Definirea comertului international

RAPORTUL DINTRE DREPTUL ORGANIZATIEI MONDIALE A COMERTULUI SI DREPTUL NATIONAL

Dreptul national trebuie sa fie subordonat – Kelsen. Norma internationala trebuie sa poata fi invocata direct in dr. national.

Alti autori sustin contrariul, ca nu s-ar putea invoca dr. international in fata instantelor nationale.

Practica instantelor spune ca nu se poate aplica dr. international in mod direct, cu unele exceptii, cum ar fi USA sau UE.

In USA se distinge intre treaties [tratate internationale negociate de presedinte si ratificate, daca are aprobarea majoritatii senatului – procedura complexa si de durata] si international agreements [desi au forta unor treaties, presupun the fast track, posibilitatea ca pe cale scurta asemenea acordusi sa fie negociate si adoptate]. Daca nu exista a doua posibilitate, WTO nici nu s-ar fi nascut. Principiul e ca in cazul unui conflict, spune Curtea Suprema, se aplica legea nationala. [cauza Footwear Distribution]. Exceptie: prin actiune in instanta Guvernul Federal poate cere anularea /exceptarea de la aplicare a unei dispozitii legale nationale care contravine acordurilor WTO. In esenta, se poate deduce ca Guvernul e cel tinut sa propuna / initieze masurile legislative necesare in vederea punerii in aplicare a deciziilor adoptate in cadrul GATT.

UE: 3 decizii in care se subliniaza inaplicabilitatea directa a acordurilor WTO, insa in 2 din ele este evidentiata posibilitatea invocarii directe a dreptului WTO, in situatiile in care, din actul WTO se naste un drept individual. Din pacate, nu e suficient circumscrisa notiunea, dar pare a fi instituita o exceptie interesanta.

Comertul cu marfuri. Asa cum rezulta din acordul fundamental GATT, in politica WTO exista doua mari principii carora li se subsumeaza alte reguli sau principii. Este vorba de principiul non-discriminarii si de asa-zisul principiu al consolidarii sau al transparente vamale.

Principiul non-discriminarii. Dezideratul fundamental al politicii WTO este dat de ideea unui comert international liberalizat, in sensul ca liberalizarea trebuie sa presupuna asigurarea egalitatii de acces la pietele nationale.

Principiu subsumat: Regula natiunii celei mai favorizate [Most Favoured Nation Clause]. O tara e obligata sa extinda privilegiile acordate unei tari la toti membrii WTO, indiferent daca prima tara este sau nu membru al WTO. Regula e desprinsa din art. 1 GATT.

Coordonate:

1. 
   Regula vizeaza masurile vamale, dar si masurile interne prin care un stat acorda beneficii unui alt stat. Asadar, e vorba atat de reducerea unor taxe vamale, cat si de diverse masuri interne cu caracter fiscal sau non-fiscal care vizeaza comercializarea anumitor produse.
   

2. 
   Produsele. Art. 1 foloseste sintagma “like products”. Ce inseamna produse similare? Produsele similare reprezinta o notiuna care trebuie interpretata strict, intr-un sens restrans si ca aceasta similaritate exclude asa-numitele produse direct substituibile.
   

3. 
   Tara careia i-a fost acordat beneficiul. Indiferent daca e stat membru WTO sau e stat tert!
   

4. 
   Pentru aplicarea regulii, este imperativa extinderea imediata si neconditionata la toate statele mebre a beneficiului. Pentru ca nu e aplicabil direct, statul trebuie sa modifice normativ acele prevederi legale care contravin regulii-principiu si ca nu are voie sa conditioneze aplicarea clauzei de reciprocitate.
   

5. 
   Nu are importanta pentru aplicarea regulii daca discriminarea a fost facuta cu intentie sau nu si nici daca a produs prejudicii sau nu.
   

Regula tratamentului national. B importa in A produse care fac obiectul unor dr. vamale pt. A. Dupa vamurie, regula tratamentului national cere ca produsele din tara B sa fie tratate exact ca si produsele din tara A – sa nu se faca o discriminare intre produsele interne si cele externe. Singura exceptie tolerata e cea a taxelor vamale. Asadar, statele isi pot proteja productia interna, dar maniera folosita poate fi cea a drepturilor vamale.

