Documente strategice



Yüklə 1,47 Mb.
səhifə5/19
tarix12.08.2018
ölçüsü1,47 Mb.
#69658
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19

În primul rând, ca criteriul principal pentru selecția destinaţiilor turistice şi istorice principale în cele 9 districte bulgare se evidențiază semnificația istorică desemnata de majoritatea respondenților. Evaluarea categorică a participanţilor în sondaj conduce la concluzia că, definind profilului districtelor in care locuiesc, cetățenii în partea bulgară a ariei transfrontaliere accentuează pe patrimoniului cultural și istoric ca o prioritate de conducere. În plus, prevalența celor care au argumentat alegerea sa cu semnificaţia economică a destinaţiilor, faţa de semnificaţia lor sentimentală, este un indiciu clar că comunitățile locale realizează contribuția efectivă și potențială a destinaţiilor turistice şi istorice pentru dezvoltarea economică a ariilor de vecinătate bulgaro-române.

Această concluzie este confirmată de analiza factorilor care, potrivit respondenţilor, contribuie cel mai mult la dezvoltarea socio-economică a districtelor bulgare. Din rezultatele se vede, că cetăţenii se bazează pe potențialul patrimoniului cultural şi istoric pentru dezvoltarea turismului și stimularea economică generală în localităţile. Este subliniată şi importanța resurselor naturale, care, în combinație cu reperele culturale și istorice formează profilul părţii bulgare a BRAV.

Deși factorul "cooperare" - definit atât la nivel național cât și transfrontalier - nu este în pozițiile de top în alegerea condițiilor pentru creștere economică, respondenții îi acordă o mare importanță. În general, este clar că dezvoltarea districtelor bulgare în regiunea frontierei bulgaro-române şi implementarea potențialul se bazează pe interacţiunea sinergică între toți factorii discutaţi: popularizarea patrimoniului cultural și istoric şi mediului natural, dezvoltarea resurselor umane și promovarea cooperării nu numai între regiunile din Bulgaria dar și colaborarea lor cu alte țări.

Dacă în prima parte a sondajului respondenţii îşi exprimă opinia cu privire la caracteristicile specifice ale districtelor lor și evaluează semnificația acestora pentru dezvoltarea viitoare a regiunii, în următoare parte accentul este întors spre coexistența în cadrul regiunii transfrontaliere și întrebarea cheie, cât de bine îi cunoaştem pe vecinii noştri. Deși locuitorii celor 9 districte bulgare conta pe efectele pozitive ale cooperării transfrontaliere în ceea ce privește dezvoltarea socio-economică în localităţile lor, acestea nu-si cunosc bine vecinii săi de peste Dunăre și au o experiență comună de comunicare cu ei. Dovada acestui fapt este că majoritatea respondenților nu au putut identifica cuvinte comune între cele două limbi sau au identificat un număr foarte mic de cuvinte. Se pare că punctele comune între cele două culturi, aflate în regiunea transfrontalieră, nu sunt obiectul interesului locuitorilor bulgari din această regiune. Doar o cincime dintre ei demonstrează cunoaşterea punctelor comune cu vecini, care, la rândul său, subliniază încă o dată potențialul cooperării transfrontaliere în domeniul cunoaşterii reciproce și sensul eforturilor de a lucra în sprijinul unei politici pentru construirea identităţii comune transfrontaliere.



Referințe bibliografice

Kornazheva M. Inovarea proiectului de cercetare Bulgarian-Romanian Area Identities: Neighbourhood Study (BRAINS) în cadrul programului european de cooperare transfrontalieră „Bulgaria-România 2007-2013” În: Lucrări științifice ale Universității din Ruse, volum 50, seria 5.2. Studii Europene, Ruse 2011, pg. 11-26.

Fearon, James D. What is identity (as we now use the word)? Stanford University. November 1999.

Fitjar, R. D. Explaining variation in sub-state regional identities in Western Europe. In: European Journal of Political Research Vol. 49/2010, p. 522 – 544.

Knapp, W. A sense of place. Regional identity – a conceptual framework. ILS NRW, October 2003.

Kowalska, W, M. Between the local, national and global: the problem of “regional identities”. In: LIMES Vol. 3/2010, p. 161 – 169.

Paasi, A. (1986): The institutionalization of regions: a theoretical framework for the understanding of the emergence of regions and the constitution of regional identity, Fennia 164, pp. 105-146.

Paasi, A. (2003): Region and place: regional identity in question, Progress in Human Geography, No. 4, pp. 475-485.

Schmitt-Egner, P. Regional and European Indetity: Reflections on a relationship. RIAC-Conference. Innsbruck 2003.

