Documente strategice
Yüklə 1,47 Mb.
|
|
DOCUMENTE STRATEGICE CONȚINUTUL PRIMEI PĂRȚI:
Introducere Prof. dr. Constantin Apostol
Proiectul BRAINS a fost conceput în deplină aliniere cu strategia Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013, care urmărește dezvoltarea unor rețele comune de cooperare între entități interesate din ambele țări, în vederea întăririi identității regionale a zonei transfrontaliere. La inițierea propunerii de proiect, echipa noastră a identificat un deficit important referitor la identitatea teritorială unitară a zonei transfrontaliere româno-bulgare. Am abordat această problematică din două motive. În primul rând, datorită implicațiilor sale pe plan european: în UE 25 cooperarea transfrontalieră este înlocuită treptat de integrare, o viziune unitară a asupra teritoriului și guvernare comună, dar în UE 27 regiunea româno-bulgară prezintă un decalaj, o dificultate în atingerea obiectivelor de cooperare teritorială europeană. În al doilea rând, Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria se află la primul ciclu de implementare și necesită un larg consens regional privind identitatea și imaginea regiunii, ca premisă a dezvoltării durabile a acesteia. BRAINS oferă un vehicul pentru un astfel de consens, și anume fundamentarea argumentelor epistemologice pentru ansamblul zonei transfrontaliere. Proiectul studiază probele obiective și percepțiile subiective ale locuitorilor despre regiune și despre vecinii de peste graniță. Sunt tratate teme precum: „ce ar trebui să cunoască locuitorii și alte persoane despre zona de vecinătate și atuurile sale unice, pentru a fi motivați să se identifice cu aceasta ?”. Pentru a formula un răspuns, am investigat „mințile” (brains) a peste 4000 de persoane din zona transfrontalieră, am colectat, produs și diseminat cunoștințe pentru promovarea profilului specific al regiunii româno-bulgare. Punctele comune de trecere a frontierei dintre cele două țări sunt primele semne ale dizolvării și re-trasării granițelor, la care am asistat începând cu 2007. Demarcațiile naționale tind să scadă în importanță, o nouă entitate teritorială trans-națională începând să capete contur. Acesta este un proces complex de transformare a oamenilor și a spațiului. Ne exprimăm speranța că proiectul BRAINS și rezultatele sale, care sunt prezentate în acest volum trilingv, vor adăuga valoare și vor contribui la acest proces. Suntem optimiști, deoarece rezultatele cercetării noastre oferă dovezi ale existenței potențialului de construire a identității comune a zonei transfrontaliere. Prin această Carte Verde dorim să invităm factorii de decizie și pe toți cei interesați să înceapă să conlucreze la conturarea acestei identități unitare. Raison d’être și metodologia proiectului de cercetare Bulgarian-Romanian Area Identities: Neighbourhood Study Assoc. Prof. Mimi Kornazheva, PhD
Interesul faţa de identitatea ca un subiect al cercetării în cadrul proiectului este generat atât de interdisciplinaritatea subiectului, cât şi de actualitatea sa exclusivă1, şi anume:
Având în vedere cele de mai sus provocare cea mai interesantă a proiectului BRAINS este "testarea" problemei identității pe teritoriul şi în rândul cetățenilor din regiunea transfrontalieră. Această regiune este constituită cu privire al celui de al treilea obiectiv al politicii regionale / de coeziune a Uniunii Europene15, relevante pentru dezvoltarea cooperării regionale. Frontierele acestei regiuni sunt separate de frontiera politică între cele două țări și corespund la nord și la sud cu frontierele celor 7 judeţe române și celor 9 districte bulgare pe malul râului Dunăre. După cum este cunoscut după aderarea Bulgariei și România la Uniunea Europeana, frontiera între ei a devenit internă, iar după includerea în spațiul Schengen toate barierele fizice și de altă natură pentru circulaţie liberă a persoanelor și a mărfurilor ar trebui să fie eliminate. Cu alte cuvinte, perspectiva este pentru spațiul comun, în care cetățenii bulgari și români vor găsi un limbaj comun (în sensul propriu și figurat al acestui concept) ca să trăiască, muncească, să