Documente strategice

Identitatea regională este obiectul a numeroase studii și cercetări ştiinţifice. Potrivit Wolfgang Knapp, identitatea unei regiuni poate fi definită ca o combinație de opinii subiective, care sunt parte din conștiința regională, precum și date științifice obiective privind mediul, resursele naturale, reperele culturale, activitatea economică și multe altele. P. Schmitt-Egner defineşte șase dimensiuni de identificare cu regiune - ecologic, personal, social, colectiv, istoric și cultural. Sedlacek, Kurka și Maier au descoperit ca caracteristicile regiunii sunt o parte integrantă a identității regionale. Potrivit acestora, identitatea regiunii este o reflectare a interacțiunii intre descrierea empirică a zonei și măsura în care aceasta se cunoaște de publicul intern și extern.

În lumina acestor şi altor formulări teoretice, prezentate în metodologia publicată a proiectului⁴⁸, unul dintre obiectivele pe care ne punem este să explorăm punctele forte ale ariei transfrontaliere Bulgaro-române, numită BRAV (Bulgaria-România: Arie de Vecinătate), din punctul de vedere al localnicilor. Identificarea punctelor forte ale regiunii este asociată cu inițierea de discuții, care caută consensul public. Grupurile-țintă, ai căror opinie studiem, sunt trei - politicieni și administrația publică, participanți în viața economică, cetățeni. Dezvăluirea caracteristicilor clari, care subliniază unicitatea și specificul regiunii este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea politicii în ceea ce privește identitatea regiunii, pe care o considerăm ca fiind obiectivul pe termen lung al proiectului. Având în vedere scopul cercetării a fost realizat un sondaj prin chestionar în rândul reprezentanților celor trei grupuri sociale. Rezultatele, prezentate în cadrul acestui raport se referă la partea bulgară a regiunii BRAV.

Rezumatul rezultatelor și analiza

 

Sondajul a fost organizat și desfășurat în nouă districte din Bulgaria, incluse in proiectul BRAINS. Perioada sondajului a fost ianuarie - mai 2012.Au fost primite un total de 280 de răspunsuri cu consultare tradițională - prin metodă "la fața locului" și 20 de răspunsuri prin consultare electronică.

Chestionarul a fost alcătuit de echipele proiectului BRAINS şi corespunde pe deplin cu cel, cu care a fost e a fost desfăşurat studiul oglindă în cele 7 judeţe românești. Acest lucru asigură comparabilitatea rezultatelor și capacitatea de comparare în analiza răspunsurilor. Chestionarul consta în 10 întrebări, dintre care două sunt structurate ca sub-întrebări. În nici unul dintre cazuri, respondenții nu au răspunsuri posibile, deoarece scopul studiului a fost de a identifica punctele tari ariilor incluse, exclusiv pe baza opiniilor respondenților.

Prelucrarea cantitativă a rezultatelor constă în generalizare și calcule statistice a răspunsurilor, B1a, B2a, B5, B8 și B10. Întrebările deschise sunt supuse unei analize de conținut.

Caracteristicile demografice ale eșantionului

În eșantionul sondajului au participat 300 de persoane din cele 9 districte din Bulgaria, implicate în proiectul BRAINS. Distribuția respondenților este prezentată în figura 1.

(Fig.1 Structura respondenţilor după judeţe: Silistra 17%, Veliko-Tarnovo 8%, Vidin 15%, Vratsa 12%, Dobrich 6%, Montana 8%, Pleven 13%, Razgrad 15%, Ruse 6%)

Distribuția respondenților este reprezentată în mod egal în toate districtele din Bulgaria. Acesta oferă un eșantion reprezentativ din punct de vedere al diferitor districte. Populația totală a ariei de cercetare este 1 633 803 de locuitori. Eșantionul de 300 de respondenți oferă un interval de încredere de 5,6 la o cotă de încredere de 95%.

(Fig.2. Structura eşantionului după categorii: Politicieni/administraţia publică 48%; Cetăţeni 43%, Afacerea 9% ).