Schrijver, F. Regionalism after regionalisation: Regional identities, political space and political mobilisation in Galicia, Brittany and Wales. University of Amsterdam, 2005.

Sedlacek, S., B. Kurka, G. Maier. Regional identity: a key to overcome structural weaknesses in peripheral rural regions? In: European Countyside Vol. 4/2009, p. 180 – 201.

……………………………………………………………………………………………..……….…

Posibilități de dezvoltare a unei identități integrate

a zonei transfrontaliere româno-bulgare,

din perspectiva reprezentanţilor administraţiei publice din partea română
Prof. Dr. Tudorel Andrei
Conectarea administratiilor locale la realitatile economice si sociale reprezinta un factor important ce poate stimula dezvoltarea regionala si intensificarea cooperarii transfrontaliere. In cadrul chestionarului a fost inserata o intrebare pentru a evalua opinia angajatilor din administrația publica cu privire la masura in care o decizie referitoare la dezvoltarea regionala din administrația publica este influentata de o serie de factori. Pentru evaluarea opiniei s-a recurs la o scala de masura cu patru valori: 1 – deloc, 2 – mai degraba nu, 3 – intr-o oarecare masura si 4 – in mare masura.

Pentru a evalua sintetic influenta fiecaruia din cei opt factori in luarea deciziei de la nivelul administratiei publice ce se refera la dezvoltarea regionala se calculeaza media calificativelor acordate. Rezultatele obtinute sunt prezentate in graficul din figura 1.





Figura 1. Evaluarea influenței fiecărui factor in luarea unor decizii la nivelul administratiilor publice locale ce privesc dezvoltarea regionala
Rezultatele de mai sus permit formularea urmatoarelor comentarii:

  • deciziile privind dezvoltarea regională sunt influențate într-o mare măsură de factorii de la nivel local (municipal) al administrației publice. Pentru acest factor s-a înregistrat o medie a calificativelor egală cu 3.7 aceasta fiind cea mai mare dintre cele opt valori;

  • în general deciziile privind dezvoltarea regionala sunt influentate intr-o mare masura de conditiile de la nivelul administratiilor europene, nationale si locale (judetene si municipale). Pentru cei patru factori s-au inregistrat valorile cele mai mari pentru mediile calculate;

  • influența cea mai redusă în luarea deciziilor este exercitată de instituțiile din domeniul societatii civile. Dintre acestea mediul academic are o contributie nesemnificativa,

Un alt aspect important important ce trebuie avut in vedere formularea politicilor de dezvoltare regionala se refera la evaluarea potentialului unor actori din societate pentru intarirea auto-administratiei dezvoltarii regionale. In acest sens au fost avuti in vedere noua actori din sectorul public, privat si din societatea civila. Pentru evaluarea opiniei s-a recurs la scala de masura cu patru valori ce sunt definite astfel: 1 – deloc, 2 – mai degraba nu, 3 – intr-o oarecare masura si 4 – in mare masura.

Distributia raspunsurilor la aceasta intrebare, pe fiecare actor in parte se prezinta in in graficul din figura 2.



Figura 2. Distributia răspunsurilor privind potentialul unor actori in dezvoltarea regionala
Într-o măsură considerabilă și în acest caz angajații din domeniul administrației publice acordă o importanță considerabila actorilor din domeniul administratiei publice europene, nationale si locale. In opinia angajatilor din acest sector institutiile/organizatiile din domeniul societatii civile au un potential mai redus in dezvoltarea regionala.
Evaluarea contactelor inter – institutionale
Dezvoltarea regională, în general și cea transfrontalieră, în special se poate intensifica numai in masura in care exista acorduri de cooperare inter – institutionala. In cadrul chestionarului au fost inserate intrebari pentru a evalua tipul de relatii interinstitutionale si intentia de dezvoltare a acestora intr-o perioada viitoare.

Printr-o prima intrebare se evaluiaza in ce masura o institutie din administrația publica are relatii cu persoane, institutii sau organizatii din: județe din România care aparțin ROBULNA, districtele din Bulgaria care aparțin ROBULNA, România ca întreg, Bulgaria ca întreg, alte țări membre UE si tari din afara UE. Pentru evaluarea opiniei s-a recurs la o scala de masura cu patru valori: 1 – nu, 2 – ocazional, 3 – des, 4 – frecvent.