se educă, să se vindece, să petrece vacanțele, să întemeieze familii, să folosească infrastructură comună, să se asocieze pentru afacere sau în grupuri de interese, etc. Pentru a realiza această perspectivă, este necesară explorarea vecinilor și terenurilor vecine și redefinirea conceptului de "frontieră" de la nașterea statului-națiune. Dacă în secolul 19, Europa crede că granițele sunt inclusive și exclusive, adică subliniază anume auto-semănarea cu "cei de-al săi" şi explica auto-diferențierea de "ceilalţi", în cea de a două jumătate a secolului 20, formarea post-națională Uniunea Europeană problematizează această noțiune. Regiunile frontaliere deja sunt văzute ca o zonă a comunităților umane, unde percepțiile pentru "cei de-ai săi" și "ceilalți" au început să piardă reliefă de identificare. Aici tranziția de la un sistem la altul și medierea între culturi devin un mod de viață, iar viața pe frontieră - factor determinant al identității specifice cross - borderer. Aceasta este produsul depărtării de centrele naționale și se bazează pe apropierea naturală cu "alteritatea", ca parte a activităţii de zi cu zi, de la o formulare de zi cu zi de rutină și aplicare a obiectivelor și satisfacerea nevoilor individuale și comunitare. De exemplu, în prima euroregiune - EURegio, formată în anul 1958, această identitate este atât de dezvoltată încât este explicată prin adunare generală (ca parlament local transfrontalier), în care sunt reprezentaţi cetățenii celor 130 de municipalități germane și olandeze. 2. Justificarea necesității de cercetare Întrebarea esențială a cercetării, la care trebuie să primim un răspuns în cadrul proiectului BRAINS, este dacă există un potențial pentru identitate integrată între diferite grupuri sociale în regiunea transfrontalieră bulgaro-română16, după ce teritoriul acestei în practică deja este acceptat și utilizat ca comun de cetăţenii care-o locuiesc. De ce trebuie să răspundem la această întrebare? În primul rând, deoarece dezvoltarea identității în rândul cetățenilor din regiune este o necesitate. Problema identității este legată de securitatea în cel mai larg sens al conceptului, siguranţa17 unei realităţi sociale concrete este un mediu favorabil pentru supraviețuirea fizică și spirituală și dezvoltarea tipurilor sociale ale acestei 18 (individ, grup mic, comunitate mai mere). Realizarea unui astfel de mediu favorabil în regiunea transfrontalieră bulgaro-română este scopul schimbării, care urmează să fie făcută în cadrul programului Uniunii europene pentru cooperare transfrontalieră. În acest context, sunt două relații importante:
Aceste relaţii sunt complet relevante pentru proiectul de cercetare BRAINS. Ne vom opri pe scurt la nevoia de asimilare și diferențiere ca o condiție prealabilă pentru punerea în aplicare a schimbărilor benefice în regiunea transfrontalieră. Asimilarea cu alte tipuri sociale se efectuează în situaţii de relații de colaborare sau creează relații de solidaritate19. Când spunem: „Şi eu sunt ca tine”, „Şi eu cred ca tine”, „Şi eu aş face ca tine”, noi exprimăm încredere, noi arătăm disponibilitatea pentru unitate de cuvinte şi fapte, de comportamente concertate și acțiuni comune. Anume încrederea este interconexiunea în procesele de colaborare. După cum s-a făcut deja clar mai sus din actualitatea problemei, una dintre cele mai mari provocări ale cooperării transfrontaliere este construirea încrederii. Aici nu este vorbă doar de faptul bulgarii şi românii să formeze grupuri „noi”, să identifice valori comune, adevăruri comune, interese comune, obiective comune, să efectueze activități comune. Este vorbă despre faptul că aceste grupuri să dezvolte parteneriate durabile, ca să ofere aşa necesarul pentru regiunea transfrontalieră capital social, care reprezintă o calitate de viaţă şi muncă îmbunătăţită (resurse şi beneficii acumulate) care rezultă din participarea în reţele comunitare/sociale, a căror conectivitate se bazează pe încredere20. Anume în aceste parteneriate durabile este înrădăcinat potențialul de o dezvoltare durabilă a acestei regiuni. Aceste parteneriate sunt cei mai de încredere în