Structura grupului țintă este împărțit în trei categorii, în funcţie de ce reprezentanţi sunt respondenții. Primul grup este reprezentat de politicieni și administrația publică. Acest grup este cel mai mare, deoarece acesta include oameni, de care cel mai mult depinde interacțiunea cu ariile învecinate in România (Fig.2).Următorul grup este cel al cetățenilor, iar ultima este categoria afacerii. Deși această categorie este relativ cea mai mică, din motive obiective, părerea și acțiunile afacerii privind construirea relațiilor cu vecinii este importantă pentru formarea și dezvoltarea unei identităţi interregionale în zonă.

Criterii de selecție a destinaţiilor turistice

Respondenții indică diferite destinaţii turistice din mediului natural al ariei, pe care le consideră cei mai importanţi din punctul de vedere al potențialului turistic. Interesul de cercetare este nu doar de a identifica cele mai importante destinaţii pentru populația locală, dar de asemenea de a identifica care sunt factorii directoare pentru aceasta alegere. Respondenților li sa oferit posibilitatea să ranjeze alegerea sa, luând în considerare cele patru importanţe a destinaţiei: Importanţa economică, Importanţa istorică, Ataşamentul sentimental şi Alta importanţa și respectiv indicând valoarea importanţei. Valorile posibile ale semnificaţiei sunt: ​​1 - deloc, 2 - în mică măsură 3 - în mare măsură, 4 – în totalitate.

Această metodă de evaluare permite generalizarea rezultatelor pentru regiunea țintă si tragerea concluziilor despre care sunt criteriile directoare pentru alegerea respondenților.

După sinteza rezultatelor din Anexa 2 au fost obţinute rezultatele menționate în Anexa 3. În aceasta se vede atât distribuția răspunsurilor pentru fiecare judeţ în parte, cât şi rezultatele generalizate pentru întreagă arie.

(Fig.3. Criterii de selecţie a destinaţiilor turistice)

Pe Fig. 3 sunt prezentate datele generalizate în formă grafică și tabelară. Analiza, care se poate face arătă că cea mai mare importanţa pentru respondenții are semnificația istorică destinaţiilor turistice - 157 respondenți au indicat că acest criteriu corespunde în totalitate cu alegerea lor, iar alţi 87 indică că acest criteriu îndeplinește în mare măsură.

Pe poziția imediat următoare este alegerea privind semnificaţia economică - 97 din respondenți au răspuns că în totalitate corespunde și 127, corespunde în mare măsură.

Studiul demonstrează că semnificaţia sentimentala nu este atât de importantă pentru alegerea - majoritatea din cei 101 de respondenți o indică ca corespunzătore, dar în mai mică măsură, 89 din respondenţi îl caracterizează ca fiind conformă într-o mai mare măsură , și doar 58 îl indică ca un criteriu, care corespunde în totalitate cu alegerea lor.

Este logic și nivelul jos al respondenţilor care au indicat Altă semnificație ca un criteriu de selecție. Acest lucru arată că celelalte trei criterii satisfac pe deplin așteptările respondenților.

.

(Fig. 4. Criterii de selecție a edificiilor istorice)

Criterii de selecție a edificiilor istorice

Metodologia de evaluare și selecție a edificiilor istorice este aceeași ca și cea, menţionată mai sus pentru selecţia destinaţiilor turistice. Rezultatele sondajului sunt generalizate din nou în patru tabele prezentate în Anexa 4. Aceasta prezintă informaţii despre alegerea respondenţilor în funcţie de judeţ, iar informațiile generale sunt prezentate în Fig. 4 prin grafică și tabel.

Analiza rezultatelor arată logic, că semnificația istorică a destinaţiei este un criteriu de alegere corespunzător și dominant pentru respondenți - 241 dintre ei l-au indicat pe locul întâi, 57 l-au indicat ca fiind un criteriu, care corespunde în mai mare măsură şi doar 6 - au răspuns "în mai mică măsură " și un respondent a răspuns cu "deloc". Pe locul doi este definit ca important Importanţa economică a obiectelor - 180 de respondenți l-au indicat ca un criteriu, care corespunde "în totalitate" şi "în mare măsură".Criteriul următor este "Ataşamentul sentimental" cu 170 de răspunsuri "în totalitate" și "în mare măsură".