Distributia raspunsurilor pe fiecare categorie de persoane, institutii sau organizatii se prezinta in tabelul 1.
Tabelul 1. Distributia raspunsurilor privind relatiile cu diverse persoane, instituții sau organizații




Nu

Ocazional

Des

Frecvent

NS/NR

Județele din România care aparțin ROBULNA

25.6

32.6

17.3

22.8

1.7

Districtele din Bulgaria care aparțin ROBULNA

57.9

25.9

5.8

8.1

2.3

România ca întreg

9.2

26.4

25.4

37.8

0.9

Bulgaria ca întreg

59.7

24.8

6.6

6.1

2.9

Alte țări membre UE

57.9

30.5

6.3

2.9

2.3

Exteriorul UE

74.6

17.9

3.7

0.9

2.9

Rezultatele de mai sus scot în evidență următoarele:



  • majoritatea instituțiilor din administrația publică din regiunea ROBULNA au relații interinstitutionale cu institutii din Romania;

  • în schimb, relațiile inter-institutionale cu institutii si organizatii din Bulgaria sunt nesemnificative. Aproape in 60% din cazuri s-a semnalat ca nu exista relatii institutionale cu parteneri din Bulgaria;

  • in general, in putine cazuri s-a semnalat existenta unor relatii cu persoane, institutii sau organizatii din afara Romaniei.



Tabel 2. Distributia raspunsurilor privind intentia dezvoltarii relatiile interinstitutionale




Nu

Mai degrabă NU

Mai degrabă da

Sigur DA

NS/NR

Județele din România care aparțin ROBULNA

4.0

2.9

34.3

57.6

1.2

Districtele din Bulgaria care aparțin ROBULNA

5.2

6.9

44.7

41.5

1.7

România ca întreg

2.3

3.8

28.6

65.3

0.0

Bulgaria ca întreg

5.2

13.3

42.1

37.2

2.2

Alte țări membre UE

4.9

13.3

40.9

38.3

2.6

Exteriorul UE

16.4

15.9

38.3

25.9

3.5

Printr-o altă intrebare se evaluează în ce măsura instituția din administrația publica are intenția de a avea, în viitor, relați cu persoane, instituții sau organizații din județe din România care aparțin ROBULNA, districtele din Bulgaria care aparțin ROBULNA, România ca întreg, Bulgaria ca întreg, alte țări membre UE si tari din afara UE. Pentru evaluarea opiniei s-a recurs la o scala de masura cu patru valori: 1 – nu, 2 –mai degraba nu, 3 – mai degraba da, 4 – sigur da.

Distributia raspunsurilor pe fiecare categorie de institutie sau organizație se prezintă in tabelul 2.

Rezultatele de mai sus scot in evidenta disponibilitatea instituțiilor din administrația publica locala de la nivelul judetelor din regiunea ROBULNA pentru dezvoltarea unor relatii profesionale cu persoane, institutrii sau organizatii din afara Romaniei. Pentru materializarea acestor intentii trebuie dezvoltate activități support care sa sprijine dezvoltarea de parteneriate cu institutii sau organizatii din afara Romaniei.


Factori care influenteaza dezvoltarea cooperarii transfrontaliere
Cooperarea transfrontaliera se materializeaza in dezvoltarea de activități specfice in anumite sectoare de activitate. Dintr-un numar de cinsprezece sectoare specificate fiecare persoana intervievata trebuia sa le specifice pe cele mai importante trei. Distributiile răspunsurilor pe cele trei alegeri sunt prezentate în tabelul 3.

Rezultatele obtinute ne arată rolul foarte important pe care poate sa-l aibă agricultura in dezvoltarea cooperarii transfrontaliere. Peste 70% din persoanele intervievate au semnalat acest sector ca avand un potential deosebit in dezvoltarea unor activități comune intre parteneri din cele doua tari. Un factor important in dezvoltarea cooperarii transfrontaliere il poate reprezenta dezvoltarea unor activități in domeniul constructiilor și drumurilor publice. Aceasta opțiune este legitima in conditiile in care exista preocupări din partea celor doua tari pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere dintre cele doua tari.



Alte sectoare importante pentru dezvoltarea cooperarii tranfrontaliere sunt:

  • comertul – sector indicat de 4.3% dintre respondenti la prima opțiune, 24.8% la a doua opțiune si 9.8% la a treia opțiune;

  • turismul – indicat de 9.5% dintre repondenti la a doua opțiune si 25.6% la a treia opțiune;

  • cultura este indicata la a treia opțiune de 19.4% dintre respondenti.