programele de cooperare transfrontalieră ale UE. Dar nu numai. Acestea stau la bază unei cooperări, care este posibilă şi în afara stimulentului financiar al UE. Deoarece astfel de parteneriate devin durabile atunci când sunt în măsură să furnizeze resurse pentru propria dezvoltare. Pe de altă parte, în afara de asimilarea cu cei dintr-o naţiune diferită, trebuie să se facă o diferenţiere fără conflicte de grupurile naţionale. Este necesar să se dezvăluie în mod clar efectul sinergic de la co-existența a identității naționale și a identităţii transnaționale. Expunerea identităţii transfrontaliere ca identitate care are valoare adăugată proprie , înseamnă valoare adăugată suplimentară şi pentru identitatea națională. Identitatea, în acest context, este direct legată de brandul, de marca regiunii. Dezvoltarea identități transfrontaliere conduce la cristalizarea elementelor brandului regiunii transfrontaliere, la extragerea celor mai distinctive caracteristici ale regiunii transfrontaliere şi la promovarea lor. Această promovare depinde într-o mare măsură de cetățenii înșiși și auto-identificarea lor cu aceste caracteristici cele mai remarcabile. Brandul ca nume și simbol vizualizat al regiunii oferă vizibilitate și vinde. Cu ce regiunea noastră transfrontalieră este mai diferită? Care sunt "comorile" noastre comune, cu care putem atrage atenția potențialilor agenți politice, economice și culturale din Europa și restul lumii? Ce putem oferi potențialilor investitori sau clienţilor din lumea exterioară, respectând principiul fundamental al dezvoltării durabile a regiunii? Dezvăluirea atractivităţii unice a regiunii transfrontaliere pentru o varietate de agenţi înseamnă o atractivitate mai mare pentru ambele branduri naționale. Astfel ambele state naţionale dobândesc un potențial suplimentar de a atrage resurse în părți din teritoriul său, care erau deja destul de marginalizate. Pentru cele două state naționale este mai avantajos să ofere posibilitatea regiunii transfrontaliere să aibă grija de dezvoltarea sa, prin auto-asigurare de resurse, decât acestea singuri să redirecţioneze din resursele sale puţine. Astfel, distincția adaugă și nu ia valoare. Prin urmare, răspunsul la întrebarea de cercetare de mai sus este necesar pentru a confirma sau contesta ipoteza, că anume în teritoriile cu frontieră politică depășită, apar primele indicii ale unei identități specifice, care în cadrul Uniunii Europene poate fi determinată ca fiind unul dintre mai multe tipuri de identitate europeană. Dacă ipoteza se confirmă, va pune in lumina identitatea, diferită de cea a elitelor politice, care au creat proiectul european de "integrare de sus" din anii 50 ai secolului trecut. Valoarea sa deosebită constă în faptul că aceasta rezultă direct de la cetățeni, care se auto-identifică în mod voluntar cu proiectul european, deoarece anume acesta catalizează dezvoltarea regiunii transfrontaliere. De altfel, unul dintre indicatorii apariției unei astfel de identitate, este faptul că tot mai mulţi cetăţeni investesc timp şi bani proprii pentru studierea limbii vecine21. Anume așa, în interacțiunile transfrontaliere și bazate pe comunicaţiile multilingve (engleză, bulgară, română, etc.) ale cetăţenilor, administrațiilor publice locale, structurilor guvernamentale şi nonguvernamentale locale, companiilor locale, mass-mediilor locale se construieşte identitatea transfrontalieră22, unde "EU" sau "NOI" se formează de cei de o naţiune diferită şi se distinge de cei de naţiune de a-i săi . Aceasta se bazează pe un interes comun de a utiliza în asociere perspective nou deschise, care decurg din extinderea spațiului pentru viaţa şi activitate cu teritoriul vecinului, precum şi interesul comun de a depăși rutina practicilor naționale, care sunt bariere pentru desfăşurarea practicilor transfrontaliere. Intrarea în relaţii constructive transfrontaliere creează conflicte inevitabile cu mediul național. Acestea provin în principal de la caracteristicile juridice și administrative naționale, dar și de actori specifici care se percep ca perdanţi în contextul noilor procese și al căror interes