Curtea de Apel Cluj Decizii relevante
Nelegala citare a părţii vătămate afectează dreptul la apărare şi caracterul echitabil al procesului penal. Consecinţe
Yüklə 1,47 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Împotriva acestei hotărâri a declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SIGHETU-MARMAŢIEI
- Curtea examinând apelul declarat, constată că acesta este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate de procurori
5.Nelegala citare a părţii vătămate afectează dreptul la apărare şi caracterul echitabil al procesului penal. ConsecinţeCurtea de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, decizia nr. 719 din 20 mai 2015Prin sentinţa penală nr. 511 din 10 decembrie 2014 pronunţată în dosarul nr..../2011* a Judecătoriei Sighetu-Marmaţiei, în baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul: A.I., …., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României , modificată şi completată prin OUG 54/2010. În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. achită pe inculpaţii: S.A., …. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României , modificată şi completată prin OUG 54/2010. C.O., …. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României modificată şi completată prin OUG 54/2010. C.I., ….. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 Cp raportat la art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată şi completată prin OUG 54/2010. În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. s-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj-Biroul Vamal Sighetu Marmaţiei. În baza art. 275 alin. (1) pct. (1) lit. b) C. proc. pen. a fost obligată partea civilă la plata sumei de 480 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul din data de 20 iunie 2011, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. (...)/P/2010 şi înregistrat pe rolul la data de 27.06.2011 sub dosar nr. .../2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A.I., S.A., C.O. pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 al.3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, privind Codul Vamal al României, modificată şi completată prin O.U.G. 54/2010 şi a inculpatului C.I., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 c.p. raportat la art. 270 al.3 combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 54/2010. În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpatul A.I., prin intermediul unor rude ale soţiei sale, a luat legătura cu învinuitul C.O. despre care aflase că deţine şi comercializează ţigări de provenienţă ucraineană introduse ilegal în ţară, exprimându-şi dorinţa de a cumpăra astfel de mărfuri şi a le valorifica la un preţ superior. Ca urmare a unor discuţii telefonice purtate pe această temă între cei doi s-a convenit ca învinuitul A.I. să se deplaseze în localitatea P. unde locuieşte învinuitul C.O. în data de 31 august 2010. Astfel, învinuitul A.I. a luat legătura cu învinuitul S.A. cu care se afla în relaţii de prietenie şi i-a propus să contribuie şi el cu bani la achiziţionarea ţigărilor, fapt pe care acesta l-a acceptat. În dimineaţa zilei de 31 august 2010 având asupra lor suma de 14.300 lei învinuiţii s-au deplasat cu un autoturism ,,Dacia Logan” din Sibiu în localitatea P. ajungând la domiciliul învinuitului C.O. în jurul orelor 2130. Pentru suma menţionată învinuitul C.O. le-a vândut cantitatea de 2.740 pachete de ţigări marca ,,Viceroy" cu timbru ucrainean pe care le-a încărcat în autoturism. Pentru a preîntâmpina controalele efectuate în zonă de poliţia de frontieră, la plecarea din localitatea P. învinuiţii au fost apoi escortaţi de către învinuitul C.I. care se deplasa la o anumită distanţă în faţă cu un autoturism ,,Renault Megane”. La ieşirea din comuna Remeţi învinuiţii C.O. şi S.A. au fost anunţaţi telefonic de către învinuitul C.I. că în centrul comunei Săpînţa se află un echipaj al poliţiei de frontieră, fiind sfătuiţi să întoarcă şi să iasă de pe D.N.-19 pe o stradă comunală unde să aştepte până când drumul va fi liber. Învinuiţii s-au conformat însă la scurt timp au fost surprinşi de către organele de poliţie şi conduşi la Sectorul Poliţiei de Frontieră S. unde s-a efectuat o prezentare pentru recunoaştere după fotografii în baza căreia au fost identificaţi şi învinuiţii C.O. şi C.I.. Învinuiţii au condus apoi organele de cercetare penală şi au indicat locuinţa învinuitului C.O. de unde au preluat ţigările, locaţie la care în ziua următoare s-a efectuat o percheziţie autorizată. Cu acea ocazie, la locuinţa învinuitului au fost descoperiţi saci din polietilenă de culoare neagră şi sfoară, identice cu cele folosite la ambalarea ţigărilor vândute învinuiţilor A.I. şi S.A.. De asemenea, deplasându-se pe o cărare de urme ce pornea din grădina locuinţei agenţii de poliţie au descoperit la aproximativ 80 m spre frontiera cu Ucraina într-o zonă cu vegetaţie abundentă alte 8 colete ambalate în acelaşi mod şi în care se aflau 4.000 pachete de ţigări de aceeaşi provenienţă. Starea de fapt descrisă în cuprinsul actului de sesizare a instanţei s-a întemeiat pe următoarele mijloace de