Tabelul 3. Ierarhizarea sectoarelor importante pentru dezvoltarea cooperarii transnaționale


Sector

Prima alegere

A doua alegere

A treia alegere

Agricultură, Piscicultură, Silvicultură

70.6

0.0

0.0

Industria ușoară

3.2

6.3

0.0

Industria grea

0.9

2.0

1.2

Construcții și drumuri publice

13.3

28.2

1.7

Transport și comunicații

4.0

10.4

4.3

Energia electrică

1.2

3.2

2.3

Comerț

4.3

24.8

9.8

Protecția civilă

0.9

5.5

2.9

Turism

0.6

9.5

25.6

Securitate

0.0

1.4

2.9

Mediul înconjurător

0.6

3.5

13.0

Sănătate

0.6

2.3

7.5

Educație

0.0

2.9

9.2

Cultură

0.6

0.0

19.4

Printr-o altă întrebare inchisă se evaluează contribuția unor actori importanți pentru dezvoltarea cooperarii transnationale. În acest caz s-a recurs la o scala de masura cu patru valori: 1 – deloc, 2 – mai degrabă nu, 3 – într-o oarecare măsura și 4 – într-o mare măsură.



În urma prelucrării datelor s-au obținut rezultatele din tabelul 4
Tabelul 4. Distributia răspunsurilor privind contribuția unor actori la dezvoltarea regională

Actorii din societate

Deloc

Mai degrabă nu

Într-o oarecare măsură

În mare măsură

NȘ/NR

Reprezentanții instituțiilor europene

3.2

11.5

41.5

40.6

3.2

Reprezentanții administrației naționale

1.4

7.5

36.0

53.6

1.4

Reprezentanții parlamentului național

2.6

10.4

39.8

44.1

3.2

Reprezentanții administrației locale/zonale

1.2

3.2

28.5

65.7

1.4

Reprezentanții administrației locale

2.6

5.5

33.1

57.9

0.9

Reprezentanții sectorului privat

2.6

21.0

49.3

24.8

2.3

Reprezentanții mass-media

4.3

23.9

44.1

25.4

2.3

Reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale

5.8

25.1

48.7

15.9

4.6

Reprezentanții mediului academic

6.9

29.4

42.9

16.1

4.6

Rezultatele obtinute scot in evidenta o importanta deosebita acordata insitutiilor din domeniul administratiei publice locale, nationale si europene. Peste 65% dintre persoanele intervievate considera ca administrația publica locala poate contribui la dezvoltarea cooperarii transforntaliere. Reprezentatii administratiilor publice aloca un rol mai putin important in dezvoltarea cooperarii transfrontaliere mediului privat si societatii civile.

Pentru luarea unor decizii fundamentate care să ducă la creșterea cooperării transfrontaliere la nivelul zonei trebuie identificati factorii care au o influenta negativa. Prin intermediul unei intrebari au fost evaluati opt factori importanti ce sunt grupati pe urmatoarele categorii:


  • interesul manifestat de institutiile din cele doua tari;

  • cadrul legal din cele doua tari si gradul de cunoastere a realitatilor din cele doua țări;

  • factori culturali.

Pentru evaluarea celor opt factori s-a recurs la o scala de măsură cu patru valori definite de la 1 – nu impiedică cooperarea transfrontalieră, la 4 – impiedică într-o mare măsură.

Rezultatele obținute la nivelul intregului esantion sunt prezentate in graficul din figura 3.

Pentru a evalua sintetic opiniile angajatilor din administrația publica cu privire la rolul negative jucat de fiecare din cei opt factori asupra cooperarii transfrontaliere s-a calculate pentru fiecare factor media calificativelor acordate. Rezultatele obtinute sunt plasate in intervalul de la 1 la 4. Cu cât valoarea indicatorului este mai mare cu atat factorul impiedica intr-o masura mai mare dezvoltarea cooperarii transfrontaliere. O valoare a indicatorului mai mare ca 3 indica un efect negativ considerabil al factorului in dezvoltarea cooperarii transfrontaliere. Rezultatele obtinute sunt prezentate in graficul din figura 9.

Rezultatele obtinute scot in evidenta urmatoarele aspecte mai importante:



  • Lipsa de cunoștințe despre mediul politic și cel legal de peste frontieră reprezinta factorul care impiedica in cea mai mare masura dezvoltarea cooperarii transfrontaliere. Acesta este singurul factor pentru care valoarea mediei este mai mare ca 3 (valoarea mediei este 3.18);

  • Accesul dificil (ex. Infrastructura de transport subdezvoltată) reprezinta un al factor cu efecte negative asupra dezvoltării regionale (media este 2.92. fiind în apropierea valorii 3);

  • Legislațiile naționale și practicile din cele două țări sunt factori perturbatori importanți în dezvoltarea cooperării transfrontaliere (în ambele cazuri valorile medii nu diferă semnificativ, acestea fiind egale cu 2.85);

  • Trebuie reținut că diferențele culturale dintre cele două colectivități nu reprezintă un factor negativ. Media înregistrată pentru acest factor este cea mai mică (2.41).



Yüklə 1,47 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   19




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin