să îşi aloce părţi mai importante din proiectele publice de investiţii.

O structură economică în care bogăţia şi oportunităţile sunt doar în mari aglomerări precum Bucureşti sau Cluj, iar sărăcia şi lipsa de perspectivă sunt concentrate în alte regiuni foarte sărace nu poate contribui la promovarea unei creşteri economice sănătoase şi inclusive, consideră autorii studiului.

Pentru creşterea frecvenţei evaluărilor şi formării profesionale, BNS recomandă ca legea guvernanţei corporative aflată în lucru la Guvern să se refere şi la firmele private, nu doar la cele de stat, atât în materie de transprenţă decizională, şi să includă obligaţii cu privire la procedurile de formare, evaluare şi promovare.

Condiţiile de muncă joacă un rol esenţial în determinarea bunăstării şi satisfacţiei pentru mulţi cetăţeni români. De aceea, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă este crucială pentru a obţine o mai bună calitate a muncii, o productivitate mai bună şi o ocupare a forţei de muncă.

http://www.gandul.info/news/mai-mult-de-jumatate-dintre-angajati-nu-sunt-multumiti-de-salariu-considera-ca-nu-reflecta-munca-depusa-studiu-9189839

Preselecţie pentru cules de căpşuni: 140 de femei, în competiţie pentru 40 de locuri de muncă în Finlanda

Mediafax, 31 ianuarie 2012

Peste 140 de femei din 13 judeţe din sudul ţării participă, la Piteşti, la o preselecţie de forţă de muncă pentru sectorul agricol din Finlanda, unde ar urma să aibă contract pentru o lună, în special la cules de căpşuni, cu un program zilnic între 10 şi 15 ore, plata fiind de 7-8 euro pe oră.

Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Argeş, cinci angajatori finlandezi caută 40 de femei care să lucreze în luna iulie în agricultură, doritoarele venind în baza unei trimiteri a agenţiei de forţă de muncă din judeţul de domiciliu al fiecăreia.

"Argeşul organizează la nivel naţional o asemenea preselecţie, la Sala Sporturilor din Piteşti, iar finlandezii au ales România pentru că, indiferent de ceea ce spun alţii, ei au părere foarte bună despre noi. Ei spun că lucrătorii români sunt foarte serioşi şi muncitori", a declarat, marţi, directorul AJOFM Argeş, Iulian Nicolae.

Angajatorii caută persoane cu experienţă în activitatea agricolă, cu vârsta de peste 18 ani şi care să cunoască limba engleză, iar la Piteşti se vor prezenta timp de două zile 142 de femei din 13 judeţe din sudul ţării.

Prima testată a fost şi prima acceptată.

"Am fost acceptată, am mai lucrat în Germania şi acesta ar fi al treilea an în care aş munci în străinătate. Nu prea m-am descurcat în engleză, dar m-a ajutat transalatorul. Am luat dicţionarul ca să arăt că vreau să învăţ limba engleză. Îmi convine, chiar şi la banii ăştia, pentru că în România nu ai cum să-i iei", a declarat prima femeie testată şi admisă la preselecţia de la Piteşti.

Cele care vor fi admise vor munci cu precădere la cules de căpşuni.

Contractul este doar pentru luna iulie, prevede un program zilnic cuprins între 10 şi 15 ore, plata fiind cuprinsă între 7 şi 8 euro pe oră, cu o medie de 7,65 de euro, din banii primiţi angajatele urmând să-şi plătească deplasarea, cazarea şi hrana.

Pentru marţi sunt programate la interviu cu angajatorii 110 femei, urmând ca miercuri la Sala Sporturilor din Piteşti să se prezinte alte 32 de candidate.

http://www.mediafax.ro/social/preselectie-pentru-cules-de-capsuni-140-de-femei-in-competitie-pentru-40-de-locuri-de-munca-in-finlanda-9193112