probă: - procesul verbal de constatare (f.1,2 d.u.p); - planşa cu fotografii judiciare (f.8-12 d.u.p); - procesul verbal de percheziţie domiciliară şi planşele cu fotografii judiciare (f.14-26 d.u.p); - procesul verbal de prezentare pentru recunoaştere şi planşele cu fotografii judiciare (f.46-58 d.u.p); - planşele fotografice cuprinzând agenda, mesageria şi registrul telefoanelor mobile ale învinuiţilor A.I. şi S.A. (f.61-73 d.u.p); - adresele nr. 2872 şi 2898/2010 ale Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj (f.75,77 d.u.p); - declaraţiile martorilor ….; - declaraţiile învinuiţilor A.I. (f.28 d.u.p), S.A. (f.34 d.u.p), C.O. (f.40 d.u.p) şi C.I. (f.44 d.u.p); - procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală, (f.93-96,101-102 d.u.p). Prin sentinţa penală nr. 439 pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei la data de 10 decembrie 2012 instanţa a condamnat pe inculpaţii: - A.I., pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României , modificată şi completată , cu aplicarea art. 37 lit. b Cp, art. 74 lit.”c” C.pen. şi 76 lit.”b” C.pen. la pedeapsa de un an închisoare În temeiul dispoziţiilor art. 81 şi 82 C.pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani. În temeiul art. 83 C.pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării condiţionate a pedepsei. - S.A., pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României , modificată şi completată prin OUG 54/2010 cu aplicarea art. 74 lit .a şi ”c” C.pen. şi 76 lit.”b” C.pen. la pedeapsa de un an închisoare. În temeiul dispoziţiilor art. 81 şi 82 C.pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani. În temeiul art. 83 C.pen. a atrs atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării condiţionate a pedepsei. C.O., pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 3 raportat la art. 274 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României , modificată şi completată prin OUG 54/2010 cu aplicarea art. 74 lit .a şi ”c” C.pen. şi 76 lit.”b” C.pen. la pedeapsa de un an închisoare. În temeiul dispoziţiilor art. 81 şi 82 C.pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani. În temeiul art. 83 C.pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării condiţionate a pedepsei.
În temeiul dispoziţiilor art. 81 şi 82 C.pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani. În temeiul art. 83 C.pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor privind revocarea suspendării condiţionate a pedepsei. În temeiul art. 118 lit. e Cpen. a dispus confiscarea specială în favoarea statului a celor 6740 pachete de ţigări depuse la Camera de corpuri delicte din cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Maramureş conform dovezii seria P nr. 360901. A obligat inculpaţii în solidar la plata către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj - cu sediul în Oradea str. Armatei Române nr. 4 a sumei de 27754 lei şi respectiv 40515 lei la care se adaugă dobânzi şi penalităţi aferente , de la data naşterii datoriei vamale şi până la data plăţii integrale , în conformitate cu art. 119 coroborat cu art. 120 şi art. 120 ind. 1 din Codul de procedură fiscală, republicat cu modificările şi completările ulterioare. Prin decizia penală nr. 741/R/2013 au fost admise recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei şi de către inculpaţi împotriva sentinţei penale nr. 439 pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei la data de 10 decembrie 2012, sentinţa fiind casată în întregime şi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Potrivit îndrumarului deciziei de casare probele care au fost administrate în cauză până în data de 3 decembrie 2012 vor fi menţinute în rejudecare. Analizând în mod coroborat mijloacele de probă administrate în prezenta cauză, instanţa a reţinut următoarele: Instanţa a reţinut că, din probatoriul administrat în cauză, nu reiese situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută în sarcina inculpaţilor în rechizitoriu, pentru considerentele ce urmează. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.A. instanţa reţine că declaraţiile acestuia date în faza de judecată, în ambele cicluri procesuale se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Astfel, conform declaraţiilor acestuia, la solicitarea inculpatului A.I., care, în momentul respectiv nu poseda permis de conducere, a condus autoturismul proprietatea acestuia. La un moment dat a văzut cum portbagajul a fost încărcat de către inculpatul A.I., bănuind că este vorba despre ţigări de provenienţă ucraineană,întrucât acesta îi spusese că doreşte să achiziţioneze ţigări la un preţ convenabil.( f. 35 dos nr. .../2011, f. 64 dos nr. .../2011* ) De asemenea inculpatul S.A. a menţionat că, la momentul respectiv, nu îi cunoştea pe inculpaţii C.I. şi C.O.. Instanţa a reţinut că declaraţia acestuia se coroboreză cu declaraţiile martorilor B.I.O. ( f. 114, f. f. 65 d.u.p.) şi I.M. ( f. 119) Astfel, martorul B.I.O. a declarat că inculpatul S.A. “ nu ştia despre ce marfă este vorba, ulterior a aflat” ,” nu mi-a pomenit de numele de C.I.”