Documente strategice
Yüklə 1,47 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Descriere demografică a eșantionului studiat
- Figura1. Distribuția companiilor după județ și sector
- Premise ale dezvoltării activității de afaceri
- Figura 2. Sector în economie cu un potențial ridicat de dezvoltare economică
- Impedimente pentru colaborare Tabelul 2. Factori care împiedică buna colaborare
- Lipsa cunoștințelor despre mediul politic și legal de peste graniță 86,6
- Legislația națională și practici din țara mea 78,2 Bariera lingvistică
- ”Statul Român ar trebui să protejeze companiile locale de competiția commpaniilor Bulgare”
- Percepții despre potențialii angajați/parteneri Români și Bulgari
- Figura 3. Percepția respondenților cu privire la încredere
- ”În ce măsură ați fi de acord să lucrați numai cu o înțelegere verbală, fără niciun contract scris”
- Beneficiile și particularitățile ROBULNA
- Figura 4. Specificitățile regiunii ROBULNA
- Identitatea în economia, sociologia și psihologia socială
3.Concluzie Rezultatele sondajului evidențiază o perspectivă reală de instituire a unei identități politice comune în regiunea transfrontalieră Bulgaro-român. Prezența unui consens aproape complet între reprezentanții administrației publice intervievați, pentru o serie de domenii fundamentale ale cooperării în cadrul BRAV este o dovadă în favoarea acestei teze. Pregătirea, declarată categoric de respondenți, de structurare comună a agendei politice în zona de studiu, creează condiții favorabile pentru activitatea instituțiilor lor dincolo de frontierele naționale și crearea parteneriatelor durabile cu vecinii noștri. Această tendință ar putea fi consolidată prin procese de descentralizare, în contextul politic național - delegarea mai multor competențe politice, fiscale și administrative de la centrul de puterea către nivelul de guvernare sub-național, ar contribui la mai bună flexibilitate și libertate a autorităților locale și regionale în BRAV pentru capitalizarea amplasării transfrontaliere situația și folosirea acestei ca un avantaj competitiv. Nu în ultimul rând, ca factori importanți pentru stimularea cooperării transfrontaliere se evidențiază depășirea barierelor lingvistice, prin intensificarea învățării limbii vecinii, branduirea BRAV ca o arie atractivă și competitivă pe plan European, precum şi articularea colectivă a intereselor sectorului public și privat, inclusiv sub formă de clustere. În acest sens, concluzia generală, care se impune pe baza studiului este, că potențialul pentru o identitate politică comună în BRAV neglijează relaţiile stereotipizare şi bazate pe ostilitate și neîncredere, între cetăţeni şi instituţiile, de pe ambele părți ale malului Dunării și subliniază pragmatismul și orientarea spre sinergii transfrontaliere. Posibilități de dezvoltare a unei identități integrate a zonei transfrontaliere româno-bulgare, din perspectiva agenților economici români
Analiza este structurată în patru secțiuni, după cum urmează: -scurtă descriere demografică a eșantionului -premise ale dezvoltării activităților de afaceri -impedimente în colaborare -percepția în legătură cu ”potențialii” angajați -beneficiile și particularitățile brandului ROBULNA
Eșantionul are 770 de respondenți, 110 pentru fiecare din cele șapte județe din România implicate în studiu. Structura în funcție de sex arată că 53,2% dintre respondenți sunt bărbați iar 46,8% sunt femei. Majoritatea respondenților sunt persoane cu experiență. O pondere de 82% dintre respondenți este formată din persoane între 30 și 60 de ani. Cu privire la educație, majoritatea respondenților, 94,6%, au cel puțin un nivel mediu de educație. Din numărul total al respondenților 33% au studii superioare. Respondnții provin în principal din sectorul Comerț/Mediu de afaceri. Alte sectoare cu o pondere semnificantă în eșantion sunt: Agricultură, Construcții, Industria alimentară și Sănătate. După cum ne-am așteptat, 89,6% din întreprinderi sunt microîntreprinderi, 10,3% sunt întreprinderi mici și mijlocii și restul de 0,1% sunt întreprinderi mari. După cum subliniază Figura 1, în fiecare județ cele mai multedintre companii sunt din sectorul Afaceri. Celelalte sectoare au ponderi diferite de la un județ la altul. De exemplu companiile din sectorul Sănătate au o pondere de 11,8% în Dolj și 0,9% în alte județe.
Cele mai multe întreprinderi au răspundere limitată (SRL) (71,3%), alte forme de organizare fiind reprezentate de Asociațiile Familiale și Societățile pe Acțiuni. Mai mult de jumătate dintre companii au o vechime între 7 și 21 de ani iar 3,4% din total au o vechime mai mare de 21 de ani. Poate fi subliniat faptul că 20% dintre companiile din eșantion sunt mai noi de 3 ani deci sunt companii fondate în timpul crizei economice curente. Premise ale dezvoltării activității de afaceri Una din cheile colaborării Româno-Bulgare este reprezentată de colaboările în cadrul IMM-urilor. Reprezentanții întreprinderilor Românești își concentrează proiectul în România în general și în județele Românești din ROBULNA, în particular. Tabelul 1. Activități curente și viitoare ale întreprinderilor Românești
. Cu privire la datele din Tabelul 1 se poate observa că cele mai multe dintre întreprinderi intenționează să își exstindă activitățile în toate zonele. Activitățile în România vor fi realizate în viitor de un același procent de întreprinderi, 71%. De asemenea, sunt evidențiate și intențiile de creștere a activității în districtele Bulgare din ROBULNA și în zona Română din ROBULNA. Aceste intenții sunt folositoare pentru dezvoltarea viitoare a brandului ROBULNA și pentru dezvoltarea economică regională a ambelor țări implicate. Analizând întrebările care se referă la inițiativa și beneficiile particulare ale afacerilor comune, rezultatele nu arată nicio diferență între Români și Bulgari. Peste 70% dintre respondenți cred că inițiativa de a începe o afacere vine de la antreprenorii Bulgar la fel ca și de la antreprenorii Români. De asemenea, peste 70% dintre respondenți văd un același nivel al beneficiilor bilaterale după începerea unei colaborări. Potrivit respondenților, cele mai atractive activități pentru antreprenorii Români sunt acelea care se referă la ”vânzări către clienți” sau achiziția de materiale de construcții. Se pare că cel mai puțin atractive activități sunt înființarea de companii peste graniță și deplasarea instalațiilor de producție. Totuși, când analiza este realizată în funcție de mărimea întreprinderii, sunt evidente câteva diferențe semnificative. Întreprinderile mici sunt interesate în principal în recrutarea de personal, crearea de întreprinderi comune Române și Bulgare. Pe de altă parte întreprinderile mici și micro-întreprinderile, cu un capital disponibil scăzut, sunt interesate într-un transfer bidirecțional de bunuri (vânzarea de produse către clienți și achiziția de bunuri necesare). În ceea ce privește sectoarele cu cel mai ridicat potențial unde pot fi dezvoltate activități economice, statisticile arată următoarele rezultate (Figura 2):
Principalele posibilități de colaborare economică sunt observate în special în Agricultură, domeniu menționat de 60,8% dintre respondenți, Turism și restaurante, Afaceri și Industria alimentară. Domeniilor Agricultură și Industria alimentară le este dată o importanță ridicată pentru că sunt frecvent primele menționate. Pe de altă parte sectoarele care sunt ignorate pentru dezvoltarea viitoare de activități economice sunt: Industria extractivă, Industria chimică, Serviciile de securitate, Serviciile legale, Finanțele, Asigurările și Industriile Culturale. Cauzele ignoranței ar putea fi lipsa informațiilor despre aceste sectoare sau absența activităților curente în zona respondenților. Importanța fiecărui sector este variabilă de la județ la județ. Dacă analiza este realizată în funcție de județ atunci se poate observa că în județe precum Teleorman sau Călărași pe locul doi în ordinea importanței se situează Turismul, Agricultura fiind doar pe locul patru. În Constanța, care este cel mai dezvoltat județ din ROBULNA, cele mai importante facilități sunt observate în Afaceri și Construcții, Agricultura și Industria Alimentară fiind pe locurile trei și patru. În județele Mehedinți, Dolj și Olt primul loc este ocupat de Agricultură, sector menționat ca fiind cel mai important de peste 62% dintre respondenți. În aceste județe, pe locurile doi și trei se situează Construcțiile și Afacerile.
În Tabelul 2 sunt bine subliniate cele mai importante bariere cu privire la colaborarea dintre întreprinderile Române și Bulgare. Se pare că principala problemă este legată de informațiile despre vecini. Managerii Români nu au cunoștințe despre legislația din Bulgaria, facilități, mediul de afaceri sau despre mediul legal. Aceste impedimente sunt menționate de mai mult de 80% dintre respondenți, pondere care dă mai multă putere acestor bariere. O altă componentă care ar putea să aibă un impact asupra cooperării transfrontaliere este determinată de atitudinea respondenților în legătură cu fraza: ”Statul Român ar trebui să protejeze companiile locale de competiția commpaniilor Bulgare” Mai mult de 80% dintre respondenți sunt de acord că statul ar trebui să protejeze companiile locale de competiție. Totuși, atunci când analiza este realizată în funcție de nivelul educației repspondenților și în funcție de mărimea întreprinderii, unele diferențe semnificative sunt vizibile. Astfel, 77% dinter managerii cu un nivel scăzut al educației, cred că întreprinderile din România ar trebui protejate. Aceeași opinie este împărtășită de către 87% dintre managerii cu studii medii și superioare. Toți managerii de întreprinderi medii sunt de părere că întreprinderile Românești ar trebui protejate și numai 85 până la 88% dintre managerii întreprinderilor mici și microîntreprinderilor cred același lucru. Percepții despre potențialii angajați/parteneri Români și Bulgari Când părerea despre încrederea în potențialii angajați/parteneri este analizată, 15,6% din totalul respondenților nu au încredere în angajații/partenerii Bulgari iar 10,3% dintre respondenți nu au încredere în angajații/partenerii Români. Totuși, majoritatea declară că pot să aibă încredere atât în angajații Români cât și în cei Bulgari. Se poate sublinia de asemenea că din totalul eșantionului 19% dintre respondenții Români sunt indeciși daca pot să aibă încredere sau nu pentru că nu cunosc persoanele de peste graniță. Următoarea figură, Figura 3, arată diferențele în legătură cu percepția referitoare la ”încrederea în angajați, parteneri”. Figura 3. Percepția respondenților cu privire la încredere Angajații potențiali sunt descriși de către potențialii angajatori Români după cum o arată următoarele caracteristici: Tabelul 3. Caracteristicile potențialului angajat
*Valorile reprezintă medii pe o scală de la 1 la 4 unde 1 înseamnă dezacord și 4 înseamnă acord Următoarea întrebare dă informații suplimentare despre încrederea în viitorul angajat: ”În ce măsură ați fi de acord să lucrați numai cu o înțelegere verbală, fără niciun contract scris?” Majoritatea respondenților, peste 75%, nu ar dori să lucreze printr-o înțelegere verbală cnici cu potențialii angajați Români nici cu cei Bulgari. Nu există diferențe semnificative cu privire la gradul de încredere măsurat de această întrebare, între potențialii angajați Bulgari și Români.
Potrivit respondenților, promovarea brandului ROBULNA ar putea ajuta la recunoașterea actractivității și potențialului său, la plănuirea de strategii de dezvoltare corespunzătoare, la sporirea relațiilor de afaceri transfrontaliere și în cele din urmă, la creșterea vizibilității acestei regiuni în Europa și în lumea întreagă. Fiecare din beneficiile enumerate a fost menționat de cel puțin 88,7% dintre respondenți. Promovarea ROBULNA Un set de fraze care descriu potențialul ROBULNA, a fost prezentat respondenților pentru a fi selectate cele mai importante particularități ale regiunii. În Figura 4 se poate observa importanța acestor particularități potrivit opiniei respondenților.