Aceasta regula e prevazuta in art. 3 p. 2,4 GATT. Cauza Korea Beef Products. Coreea e acuzata de un stat care importa vita, ca a instituit un sistem dualist de comercializare a carnii. Conform sistemului pus in practica, carnea de vita de productie interna beneficia de un regim de etichetare, ambalare si comercializare, complet distinct fata de cel al marfii similare de import. Deci dupa vamuire, carnea intra in Coreea si trebuia comercializata diferit: standuri sau magazine diferite, licenta speciala, taxe suplimentare, avize interne speciale, toate separate de vamuire.

In contextul acestui principiu, produse similare inseamna o sfera mai larga. Aici, este vorba, jurisprudential, de produsele direct competitive, in raport cu cele nationale. In determinarea similaritatii produselor, in principiu nu trebuie sa se tina seama de metoda de productie a acestora. Relevanta pe aceasta linie este cauza Tuna Dolphin Case. SUA a interzis sa se vanda ton din pescuitul intensiv in care era prins accidental si delfin. In sensul art. 4, nu se creeaza o discriminare pe acest considerent. Statele pot crea discriminari indirecte daca acestea tin de verificarea conditiilor elementare de productie, conditiilor fito-sanitare sau de securitate a produselor, in acord cu acordurile existente deja in cadrul WTO.

Statul are obligatia sa inlature normele care restrictioneaza suplimentar circulatia si comercializarea unui produs importat, in raport cu un produs national.

Principiul consolidarii protectiei vamale. In stransa legatura cu cel al tratamentului national. Consolidarea vamala mai e numita si transparenta vamala. In contextul liberalizarii comertului mondial, se considera ca drepturile vamale prezinta o nocivitate redusa in raport cu masurile interne [tot ceea ce se cheama “border measures”]. Masurile vamale pot fi usor determinabile, in contrast cu masurile interne. Ar trebui ca odata consolidat un regim vamal, sa nu se mai aplice produsului nici un alt fel de restrictii in ceea ce priveste comercializarea interna.

In virtutea acestui principiu se considera ca statele au cateva obligatii elementare, in baza GATT:

• 
  Eliminarea restrictiilor cantitative la importurile realizate in propria tara. In ipoteza tolerarii de exceptii de la aceasta obligatie, se impune ca restrictiile cantitative sa fie uniform aplicabile tuturor importatorilor. O asemenea exceptie poate fi tolerata pe o durata limitata in timp.
  

• 
  Obligatia de consolidare vamala propriu-zisa, care presupune limitarea taxelor vamale la nivelul valorii maxime consimtite in cadrul unui acord tarifar [in cadrul unui GATT] – daca a fost consimtit un nivel vamal in cadrul unui GATT, pana la urmatorul GATT, acest nivel tarifar nu poate fi modificat, reprezentand un varf tarifar.
  

Seminar 25.03.2014

Al 4 – lea argument pentru negarea lex mercatoria: imprecizia lex mercatoria datorata caracterului eterogen al continutului lex mercatoria

Statele ca si subiecti de DCI.

Implicare directa: cand statul acorda un imprumut sau finantare unui organism international (e.g: Crucea Rosie). In aceste exemple, statul intervine ca subiect privat propriu-zis de DCI.

Implicare ca putere suverana, la nivelul ordinii juridice.

• 
  Activitate normativa [eg: taxe vamale]
  
• 
  Actiuni concertate [participare la elaborarea si adoptarea de conventii internationale]
  
• 
  Activitate jurisdictionala [sanctiuni]
  

Grilele vor fi in functie de ce facem la seminarii, aproximativ 

CNUCDE – Comisia Natiunilor Unite privind Comertul si Dezvoltarea Economica – 1964; organism ONU

• 
  Favorizarea cooperarii internationale, in raport de interesele specifice tarilor nedezvoltate ori in curs de dezvoltare
  

La examen, se pune accent pe rezultatele acestor organisme.

CNUCDE, 4 aspecte:

• 
  Adoptarea sistemului generalizat de preferinte [statele europene -69- au incheiat acorduri cu tarile slab dezvoltate / in curs de dezvoltare, din zona Caraibelor, Pacificului si Africii.] – Acordurile de la LOME.
  

• 
  Adoptarea programului pentru produsele de baza. Adoptarea unor reguli uniforme privind importul produselor de baza din tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare din Caraibe, Pacific, Africa. [cereale, cafea, cacao (cauciucul natural a fost singurul acord reusit)]
  

• 
  A oferit consultanta permanenta acestor state:
  

• 
  In vederea integrarii economice
  
• 
  Dpdv al reglementarii si stabilizarii datoriilor externe pe care aceste tari le aveau
  

• 
  Elaborarea de raporturi privind modalitatea practica de integrare a acestor state. Exemplu: 2001 – Raportul privind investitiile straine directe – are in vedere politica de investitii a Chinei in Africa.
  

UNCITRAL [CNUDCI] – Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului International – 1966, organism ONU

Scopul consituirii acestui organism – uniformizarea si unificarea regulilor privind regulile de drept substantial in domeniul comertului international. Initial, Comisia a avut un rol mai redus, rezumandu-se la coordonarea activitatii de elaborare a regulilor uniforme, de catre state. Apoi s-a implicat activ.

5 aspecte care trebuie retinute:

1. 
   Formularea de reguli uniforme sub forma de legi-model sau legi-tip. Exemplu: elaborarea de legi-tip in domeniul arbitrajului / comertului electronic.
   

2. 
   Activitatea de pregatire si incurajare in ceea ce priveste adoptarea de conventii internationale de catre state.
   

3. 
   Elaborarea de ghiduri practice si legislative.
   

4. 
   Activitate de avalizare – certificare, o confirmare calitativa, practic, a documentelor elaborate de alte organisme internationale.
   

5. 
   Activitatea de interpretare. Este nevoie pentru ca statele si jurisdictiile internationale nu vor aplica uniform aceste reguli elaborate sub egida UNCITRAL.
   

Trebuie stiute macar 5 conventii din cele enumerate la curs. [Conventia de la Viena – vanzarea internationala, Conventia de la NY – aplicarea si recunoasterea hot. arbitrale]

Curs 31.03.2014

Exista o serie de limitari de la GATT. Au semnificatia unor suspendari cu caracter esentialmente temporar cu privire la aplicarea principiilor. Regula fundamentala este aceea ca exceptiile pot fi acordate pe o durata de maxim 1 an. O eventuala reinnoire a exceptiilor trebuie supusa unui examen aprofundat. Exceptiile trebuie examinate si aprobate in cadrul Conferintei Ministeriale de regula, cu consultarea prealabila a comitetelor specializate. [In realitate nu e chiar asa – China e in al 13-lea an de exceptie; UE beneficiaza in mod perpetuu de aceste exceptii; tarilor in curs de dezvoltare nu li se acorda exceptii pe o perioada fixa, ci pe perioade mai mari]

Exceptii:

1. 
   Aplicabile in functie de situatia particulara in care se gasesc statele.
   

1. 
   Acordurile regionale
   

2. 
   Situatia statelor nedezvoltate / in curs de dezvoltare [se bazeaza in mod esential pe acordarea de privilegii catre aceste state, din partea marilor puteri. Exemplu: Romania, dupa `89, a beneficiat din partea SUA de clauza natiunii celei mai favorizate]
   

2. 
   Aplicabile tuturor membrilor WTO [OMC]
   

1. 
   Ipoteza instituirii unui regim special pentru circulatia anumitor bunuri [art. XX GATT] si priveste situatia unor bunuri speciale in care pot fi incluse metalele pretioase (aur, argint, diamante), a produselor obtinute in regim special (fabricate in regim de detentie), bunurile apartinand tezaurului national, bunurile care reprezinta valori arheologice clasificate (artistice, istorice), si mai ales, resursele epuizabile (in mod special petrol si gaze naturale).
   

2. 
   Exigenta protejarii unor interese definite de un anumit stat membru. In principal, se invoca suspendarea principiilor in vederea interesului major al ocrotirii vietii, sanatatii si, mai recent, moralitatii publice. Se considera ca masurile luate in vederea protejarii acestor interese nu trebuie sa fie arbitrare, ci trebuie sa aiba un caracter necesar. In practica organizatiei, se considera ca o anumita masura nu este necesara atunci cand este disponibila o alta masura care are un efect derogator mai restrans de la principiul fundamental.
   

3. 
   Art. XXI GATT – priveste masurile derogatorii estimate de state ca necesare, in vederea protejarii intereselor esentiale privind securitatea lor. Aceasta exceptie se refera in principal la suspendarea sectoriala a anumitor principii in perioade de razboi si tensiune internationala.
   