. Conform depoziţiei martorului I.M., inculpatul S.A. „nu ştia ce este în portbagajul maşinii”. Cu privire la inculpatul C.I. instanţa va reţine de asemenea că declaraţia acestuia dată în faza de urmărire penală şi ataşată la fila 45, precum şi declaraţiile ulterioare date în ambele cicluri procesuale ( f. 39 dos nr. .../2011, f. 68 dos nr. .../2011* ) se coroborează cu declaraţia martorei C.A.I.. ( f. 73 dos nr. .../2011* ) În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.O., instanţa a reţinu că nu există nicio probă care să dovedească situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, instanţa înlăturând depoziţia martorului B.A., raportat la faptul că în faţa instanţei de judecată acesta a precizat faptul că nu îşi aminteşte ce s-a reţinut în declaraţia pe care a semnat-o la postul de poliţie. Cu privire la inculpatul A.I., instanţa a reţinut de asemenea că situaţia de fapt astfel cum a fost prezentată în rechizitoriu nu este susţinută de probele aflate la dosarul cauzei. Astfel, martora K.D., infirmă cele susţinute în cuprinsul actului de sesizare a instanţei, respectiv că inculpatul, prin intermediul acesteia, a luat legătura cu inculpatul C.O.. ( f. 74, f. 98 d.u.p.) De asemenea, din declaraţia martorilor propuşi de inculpaţi, B.V. şi L.L.C. reiese că acesta a achiziţionat ţigările de provenienţă ucraineană de la cetăţeni ucrainieni, ci nu de la inculpatul C.O.. ( f. 81-84) De asemenea instanţa a reţinut că, în cauză, nu s-a probat că inculpatul A.I. a introdus în ţară ţigările prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Instanţa a reţinut, raportat la cuantumul valorii în vamă a celor 2740 de pachete de ţigări de provenienţă ucraineană, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 din legea nr. 86/2006. Având în vedere probele administrate în cauza instanţa a constatat ca prezumţia de nevinovăţie instituită de art.4 precum si de art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu a fost răsturnată, iar dubiul profită inculpaţilor, instanţa a apreciat că nu s-a dovedit că inculpaţii ar fi săvârşit faptele reţinute în sarcina lor în rechizitoriu. Potrivit art. 103 Cod. Proc. penală “ condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.” Instanţa a reţinut că, prezumţia de nevinovăţie constituie elementul central al raţionamentului judecătorului, care va trebui să dispună întotdeauna o soluţie de achitare în cazul în care din probele administrate nu rezultă , dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpatului ( in dubio pro reo) În acest sens art. 4 alin. 2 NCPC prevede, cu titlu de principiu, că după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive , complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă ( fapta supusă judecăţii). Numai aşa se formează convingerea izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă ( fapta supusă judecăţii) este, fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită cu ajutorul probelor, în scopul cunoaşterii. Chiar dacă în fapt s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur şi simplu nu există, şi totuşi îndoiala persistă în ceea ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este “echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie”, şi deci inculpatul trebuie achitat ( Decizia penală nr. 3465/2007 I.C.C.J.) Nefiind dovedită mai presus de orice dubiu săvârşirea infracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 al.3 combinat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 54/2010, în baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A.I., iar în baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. achită pe inculpaţii S.A., C.I. şi C.O.. În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. s-a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj-Biroul Vamal Sighetu Marmaţiei. În baza art. 275 alin. (1) pct. (1) lit. b) C. proc. pen. a fost obligată partea civilă la plata sumei de 480 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SIGHETU-MARMAŢIEI solicitând admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei instanţei de fond şi rejudecând dosarul, condamnarea inculpaţilor A.I., S.A., C.O. şi C.I. pentru faptele deduse judecăţii, hotărârea fiind pronunţată ca efect al unei eronate interpretări a vastului probatoriu ataşat cauzei. Curtea examinând apelul declarat, constată că acesta este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate de procurori: Legalitatea procesului penal este un principiu extrem de generos, care include un summum de cerinţe graţie cărora procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. În faza de judecată, una dintre aceste cerinţe se referă la prezenţa părţilor la judecată. Noţiunea de parte este privită ca fiind subiectul procesului penal – fie activ, fie pasiv – care participă în scopul apărării în acţiunea penală, sau al valorificării, în acţiunea civilă, a unui interes legitim, în urma săvârşirii unei infracţiuni. Importanţa dispoziţiilor privitoare la procedura de citare este evidenţiată tocmai prin sancţiunea prevăzută de lege: nulitatea actelor de procedură realizate cu nerespectarea acestor condiţii.