rațional este de a păstra monopolul statului-națiune, prin neacceptarea schimbării, pentru care cred că amenință securitatea lor politică, socială, economică și culturală. Aceste procese sunt, fără îndoială, foarte complexe. Dacă undeva în unele comunităţi de lucru comune Bulgaro-române deja a apărut vre-o identitate transfrontalieră , aceasta cu siguranță este foarte fragilă și are nevoie de sprijin. Mai mult decât atât, nevoia de a depăși multele bariere naţionale în faţa cooperării europene în UE este un fapt apriori și este asociat cu așa-numita integrare negativă - eliminarea barierelor naționale în calea liberei circulații a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor în cadrul UE23. Din tot ce a fost spus până acum reiese şi obiectivul formulat al proiectului - de a pune bazele științifice unei strategi de dezvoltare unei identități integrate a cetățenilor din întreaga arie transfrontalieră Bulgaro-română, pe care am numit RO-BUL-NA (Romanian-Bulgarian Neighbourhood Area) ).BRAINS este un proiect de cercetare interdisciplinară cu valoare aplicată, care dezvoltă o Carte verde a politicii privind identitatea transfrontalieră. 3. Metodologia cercetării În literatura de specialitate24 există mai multe metode pentru studierea identității - sondaj, analiza de conținut, analiza discursului, cartografierea cunoştinţei, experimentare25. Sondajul se aplică cel mai larg. Acesta permite cercetătorului să pună direct întrebări și să primească răspunsuri despre atitudini, valori, păreri și practici care formează identitatea respondenților. Întrebările pot fi deschise și închise . Avantajul întrebărilor închise este, că răspunsurile se prelucrează statistic uşor, dar cele deschise permit respondenților să se descrie cu cuvinte proprii și categorii tematice. În timp ce în cazul sondajului unitatea analizei este părerea despre identitate a persoanei, la analiză conținutului și analiza discursului se examinează texte. Cercetătorul analizează texte din ziare, reviste, opere populare şi chiar literare, pentru a obține identitățile, care sunt descrise în acestea. Principala diferență între analiza conținutului și analiza discursului este caracterul analizei. Analiza conținutului este în general o metoda cantitativă, care măsoară frecvența de utilizare a cuvintelor cheie și a categoriilor tematice cu ajutorul unui software corespunzător. Analiza discursului este o metodă calitativă care se bazează pe abilitățile interpretative ale cercetătorului, conducându-l la concluzii pentru identitate, în sensul textului într-un context intersubiectiv. Cartografierea cognitivă este, de asemenea, o metodă de analiză de text, dar aici obiectivul principal este de a identifica convingeri ca legături de cauzalitate implicite și explicite. Convingerile, extrase din text, sunt aranjate pe o harta cognitiva. Această hartă este modelul intern al lumii, care este asociat cu o identitate. Prin acest model, oamenii fac faţa provocărilor mediului în care trăiesc.26 Fiecare concept are locul său pe harta, iar numărul și natura relațiilor lui cu alte concepte sunt, de asemenea, marcate. Având în vedere pozițiile, distanța și compatibilitatea dintre conceptele, se trag concluzii cu privire la identităţile corespunzătoare. Identificarea cu un grup de persoane poate fi măsurată și experimental.27 În situații de jocuri de roluri, participanții la experiment sunt organizate în grupuri în mod aleatoriu și fiecare grup primeşte şi citeşte texte, care descrie background, valorile, credinţele si comportamentele inerente identității respective. După aceasta grupul se pune într-o situație ipotetică de viaţa si se observă comportamentele participanților cu privire la identităţile lor atribuite. Slăbiciunea acestei abordări este faptul că cercetătorii dau persoanelor, care participă la experiment o identitate, care nu este inerentă pentru ei. Nu există nici o garanție că reacțiile persoanelor cu identitate atribuită corespund cu reacțiile persoanelor cu o astfel de identitate inerentă. Cu toate acestea, experimentarea permite să studiem identitatea persoanelor la care nu au acces direct.