3. 
   Exceptii izvorate din masurile de protectie comerciala.
   

1. 
   Masurile anti-dumping. Art. VI GATT este izvorul acestei exceptii si, totodata, asa-numitul acord anti-dumping. Dumpingul, generic, reprezinta introducerea de produse pe o piata la un pret inferior valorii normale a acestora. La origine, dumpingul reprezinta o vanzare sub costul real de productie. Este prohibit doar dumpingul international, in context, trebuind sa indeplineasca 3 conditii:
   

1. 
   pretul de export sa fie inferior pretului normal din statul exportator [China…]
   
2. 
   exigenta ca un asemenea export sa ameninte cu generarea unui prejudiciu efectiv adus industriei nationale in domeniul GATT sau sa cauzeze in intarziere in stabilirea unei industrii de acest tip.
   
3. 
   constatarea unui raport de cauzalitate intre utilizarea pretului de dumping si prejudiciul efectiv sau eventual, dar previzibil.
   

Jurisprudential:

• 
  principial, nu e considerata condamnabila practica forward pricing. Ipoteza in care costul de productie e foarte ridicat. Ar trebui scos pe piata la un pret mare, cu riscul de a nu fi cumparat – nu se poate naste o concurenta rezonabila. Asadar, o masura anti-dumping ar afecta dezvoltarea, si e considerat admisibil ca producator sa finanteze vanzarea intr-o prima faza a unor produse cu un cost ridicat, in vederea maririi numarului de consumatori pentru acest produs, urmand ca ulterior dobandirii unei cote din piata, pretul sa fie ridicat.
  

• 
  e considerata condamnabila practica tipica a ceea ce se cheama predatory pricing. Dumpingul utilizat in vederea eliminarii concurentei de pe o piata. Exportatorul mentine pretul sub cota normala in vederea ruinarii afacerilor concurente privind acelasi produs de pe piata / pietele interne vizate. Pentru a fi in ipoteza de predatory pricing, e necesar a se dovedi intentia exportatorului de a majora ulterior pretul produsului.
  

• 
  tehnica determinarii valorii normale a produsului si tehnica determinarii marjei anti-dumping. De regula, exportatorii folosesc marje diferite de export, in functie de posibila concurenta ce o pot intalni pe pietele respective. E posibil ca China sa exporte la o valoarea in USA si la alta valoare in UE. Concluzia e ca trebuie utilizata tehnica zeroing, care presupune raportarea mediei preturilor de export la o medie zero a pretululi de productie.
  

In esenta, constatarea dumpingului se face la nivel national si statul membru este obligat sa notifice constatarea sa Comitetului anti-dumping, caruia i se solicita, de regula, si acordarea in favoarea statului victima asa-numitului drept anti-dumping – exceptia de la principii si consta in recunoasterea in favoarea statului victima a dreptului de a lua in mod unilateral masuri provizorii sau masuri definitive prin care sa limiteze comercializarea produsului prin tehnica dumpingului. De regula, e vorba de suprataxe vamale, in masura necesara acoperirii dintre valoarea normala a produslui si valoarea de dumping, astfel incat produsul sa fie vandut la un pret corect. Deci e exceptie de la GATT, care reprezinta in materie vamala propunere de inghetare tarifelor vamale la un anumit nivel.

Mai e cunoscuta si tehnica asumarii unilaterale a pretului [asa-zisul angajament de pret, prin care exportatorul se ofera in mod expres sa impuna un anumit pret de export pentru produsul in cauza, eliminand astfel efectele negative ale dumpingului]. In ipoteza in care statul victima accepta angajamentul de pret, procedura de ancheta privind dumpingul se suspenda de drept, cu cateva exceptii.

2. 
   Masurile anti-subventionale. Prin masurile anti-subventionale se poate deroga temporar de la aplicarea principiilor fundamentale. Subventia reprezinta o contributie financiara publica in vederea favorizarii producerii sau comercializarii unor marfuri. Subventia genereaza un avantaj pentru produsele / producatorii subventionati, in defavoarea concurentilor nesubventionati. Cu toate acestea, in practica WTO, nu orice subventie este considerata condamnabila, ci doar aceea care genereaza un prejudiciu grav unei ramuri comerciale sau industriale a statului victima. In functie de clasificarea operata in cadrul WTO, in functie de gravitatea efectului subventiilor, se distinge intre:
   

1. 
   Subventiile autorizate:
   
   1. 
      Activitatile de cercetare stiintifica
      
   2. 
      Regiunilor defavorizate
      
   3. 
      Protectiei mediului
      

2. 
   Subventiile interzise:
   
   1. 
      Subsidiile care produc efecte deformatoare asupra comertului, cu rolul primordial de a favoriza rezultatele exportului in dauna produselor similare de pe piata statului / statelor victima.
      
   2. 
      Subventii care pot da nastere la masuri anti-subventionale, adica subsidii care pot sau nu sa genereze un prejudiciu in functie de maniera in care sunt utilizate.
      
   3. 
      Subventii destinate tarilor in curs de dezvoltare, fata de care WTO a manifestat intotdeauna toleranta si care, de regula, sunt realizate intr-o maniera indirecta.
      

Statul victima poate decide invocarea unilaterala a masurilor anti-subventionale, notificand Consiliul General si statul exportator. Tehnica masurilor anti-subventionale cuprinde asa-zisele masuri compensatorii, de regula suprataxe si asa-zisele remedii multilaterale, care presupun o combinatie de masuri vamale-fiscale-comerciale, in vederea reechilibrarii raporturilor intre producatorii subventionati si cei nesubventionati.

3. 
   Masurile speciale care pot fi luate de statele membre in vederea protejarii unei ramuri interne de comert sau productie. Art. XIX GATT. Se refera, de fapt, la masuri urgente in vederea protejarii industriei nationale de o dezvoltare neprevazuta a importurilor.
   

Ulterior semnarii GATT, intervine o circumstanta neprevazuta care a generat o creste a importuilor, care la randul sau genereaza un pericol real pentru integritatea unei anumite ramuri comerciale din acea tara. Statele pot lua masuri pentru a impiedica aceasta evolutie.

In jurisprudenta WTO s-a ajuns la concluzia ca e suficient sa fie vorba de o evolutie neprevazuta.

COMERTUL CU SERVICII – nu intra la examen

GATS – General Agreement on Trande and Services. Consacra dezideratul liberalizarii mondiale a pietei serviciilor si care porneste, in esenta de la principii similare prevazute pentru piata bunurilor, insa cu mecanisme de aplicare diferentiate.

Se intalnesc si aici: Principiul natiunii celei mai favorizate, tratamentul national etc. In comertul cu servicii, reusita este minora.

De regula, e vorba de servicii accesorii predarii unor bunuri, nu servicii, ca atare.

3 aspecte esentiale privind GATS [cuprinde 3 sectiuni]:

1. 
   Principiile si regulile generale aplicabile pietei serviciilor.
   

2. 
   Reguli sectoriale referitoare la domenii specifice serviciilor [transport aerian, comunicatii, circulatia pf etc].
   

3. 
   Angajamentele specifice. Prin acestea, functioneaza GATS – statele membre isi asuma principiile generale si emit o declaratie de liberalizare a serviciilor interne. Declaratia cuprinde angajamente orizontale (asumarea obligatiei de a respecta principii in toate sectoarele) si angajamente sectoriale (statul explica in mod expres cum intentioneaza sa liberalizeze serviciile intr-un anumit sector).
   

Statele au fost tentate sa faca declaratii minimale si vagi, de teama de a nu fi constanse in viitor. Cam toate angajamentele unilaterale sunt povesti care cuprind declaratii generale care cu greu ar putea fi calificate ca fiind principii concrete.

Mai exista si un alt acord: TRIPS – Agreement on Trade Related Intelectual Property Rights – contestat, dar extrem de util. Are rolul de a constitui cadrul general pentru protectia uniforma a proprietatii intelectuale in cadrul WTO. Practic, acest acord a fost nucleul dur al negocierilor din cadrul rundei Uruguay. Statele neexportatoare de prop. intelectuala nu doreau un asemenea acord [India, Thailanda]. SUA, Japonia, Franta, Anglia erau principalii sustinatori.

Interesul economic e imens. De exemplu, productia media / licentele farmaceutice (medicamentele din India – 10% din pretul celorlalte). Alt exemplu: ACTA [wiki].

Rolul TRIPS e acela de a supraveghea / respecta / promova cele mai recente creatii ale Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale [WIPO], cu referire speciala la Conventia de la Berna privind protectia creatiilor literare si artistice [1886 cu modif. ulterioare] si Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale.

TRIPS cuprinde urm. sectiuni:

1. 
   Pincipiile de baza ale protectiei proprietatii intelectuale.
   
2. 
   Mijloacele de protejare si executare a masurilor privind proprietatea intelectuala. [transpuse in legislatia noastra]
   
3. 
   Solutionarea diferendelor.
   
4. 
   Acordurile speciale pana la adoptarea TRIPS. [non-discriminare, regula tratamentului national, regula existentei unui nivel minim garantat de protectie a proprietatii intelectuale – statele au obligatia sa adopte un nr. minim de prescriptii legale de natura sa proteje proprietatea intelectuala.]