Pe cale de consecinţă, Judecătoria Sighetu-Marmaţiei trebuia să citeze în calitate de parte civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj, lucru care nu s-a întâmplat, procesul soluţionându-se în absenţa părţii civile, nelegal înştiinţată de derularea activităţii de judecată. Conform practicii judiciare interne şi europene partea civilă se citează prin predarea citaţiei la registratură sau funcţionarului însărcinat cu primirea corespondenţei conform art. 260 alin.6 Cod procedură penală. Lipsa de citare legală, este sancţionată cu nulitatea relativă, deoarece a pus-o pe partea civilă în situaţia de a nu se putea apăra, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, hotărârea de achitare a inculpaţilor şi de respingere a pretenţiilor părţii civile, fără ca aceasta să fi avut cunoştinţă de soluţionarea procesului şi fără a avea posibilitatea de a-şi dovedi pretenţiile este contrară dispoziţiilor legale. Atât opinia instanţei supreme cât şi a celor europene care, constatând neîndeplinirea corectă a procedurii de citare, consideră că în acelaşi timp s-au încălcat şi dispoziţiile legale prin care se garantează inculpatului şi părţii civile dreptul la apărare, este pe deplin aplicabilă în speţa de faţă. Motivaţia practicii judiciare este aceea că “prin judecarea inculpatului în lipsă, precum şi a părţii civile, cu încălcarea dispoziţiilor privind citarea, aceştia nu au putut fi ascultaţi, nu li s-a dat posibilitatea să-şi facă apărările şi să aducă probele necesare, nu li s-a respectat dreptul de a fi asistaţi în cursul procesului de un apărător ales şi pe cale de consecinţă, li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil înscris în art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”. În final, este de remarcat că în cauza de faţă părţii civile i s-a încălcat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului “egalităţii de arme” promovat de CEDO. Astfel, cu privire la acest principiu CEDO precizează că: ”exigenţa egalităţii armelor, în sensul unui echilibru just între părţi, implică obligaţia de a oferi fiecăruia o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza, inclusiv probele, în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie de dezavantaj net în comparaţie cu adversarul său. Obligaţia de a veghea în fiecare caz la respectarea condiţiilor unui proces echitabil revine autorităţilor naţionale”. (a se vedea hotărârea nr.27 din octombrie 1993 Dombo Beheer BV.versus Olanda). Mai mult, aceeaşi curte, a statuat obligativitatea comunicării pieselor dosarului, “în măsura în care presupune un proces echitabil şi în contradictorialitate”. (hotărârea din 24 februarie 1994 Bendenoun versus Franţa). De asemenea, “respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile strânse de procuror”. (a se vedea hotărârea CEDO Edwards versus Marea Britanie din 16 decembrie 1992). Încălcarea dreptului la apărare precum şi cel la un proces echitabil potrivit art.6 paragraf 3 lit.d din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu pot fi înlăturate, decât prin anularea sentinţei pronunţate de prima instanţă şi trimiterea cauzei spre rejudecare Judecătoriei Sighetu-Marmaţiei. Din examinarea dispoziţiilor Convenţiei - la care România este parte, astfel că, potrivit art.11 şi art.20 din Constituţie, aceste dispoziţii fac parte din dreptul intern – rezultă că , încă înainte de a stabili temeinicia demersului de tragere la răspundere a unei persoane trimise în judecată (acuzat), aceasta are dreptul fundamental la un proces echitabil. Ori, în înţelesul unui proces echitabil intră, aşa cum reglementează art.6 paragraf 3 lit.d din Convenţie şi cum relevă jurisprudenţa CEDO, asigurarea dreptului inculpatului şi a părţii civile trimise în judecată şi aflate în faţa instanţei de a pretinde ascultarea martorilor în prezenţa lor, cu posibilitatea de a pune întrebări, de a li se admite probe care să se efectueze în mod nemijlocit şi contradictoriu cu celelalte părţi, în vederea stabilirii adevărului obiectiv. Chiar dacă în dreptul procesual penal român situaţia prevăzută în art.6 paragraf 3 lit.d din Convenţie nu are o consacrare expresă, cerinţa realizării condiţiei este obligatorie sub sancţiunea nulităţii şi, deci, a desfiinţării hotărârii pronunţate cu încălcarea acestei exigenţe.
Curtea Europeană, arată de asemenea, că prezenţa acuzatului la şedinţa de judecată are o importanţă esenţială pentru o bună soluţionare a cauzei, în sensul că instanţa trebuie să examineze nu numai personalitatea acuzatului şi starea sa de spirit la momentul comiterii infracţiunii pentru care este trimis în judecată, ci şi mobilurile activităţii sale infracţionale, iar „asemenea aprecieri au a cântări substanţial în soluţia ce urmează a fi pronunţată; caracterul echitabil al procedurii impune atât prezenţa acuzatului cât şi a celorlalte părţi vătămate, civile sau responsabile civilmente la instanţă, alături de apărătorii lor”. (cauza CEDO Kremyow contra Austriei din 21 septembrie 1993). Este adevărat că ar fi existat posibilitatea ca Judecătoria Sighetu-Marmaţiei să dorească soluţionarea cu celeritate a cauzei, în condiţiile în care procesul era pe rol de mai mulţi ani, însă celeritatea nu poate afecta unul din drepturile importante ale persoanei, respectiv dreptul la apărare.
Pe lângă faptul că instanţa de fond a soluţionat cauza în lipsa părţii civile nelegal introdusă şi citată în speţă, aceasta nu a făcut vorbire, chiar dacă a respins pretenţiile formulate, de cuantumul acestora şi de motivele pentru care le-a respins. Sub acest aspect, hotărârea instanţei de fond apare ca nemotivată neputându-se exercita controlul judiciar în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei. Constatându-se că instanţa de fond a nesocotit dispoziţiile legale ce reglementează desfăşurarea procesului penal, a căror încălcare atrage nulitatea relativă invocată de partea civilă prin scriptul depus la fila 37 (concluzii scrise) respectiv legala sa citare la judecarea cauzei, care s-a derulat de la 9 septembrie 2013 la 10 decembrie 2014, în faţa Judecătoriei Sighetu-Marmaţiei, condiţii în care nu şi-a putut formula apărarea şi dovedi pretenţiile solicitate încă din faza de urmărire penală, nulitate relativă prevăzută în art.282 alin.3 şi 4 C.proc.pen., Curtea va admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu- Marmaţiei în baza art. 421 pct.2 lit.b CPP împotriva Sent pen. nr. 511/10.12.2014 a Judecătoriei Sighetu- Marmaţiei pe care o va desfiinţa în întregime şi va dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, respectiv Judecătoria Sighetu Marmaţiei. Cu ocazia rejudecării cauzei, se vor respecta disp. art.281, 282 precum şi ale art. 259 alin.12 şi 260 alin.6 C.p.p., în sensul introducerii în cauză şi a citării în calitate de parte civilă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Bucureşti, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj. Judecarea cauzei se va relua de la început, nemaipăstrându-se niciun act procesual efectuat în perioada 9 septembrie 2013 – 10 decembrie 2014, deoarece dosarul a fost soluţionat în lipsa unei părţi nelegal citate, care nu a fost în măsură să se prezinte şi să-şi facă apărările necesare în faţa instanţei şi a celorlalte părţi. Se va stabili în favoarea Baroului Cluj, suma de câte 300 de lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu – doamnele avocate … pentru inculpaţii C.I., C.O. şi S.A., în baza art. 272 alin.1 CPP. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, în baza art. 275 alin.3 CPP. (Judecător Delia Purice) Yüklə 1,47 Mb. Dostları ilə paylaş:
|