Dar complexitatea conceptului provine din multistratificatea lui. Identitatea este multiplă, ea este clusterul de identități colective - rasă, grup de etnie, comunitate locală, comunitate națională, comunitate religioasă, familie, sex, vârstă, partid politic, profesie, clasă socială, etc. Înțelegerea diferențelor explicite și implicite29 face posibilă aparenţa grupului "noi" faţa de grupele "voi" și "ei". Anume aparenţa conştientă la un colectiv, autorii definesc ca identitate 30. Sa constatat că, în anume în comunitățile este sporită corelația faţa de anumite interese publice31. De asemenea, în mediul grupului se exprimă şi se învaţă comportamente de roluri. Efectuând o varietate de funcţii, "jucând" o serie de roluri, indivizii se mută de la o comunitate în altă şi efectuează comunicare şi alte interacțiuni, adaptând şi interiorizând normele scrise și nescrise ale acestor colective. Totodată cu aceasta şi în orice caz,indivizii urmăresc obiective, relevante cu răspunsurile la următoarele întrebări: Cine sunt eu și cine vreau să fiu (ca cine şi spre deosebire de cine )?Ce am si ce vreau să am ( ca cine şi spre deosebire de cine)? Ce fac si ce vreau sa fac (ca cine şi spre deosebire de cine)?32 Un strat de identitate devine relevantă într-un context dat. De exemplu, identitatea națională este relevantă în situații interactive cu actorii internaționali. Acolo englezul diferă de franțuzoaica, bulgăroaica - de Indian, etc. Identitatea religioasă devine explicită în conflicte cu bază confesională. Identitatea de sex poate fi decisivă în apărarea drepturilor în contexte de discriminare. Exemplele sunt infinite, deoarece identitățile sunt incomensurabilitate. Ce comunități sunt importante şi respectiv ce identități ar trebui să facă obiectul unei cercetări în cadrul proiectului pentru regiunea transfrontalieră Bulgaro-română, care va fi dezvoltat prin programul de cooperare transfrontalieră Bulgaria şi România, finanţat de Uniunea Europeană? În primul rând, acestea sunt comunitățile politice. De la ei se așteaptă să genereze o viziune de schimbare benefică în profilul regiunii transfrontaliere. Este extrem de important să se stabilească modul în care aceste comunități îşi imaginează, că ar trebui să arate această regiune pe termen lung. Ce decizii trebuie luate acum pentru a transforma viziunea in realitate? Cine trebuie să ia aceste decizii - numai autoritățile locale, regionale și naționale sau trebuie să se asigure o participare mai largă a publicului? În acest context se subliniază şi importanța identității politice. Evident, unul dintre obiectivele principale ale studiului ar trebui să fie identificarea potențialul pentru o identitate politică integrată. Care sunt deciziile politice de care nevoie regiunea transfrontalieră? Dacă este posibilă o participare largă a publicului în luarea deciziilor în spiritul guvernanței pe mai multe niveluri în Uniunea Europeană? Care sunt șansele democrației reprezentative și directe transfrontaliere? Acestea sunt o parte dintre întrebările la care studiului încearcă să găsească răspunsuri. În al doilea rând, aceasta sunt comunitățile socio-economice. De la acestea se așteptă să furnizeze instrumentele pentru efectuarea unei viziuni politice pentru o schimbare favorabilă în profilul regiunii transfrontaliere, și anume - solidaritate socială și resursele economice. În acest sens, al doilea obiectiv major al studiului se referă la stabilirea potențialului de o identitate integrată socio-economică .Dacă este posibilă apariția unor grupuri de interese transfrontaliere? Ne gândim la o contribuție voluntară a bulgarilor și românilor în activități comune, care să rezolve problemele transfrontaliere? Există potențial pentru crearea unor companii comune? Pot fi create grupurilor de afaceri comune și în ce sectoare? Ultima întrebare este relevantă în special pentru localizarea geografică a regiunii transfrontaliere bulgaro-române. Integrarea resurselor și competențelor poate da naștere unei mase critice, care ar presupune un rol-cheie pentru regiune transfrontalieră într-un anumit sector şi ar fi oferi un avantaj competitiv durabil. Pe următorul loc, acestea sunt comunitățile culturale. La fel ca şi cultura corporativă33, cultura transfrontalieră regională este o condiție prealabilă pentru și o consecință a