Curs opțional I 2015-2016/ Anul al iii-lea, sem

Curs opțional I 2016-2017/ Anul al III-lea, sem. I

1.1
Conf. dr. George Ardelean: Literatură și Gulag. Scriitori în procese politice. Scriitori în arhivele Securității
Departamentul de Studii literare
Cursul îşi propune să exploreze multiplele faţete ale relaţiei dintre fenomenul literar (şi, în sens larg, cultural) şi mecanismele de represiune din perioada comunistă. Vor fi examinate, deopotrivă, atitudinile de rezistenţă etică şi artistică ale scriitorilor şi atitudinile de compromis.

Cursul se va structura, cu precădere, pe studii de caz: procesele politice ale scriitorilor (procesul “Rugului aprins”, procesul “Noica-Pillat”, mişcarea Goma şi Carta 77 etc); dosare de urmărire informativă, dosare de “reţea”. Se va pleca nu doar de la analiza literaturii universului concentraţionar (Ion Ioanid, Paul Goma, N. Steinhardt, Virgil ierunca ş.a.) ci şi a documentelor din arhivele C.N.S.A. S.

Evaluare: - un referat având ca temă relaţiile dintre literatură şi Gulag (studii de caz)

- participarea la discuţiile de la curs.

Curs opțional I 2016-2017/ Anul al III-lea, sem. I

1.2

Conf. dr. Ion Manolescu: Literatură şi ideologie interbelică
Departamentul de Studii literare

• 
  Cum definim „tradiţia” şi „inovaţia”: independent, raportîndu-le una la cealaltă sau prin relaţia cu norma şi ideologiile unei epoci? „Tradiţia” şi inovaţia” – ingrediente (caracteristici) ale textului literar sau efecte (deformări) ale lecturii? Există prozatori interbelici pur „tradiţionali”/pur „inovativi”? Cum funcţionează proza interbelică pe direcţiile ei principale: autohtonistă („locală”) şi cosmopolită („europeană”)? Se pot identifica structuri/mecanisme/procedee textuale specifice prozei „tradiţionale” şi celei „inovative”? Dacă da, ce influenţă au ele asupra valorii textelor literare şi notorietăţii autorilor?
  
• 
  Studenţii anului III Litere sînt invitaţi să descopere şi să ofere răspunsuri la aceste întrebări în cadrul unui curs flexibil de literatură română. Descoperirea modurilor în care funcţionează relaţia dintre tradiţie şi inovaţie în perioada interbelică, ca şi a implicaţiilor socio-estetice ale acesteia asupra literaturii şi autorilor epocii, le va permite studenţilor o lectură variată şi o înţelegere nuanţată a prozei unor autori ca Liviu Rebreanu, Urmuz, Camil Petrescu, Anton Holban sau Mircea Eliade.
  

Curs opțional I 2016-2017/ Anul al III-lea, sem. I

1.3
Prof. dr. Ion Bogdan Lefter: Ce este modernismul?!
După parcurgerea în semestrele precedente a istoriei literaturii române de după Junimea şi pînă la al doilea război mondial, opţionalul de faţă propune o „recapitulare” a modernităţii autohtone. Intervalul e fragmentat de obicei în etape scurte, discutate separat, însă doar integrarea lor într-un model literar şi cultural unic permite înţelegerea unei epoci perfecte coerent în diversitatea sa.

Concluzia cursului, preformulată: E greu dar e şi simplu de spus ce este – de fapt – modernismul!

Bibliografie orientativă:

Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, Editura Eminescu, Bucureşti, 1972 sau ediţii ulterioare

Z. Ornea, Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1980 sau ediţii ulterioare

Ion Pop, Avangarda în literatura română, Editura Minerva, Bucureşti, 1990 sau ediţii ulterioare

Gabriela Omăt, Modernismul literar românesc în date (1880-2000) şi texte (1880-1949), 2 vol., Editura Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2009

Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000, 2012

[alte titluri vor fi recomandate la începutul cursului]

Curs opțional I 2016-2017/ Anul al III-lea, sem. I

1.4

Lect. dr. Catrinel Popa: Cărți și locuri ale memoriei (literatura împotriva tabuurilor istoriei)
Departamentul de Studii literare
Cursul îşi propune să investigheze câteva dintre cele mai reprezentative construcţii ficţionale cu subiect (pretext) istoric din proza românească postbelică.

Pornind de la premisa că, în foarte multe cazuri, categoria aşa-numitului „roman istoric” a funcţionat ca filtru (redutabil) la nivelul mentalului colectiv, într-o perioadă în care vocile „autorizate” (din zona istoriografiei propriu-zise) nu aveau cum să se facă auzite, vom încerca să vedem câte „locuri ale memoriei” (Pierre Nora) şi câte locuri… comune au fost împământenite în cultura română prin intermediul acestui filtru.

Analizând, dintr-o perspectivă interdisciplinară şi fără prejudecata preeminenţei esteticului, romane ca Delirul lui Marin Preda, Căderea în lume a lui Constantin Ţoiu sau Princepele (Eugen Barbu), vom încerca să răspundem la o întrebare esenţială, care i-a preocupat, de altfel, pe mai toţi vecinii noştri din Europa de Est: „De ce şi în ce mod(uri) istoria a fost citită prin filtrul prozei ficţionale?” Întrebare din care decurge, logic, o alta: „Mai poate avea succes o astfel de formulă în epoca actuală, când avem acces liber la documente?”

Lista (mereu deschisă) a întrebărilor se îmbogăţeşte în progresie geometrică, dacă luăm în calcul un aspect care aduce reflecţia mai aproape de zilele noastre: în ce măsură metaficţiunile istoriografice de tipul Calpuzanii (Silviu Angelescu), Tache de catifea (Ştefan Agopian) sau Teodosie cel Mic (Răzvan Rădulescu), reuşesc să submineze nu atât (sau nu numai) tabuurile istoriei, cât şi pe cele ale reprezentării istoriografice?

Opere:

Marin Preda, Delirul; Constantin Ţoiu, Căderea în lume; Galeria cu viţă sălbatică; Eugen Barbu, Princepele; Ştefan Agopian, Tobit; Tache de catifea; Silviu Angelescu, Calpuzanii; Răzvan Rădulescu, Teodosie cel Mic.

Curs opțional I 2016-2017/ Anul al III-lea, sem. I

1.5

Lect. dr. Cristina Dima: Fabula și fabulosul în cultura veche românească
Departamentul de Studii literare
În spaţiul românesc, în epoca premodernă, oamenii citeau o seamă de poveşti, traduse din arii culturale îndepărtate, adaptate şi copiate, pe care B. P. Hasdeu, așa cum știm, le-a cuprins sub denumirea de cărţi populare. În 1883, Moses Gaster credea că ele constituie materia din care au luat naştere toate basmele culturii europene. Astăzi, unele nu ne spun mare lucru, iar altele ne par din prea imediata noastră irealitate ca să mai zăbovim cu gândul asupra lor.

Oare nu cumva, în loc de taxonomii şi structuri, ar trebui pur şi simplu să le privim într-o anumită ordine? Cursul se vrea o provocare în acest sens, pornind de la lumea povestită în răspăr de un personaj pocit precum Esop şi privind întunericul ca pe singura posibilitate de descriere a luminii, în încercarea de a descoperi o cărare ascunsă prin labirintul întrebării de ce se citeau aceste cărţi? În final, vom încerca să evaluăm, într-o discuţie, în ce măsură cele dezbătute de-a lungul semestrului pot fi integrate unor teme de cercetare mai largi.Curs opțional I 2016-2017/ Anul al III-lea, sem. I

1.6

Conf. dr. Paul Cernat: Literatura „tinerilor” în anii ’30-40. Avangardă, autenticism, existenţialism
Departamentul de Studii literare
Cursul îşi propune să abordeze şi să problematizeze literatura noilor generaţii afirmate în România anilor ’30-`40, de la avangardele din jurul revistei „unu” la grupul suprarealist român (Gellu Naum, Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Trost, Paul Păun), de la autenticismul „generaţiei tinere” a lui Eliade, Eugen Ionescu & Co la „generaţia războiului” (Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Dinu Pillat, Alexandru Vona). Vor fi discutate noile formule literare şi ethos-urile asociate, pe un fundal istoric puternic marcat de radicalisme social-politice. Manifestele avangardiste sau generaţioniste, moda jurnalelor intime şi a literaturii confesive/experienţiale, interesul acordat explorării subconştientului, emanciparea erotică în literatură şi scandalurile asociate din presă, obsesia morţii şi a trăirii paroxistice ş.cl. vor fi, de asemenea, discutate ca fenomene ale unei culturi a crizei, pornind de la texte reprezentative. Printre acestea – Poemul invectivă de Geo Bogza, Antologia poeţilor tineri de Zaharia Stancu, Întunecatul April de Emil Botta, Pe culmile disperării de Emil Cioran, Şantier de Mircea Eliade, Drumeţul incendiar de Gellu Naum, Întîmplări în irealitatea imediată de M. Blecher, Interior de Constantin Fântâneru, Bagaj de H. Bonciu, Jurnalul unei fete greu de mulţumit de Jeni Acterian, Moartea cotidiană de Dinu Pillat, Libertatea de a trage cu puşca de Geo Dumitrescu, Întâlnirea din Pământuri de Marin Preda ş.a.

Curs opțional I 2016-2017/ Anul al III-lea, sem. I

1.7
Conf. dr. Daniel Cristea-Enache: Cinci poeţi
Departamentul de Studii literare

Cum citim şi cum înţelegem poezia română din perioada postbelică? Dar pe cea scrisă după 1989? Grile de lectură. Analize pe text şi contextualizări. Receptare publică, critică şi individuală.

Nichita Stănescu. „Poezia” propagandistică a realismului socialist. Liberalizarea politică şi afirmarea generaţiei ’60. Un poet metafizic.

Emil Brumaru. Generaţia ’70 şi nuanţarea neomodernismului. Poezia spaţiului intim. Artă şi pornografie.

Mircea Dinescu. Precocitate artistică şi libertate lirică. Un poet inclasabil şi inconfundabil.

Mircea Cărtărescu. Generaţia ’80 şi postmodernismul liric. Textualism, biografism, vizionarism.

Ioan Es. Pop. Revoluţia din 1989 şi libertatea generaţiei ’90. Neorealism şi expresionism. Poezia de azi.