Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11

Silvicultura

Context

Acoperirea mică cu păduri a teritoriului Moldovei contribuie la eroziunea solurilor, inundaţii şi alunecări de teren, care au dus la apariţia suprafeţelor mari de terenuri agricole total degradate. Deci, continuarea împăduririi ar trebui să fie o prioritate în conformitate cu Strategia Naţională de Dezvoltare (SND), care prevede majorarea suprafeţelor plantate cu păduri de la 10.3 procente în 2002 până la 13.2 procente în 2015. Pentru a realiza acest lucru, Moldsilva trebuie să-şi reînnoiască capacităţile tehnice. Sunt necesare investiţii în echipament agricol special pentru pregătirea solului, plantare, combaterea bolilor şi dăunătorilor de pădure, precum şi echipament de irigare pentru pepiniere, îmbunătăţirea fondului semincer pentru plantările ulterioare. De asemenea, este necesar ca activităţile de împădurire să fie legate de elaborarea noilor proiecte de sechestrare a carbonului ale Mecanismului de Dezvoltare Nepoluantă (MDN), astfel încât Moldova să poate beneficia de piaţa mondială a carbonului.

Provocările principale

Din cauza schimbărilor climaterice, este probabil că pădurile din Moldova vor fi tot mai mult afectate de diferite boli şi dăunători, precum şi de secetele mai frecvente şi mai grave. Pentru a minimiza acest impact, Guvernul ar trebuie să îmbunătăţească combaterea bolilor şi dăunătorilor, precum şi combaterea incendiilor.

Persistă problema tăierii ilegale a copacilor, în mare parte din cauza sărăciei în spaţiul rural şi a capacităţii instituţionale slabe. Pentru a asigura silvicultura durabilă, trebuie să se îmbunătăţească gestionarea pădurilor şi controlul tăierilor ilegale.

Sugestii în aspect de politici

Cu susţinerea Băncii Mondiale, Planul Naţional de Acţiuni pregătit recent pentru combaterea tăierilor ilegale şi îmbunătăţirea gestionării pădurilor identifică acţiunile prioritare, inclusiv: (i) continuarea îmbunătăţirii legislaţiei silvice existente; (ii) efectuarea studiilor analitice, în particular, o evaluare de ţară a consumului efectiv de produse din lemn, a prognozării consumului de cherestea şi tendinţa exporturilor-importurilor, precum şi volumul tăierilor ilegale, cauzele şi ariile vulnerabile; (iii) instruire şi fortificarea capacităţii, în special, la nivelul întreprinderilor silvice, în particular, privind problemele ce ţin de gestionarea pădurilor; şi (v) stabilirea unui regim silvic şi managementul adecvat al terenurilor acoperite de vegetaţie forestieră şi păduri gestionate de comunităţi. Pentru îmbunătăţirea condiţiei şi gestionării pădurilor din ţară, Moldova se poate baza pe cele mai bune practici internaţionale existente, inclusiv experienţa acumulată în rezultatul implementării proiectelor susţinute de BM în Albania (Caseta 7 ).

Caseta 7. Proiectele Băncii Mondiale pentru eliminarea punctelor slabe ale gestionării sectoarelor silvice din Albania ²⁹

• Proiectul de reformă legislativă şi judiciară - are drept scop să contribuie să reformele sistemelor legislativ şi judiciar, contribuind prin urmare la fortificarea supremaţiei legii în Albania. Activităţile includ, printre altele, îmbunătăţirea sistemelor de gestionare a sistemului de tribunale şi a cazurilor, organizarea instruirii juridice, fortificarea aplicării deciziilor judiciare şi fortificarea serviciilor de inspecţie în sistemul justiţiei. • Proiectul pentru administraţia publică – are drept scop fortificarea capacităţilor instituţionale şi de guvernare slabe ale Albaniei. Proiectul susţine, printre altele, managementul şi implementarea proiectelor, inclusiv susţinerea tuturor capacităţilor necesare pentru implementarea proiectelor (contabilitate, audit, achiziţii, gestionarea debursărilor, monitorizare şi evaluare) şi susţine câteva iniţiative specifice pentru monitorizarea şi publicitatea impactului intermediar al programului de reforme instituţionale şi ale administraţiei publice a guvernului. • Proiectul de dezvoltare a resurselor naturale – are drept scop stabilirea sau menţinerea managementului resurselor naturale pe bază de comunitate în circa 218 comune în teritoriile muntoase predispuse spre eroziuni. Unul din două componente se axează asupra silviculturii şi păşunilor. Proiectul este edificat pe baza Proiectului de Silvicultură din Albania şi Programului de dezvoltare privată a silviculturii din Albania.

Trebuie să fie elaborat şi implementat un program special pentru regenerarea şi reabilitarea pădurilor. Acest program trebuie să se bazeze pe practicile culturale adecvate şi eficiente din punct de vedere al costurilor, care încurajează gestionarea durabilă multi-funcţională a pădurilor. Primul pas ar trebui să fie realizarea unui studiu asupra impactului schimbărilor climaterice asupra pădurilor. Apoi, pe baza constatărilor acestui studiu se poate elabora un plan de acţiuni pe termen lung.

Ar trebui să se pregătească un document de politici în domeniul silviculturii în special din cauza impactului preconizat al schimbărilor climaterice, în care se descrie strategia de abordare a noilor provocări. Acest document trebuie să fie bazat pe documentele de politici existente în domeniu şi ar trebui să stipuleze o strategie silvică nouă pentru cea mai bună cale de satisfacere a necesităţilor sectorului cu susţinerea dezvoltării economice şi reducerii sărăciei. De asemenea, documentul ar trebui să reflecte implicarea mai activă a sectorului privat în activităţile silvice împreună cu dezvoltarea comunităţilor şi silvicultura privată. Este de asemenea imperativ ca acest document să includă un plan cu costurile respective de implementare, împreună cu aranjamentele de implementare şi responsabilităţile de monitorizare.

Activităţile propuse pot fi prioritizate după cum urmează: (i) revizuirea/elaborarea unei strategii silvice noi cu anexarea unui plan pragmatic de acţiuni care ar stipula clar măsurile urgente în toate domeniile silvice şi în primul rând, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea gestionării pădurilor şi crearea parteneriatelor public – privat în domeniu, precum şi privind necesităţile imediate de împădurire; (ii) investiţiile urgente în echipament agricol special pentru pregătirea solului, activităţile de plantare, combaterea bolilor şi dăunătorilor forestieri întru asigurarea calităţii înalte a activităţilor de împădurire şi protecţie a pădurii; şi (iii) elaborarea şi implementarea unui program pe termen lung pentru regenerarea şi reabilitarea pădurilor întru asigurarea durabilităţii pădurilor.