schimbării efectuate. Acesta este auto-înţelegerea integrată pentru regiune, fără de care împingere spre o dezvoltare nouă este imposibilă. Acesta este un container de valori, un amestec de credințe, tabuuri, simboluri, ritualuri și mituri, o emanație a celui mai semnificativ. Dacă ne exprimăm cu cuvintele poetului, aceasta este ceea ce "iubesc, preţuiesc si de care mi-e dor" și care vreau să port înainte în timp. De aceea stabilirea potenţialului pentru o identitate culturală integrată este următorul obiectiv al studiului. Trebuie să stabilim ce știm despre cultura vecinilor noștri. Dacă există prejudicii și stereotipuri față de vecinul nostru, de care trebuie să începem să ne eliberăm? Oare știm care sunt valorile vecinilor noștri? Care sunt realizările culturale de care sunt mândri? Dacă găsim ușor "limbă comună" cu ei? Învăţăm limba vecină? Oare ştim de existența unor cuvinte comune în ambele limbi? Este posibil să creăm practici comune durabile ale culturii din regiunea transfrontalieră? Pentru atingerea obiectivului studiului este conceptual important să ne bazăm pe o baza teoretică a construcţionismului social, și să ne diferențiem din punctul de vedere al esențialiștilor, care susțin că identitatea este dată o dată și nu poate fi schimbată. Şcoala construcţioniştilor a fost fondata de Peter Berger și Thomas Lukman în sfârșitul anilor '60 ai secolului trecut. În cartea sa intitulată Construcția socială a realității: un tratat de sociologie a cunoștinței 34, autorii susțin teza că toată cunoașterea este construită social, inclusiv şi cunoștința noastre despre ceea ce este "realitatea" și că această construcție se face prin intermediul limbajului. Limba nu reflectă realitatea. Limba creează realitatea. De fapt, doi oameni de ştiinţa germani, se ocupă cu întrebarea filozofică despre natura realității și resping teza pozitiviștilor, și anume, că adevărul despre lumea este dincolo de indivizii umani și poate fi determinată empiric. Ei acceptă faptul că adevărurile despre lume se realizează și depind de indivizii umani, de credințele, gândurile și percepțiile lor, că adevărurile sunt construite ca un rezultat al dialogului social, adică în relațiile dintre indivizi și grupuri prin intermediul limbajului. Așa-numita "realitate obiectivă" este construită social, acesta este influențată de atitudinea celor care construiesc și a apărut sub influența condițiilor istorice, culturale, politice și economice. Anume din această cauză, cunoștința variază în funcție de perioadele istorice și de mediul cultural (valori și normele aferente, convingeri, atitudini, tradiții și practici ale indivizilor umani și ale grupurilor), în care apare. Deci, spre deosebire de pozitivism, care vede lumea ca ceva dat construcționismul vede lumea ca un proiect în proces de construcție , ca obiect, supus construcției, care devine ceva, şi nu ceva ce este dat o data şi pentru totdeauna. Ocupându-se cu lumea dinamică, cu condiționarea relațiilor publice, cu structurile intersubiective și colectiv semnificative, construcţioniştii acceptă că știința are un standard etic și anume - să schimbe lumea, să o construiască într-un alt fel, să o supune renegocierii, astfel încât să o facă mai acceptabilă. Aplicarea unei astfel de baze teoretice, însemnă să înţelegem ideea că identitatea este asociată cu procesul de construcție. Aici putem face referire la A. Kopper35 și la punctul de vedere, care vede identitatea ca modelare și transformare prin luptă pentru a face față problemelor noi, cu care se confruntă grupul. Identitatea nu apare ca o corelare cu idei abstracte, ci ca o dezvoltare a capacității de rezolvare de probleme. Identitatea este un proces de construire socială continuă prin renegociere a valorilor, intereselor, adevărurilor "ai mei" și / sau "ai noştri" faţa de valorile, interesele, adevărurile "celuilalt / celeilalte" și / sau "celorlalte”.36 Acest proces de construcție poate fi descris ca un proces care acoperă diferite etape, și anume:
Această complexitate și conflictivitate a procesului creează "politica identităţii" despre care autorul citat mai sus dezvoltă patru argumente. Pe primul loc vorbă despre politică, pentru că se fac eforturi comune, care se pot dezvolta într-o luptă colectivă, şi nu doar o "atingere a solului". În al doilea rând, pentru că se solicită recunoașterea, legitimitate și putere. În al treilea rând, pentru că este nevoie de un răspuns de la alte persoane, grupuri și organizații, inclusiv state și organizații internaționale. În al patrulea rând, pentru că problemele în sine nu sunt pur și simplu o chestiune de interese de grupuri, dar, de asemenea, o chestiune de constituire a identităților - nici identitățile, nici interesele sunt precedate una de alta, lupta pentru ceea ce noi credem că este în interesul nostru, formează identitățile noastre la fel de mult cât şi identitățile determina ce vom percepe ca interesul nostru. Prezentul, produce o politică a identităţii, iar acest lucru este caracteristica ei omniprezentă, rezumă autor.. Prin susţinerea acestei înțelegeri, noi spunem că relevanța cercetării proiectului BRAINS constă în justificarea necesităţii unei politici pentru identitatea integrată a cetățenilor pe teritoriul regiunii transfrontaliere bulgaro-române. .De fapt, noi dorim să atingem o mişcare a procesului de construcție socială, prin expunerea cetățenilor regiunii transfrontaliere argumente pentru auto-identificarea lor ca RO-BUL-NA cross-borderers și să începem negocierea valorilor, adevărurilor, intereselor "noastre" faţa de valorile, adevărurile, interesele "celorlalți". Pentru cercetarea este extrem de important să luăm în considerare faptul deja stabilit, că auto-identificarea are loc atunci când membri ai unui grup se asociază cu ceva valoros 40. Acest lucru valoros oferă o valoare deosebită și prestigiu identităţii. Încă din antichitate una dintre cele mai importante probleme ale omului, este dacă acesta aparține unei comunității umane semnificative. În acest context, să ne aducem aminte de un dialog grec, citat de Bernie Koenig 41: “When asked his identity, the Greek man said, “I am Timon of Athens”. În acest exemplu, Atena nu este doar un concept geografic, ci o comunitate de oameni, care a stabilit o ordine socială de prestigiu. Pentru Timon, și însoțitorul său, apariţia societății Ateniene este o sursă de demnitate și mândrie. Auto-identificarea cu o comunitate este atât mai puternică, cât mai recunoscută este comunitatea, cât mai , mai strălucitor este profilul ei în mediul extern - în raport cu alte comunități. "Sunt mândru că sunt american" este o gândire tipică pentru un american mediu. La cealaltă extremă este rușinea42. Benedict Anderson, autorul celei mai citate definiții în ultimul timp de "comunitate imaginată", într-un interviu exemplifică experiența de ruşine cauzată de identitate. El a pus o întrebare la trei dintre studenții săi, pe care după caracteristicile faciale si culoarea pielii le-a definit ca chinezi, întrebare cine sunt ei. Primul, cu un accent de engleză americană de la coasta de vest a declarat că este chinez, dar a specificat, că a fost născut în America și niciodată nu a fost în China43. Cellalt a spus încet: "Încerc să fiu Taiwan." Și a povestit că în timpul regimului lui Chiang Kai-shek familia lui a părăsit China și sa mutat în Taiwan. După ce a spus cu fermitate, "Nu sunt chinez." Al treilea a răspuns furios: "Eu sunt din Singapore44. La naiba, m-am săturat americanii să creadă că sunt chinez. Nu, nu sunt. " De fapt, a ieşit, că sigurul chinez este american45. De aceea în cadrul proiectului BRAINS, trebuie să examinăm punctele forte, unice, caracteristicile cele mai izbitoare ale regiunii de transfrontaliere bulgaro-române. În acest fel, vom oferi cetățenilor acestei regiuni argumente de mândrie, fapte de prestigiu a identităţii transfrontaliere, care poate cataliza procesul de auto-identificare. Am dorim să subliniem distincția necesară teoretică între identitatea regiunii transfrontaliere și imaginea regiunii transfrontaliere. Identitatea se referă la auto-portretarea, auto-prezentarea regiunii, efectuată de către un anumit centru de putere (în acest caz, echipa bulgară-română a proiectului) și adresată atât publicilor interne, adică celor care aparțin teritoriului regiunii, cât și publicilor externe, care nu aparţin teritoriului regiunii. Aceasta auto-portretare, așa cum am spus, reprezintă expunerea punctelor forte ale acestei teritorii. Anume în aceste puncte forte este ascuns potențialul de punere în mişcare a voinței de cooperare și interes de interacțiune. Imaginea pe de altă parte, reprezintă portretizarea regiunii, făcută de "ceilalți" semnificativi, care nu fac parte din acel centru de putere. Imaginea este percepția auto-portretării. Să studiem imaginea, înseamnă să determinăm dacă ceea ce pretindem pentru regiunea noastră a primit recunoaştere. Este evident că imaginea regiunii nu este obiectul studiului nostru. Aceasta poate fi studiată într-o etapă ulterioară, odată ce identitatea este comunicată suficient pe scară largă şi mesajul ei a ajuns la un număr cât mai mare de părți interesate. La etapa proiectului, noi putem pune începutul unei dezbateri publice privind dezvoltarea brandului regiunii transfrontaliere Bulgaro-române pe care am numit în cererea de proiect în limba engleză RO-BUL-NA (Romanian-Bulgarian Neighbourhood Area)46. În brandul trebuie să cristalizăm un consens cu privire la caracteristicile cele mai izbitoare ale regiunii, cu care sunt gata să se identifice majoritatea agenților regionale. Drumul spre acest consens este lung iar proiectul nostru ar putea oferi doar lumina verde. Pe lângă colectarea de date primare, studiul se bazează pe date secundare pentru regiunea transfrontalieră, care se vor studia în prima etapă a proiectului. Deosebit de important este aplicarea metodei comparative. În paralel cu activitatea echipei de cercetare bulgaro-române, partenerii germani ai BRIE vor studia situația în regiunea transfrontalieră germano-poloneză și germano-cehă. Aceste regiuni sunt constituite în anii '90 ai secolului trecut. Anume existenţa lor lungă reprezintă un interes pentru studiul. Stabilirea unei relații între durata cooperării şi gradul de auto-identificare cu regiunea transfrontalieră ar expune un indicator important pentru dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană. Aşa activitatea de cercetare a proiectule duce la crearea și punerea în aplicare a metodologiei originale. Datele, colectate de la 4 000 de respondenți sunt supuse prelucrării statistice şi se analizează, ca să tragă concluzii cu privire la potențialul de construire unei identității transfrontaliere politice, socio-economice și culturale. Datele, obţinute prin interviurile structurate cu cele trei focus, contribuie la sinteza cu privire la punctele forte ale regiunii. Pe baza rezultatelor studiului în curs de dezvoltare este o Carte verde privind politică de identitate transfrontalieră, care include două componente principale: un model integrat pentru dezvoltarea identității regiunii transfrontaliere Bulgaro-române şi Recomandări pentru o strategie privind consolidarea brandului regiunii transfrontaliere Bulgaro-române. Pentru obținerea rezultatelor de cercetare în cadrul proiectului, se efectuează și două activități majore paralele.. . . . . . . În prima dintre aceste activităţi se pregăteşte un pachet de informare cu materiale promoționale, din care cel mai important este trilingv / bulgară, română, engleză / carte cu titlul de lucru Welcom to RO-BUL-NA (Bine aţi venit la BROD).Acesta prezintă caracteristicile cele mai atractive din regiune, luând în considerare opinia cercetătorilor din cadrul proiectului şi grupelor focus. Acest pachet oferă fiecărui dintre cele 4 000 de respondenţi, celor 400 factori de decizie cu impact asupra regiunii din cele patru niveluri de guvernare multi-nivel în Uniunea Europeană - investitori potenţiali, politicieni, reprezentanți ai ONG-urilor și jurnaliști. Astfel, se răspândeşte cunoștința generalizată a aspectelor unice ale regiunii transfrontaliere. . . . . . În altă activitate se construiește epistemic community47 - o rețea durabilă pentru cercetări ştiinţifice și comunicare a regiunii transfrontaliere Bulgaro-române. Fondatorii săi sunt participanții în proiect, cei 48 de lideri ai opiniei publice din grupul focus, precum şi cei 16 reprezentanţi ai celor 16 districte, care obţin formare pentru colaboratori transfrontalieri. Această formare postuniversitară, care formează profilul "paradiplomatului" judeţean, se organizează în cadrul BRIE și se termină cu o diplomă de calificare facilitator de cooperare .Această rețea se creează pentru a asigura durabilitatea proiectului și pentru a continua eforturile , legate de desfăşurarea politicii de identitate integrată a regiunii transfrontaliere şi după finalizarea acestuia în 2013. Yüklə 1,47 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||