Potrivit opiniei respondenților, regiunea ROBULNA ar trebui promovată avându-se în vedere unul dintre cele mai importante râuri ale Europei, Dunărea. Ar trebui exploatată ca o rută ce leagă ROBULNA de restul Europei, conexiune care susține transportul maritim, comerțul, afacerile, legăturile între localități, etc. A doua particularitate specificată este mediul natural, zonele montane, Coasta Mării Negre. Pe locul trei, potențialul pământului fertil și experiența în sectorul agricultural este văzută ca un potențial ce ar trebui valorificat. Cea mai puțin importantă specificitate a regiunii, pare să fie reprezentată de tradițiile multiculturale, moștenirile istorice și de către potențialul dezvoltării de tip ”cluster”. Majoritatea respondenților sunt de acord că ROBULNA ar trebui să valorifice posibilitatea dezvoltării de ”clustere de întreprinderi”. Potrivit acestora, principalele sectoare unde ”clusterul” poate fi dezvoltat sunt Agricultură și Industrie. Potenţial pentru o Identitate Integrată a Regiunii Transfrontaliere Româno-bulgare din perspectiva agenților economici bulgari
Introducere Identitatea este un fenomen dinamic şi multi-strat. Acesta ar trebui să fie considerat nu ca un obiect, ci ca un proces continuu - în special ca un proces de explorare a sinelui, proces de formare a unui aviz cu privire la subiectele propriu-zise. Această părere se formează la interacțiunea subiectului cu mediul înconjurător - care cuprinde atât obiecte, cât şi alte subiecte - și de înțelegerea și evaluarea apropierii sau distanţei faţa de ei. Apropierea și distanță pot fi înțelese ca categorii fizice, dar mai important este modul în care obiectele și alte subiecte se poziționează ca atitudini si dorinţe. Atât cât aceste atitudini si dorințe sunt supuse unei schimbări, aceasta schimbare ar putea reflecta asupra imaginii, care subiect percepe el însuși. Având în vedere cele de mai sus, proximitatea geografică între Bulgaria și România, în sine, nu este un motiv suficient de a accepta existența unei identități integrate a regiunii de frontieră bulgaro-română. Dar dinamica procesului de integrare europeană și realizarea beneficiilor potențiale ale cooperării pot forma astfel de atitudini în rândul populației locale, ceea ce duce la crearea unei astfel de identitate integrate și expresia sa în condiții corespunzătoare și într-un context adecvat. Scopul acestui studiu este de a analiza imaginea instantanee din procesului de construire a identității și să evalueze potențialul de dezvoltare a unei identități integrate a regiunii. Este posibil să fie influențată direcția și viteza acestui proces cu o serie de inițiative, activități și politicile în domeniile administrative, economice, culturale și de altă natură ale vieții sociale. Disponibilitatea unei identităţi integrată la rândul său, ar putea duce la evoluții pozitive și schimbări în domeniile respective. Aici accentul este pus pe o legătură bidirecțională între identitatea și câteva aspecte economice ale vieții sociale. Identitatea în economia, sociologia și psihologia socială Economia neoclasica acordă identităţii o importanța periferică. Instrumentul metodologic al disciplinei se bazează pe conceptul de om ca pe un agent economic rațional, care încearcă să maximizeze bogăția sa prin rezolvarea unei probleme de optimizare din punct de vedere al resurselor limitate. Stimulentele de acțiune sunt externe și, de obicei - materiale. Aşa oamenii cumpără de la cei care vinde cel mai ieftin și vând celui care oferă cel mai mare preț. Această ipoteză a unui model de comportament uman nu este în mod necesar nejustificată - în cele mai multe cazuri este o aproximare adecvată a comportamentului uman în realitate. Dar trebuie să fie menţionate limitările acestui model. Oamenii nu întotdeauna aleg să vândă celui care oferă cele mai bune condiții, să angajeze candidatul cu cei mai buni calităţi, sau aleagă locuinţa la cel mai mic preț si cu cea mai frumoasa priveliște. Un astfel de comportament nu poate fi explicat pe deplin, chiar dacă se presupune existența constrângerilor informaționale și a costurilor ridicate de tranzacție. Într-o anumită măsură, acțiunile agenților economici se determina de aceasta ce imagine ei au adoptat pentru ele însele și cât de important este pentru ei să se recunoască în acesta. Aşa unul poate să-şi cumpere pantofi bulgărești, să angajeze varul sau la muncă i să alege să trăiască într-un cartier, care corespunde statutul social dorit de el. În economia, identităţii se acordă mai multă atenție în ultimii zece ani, în principal datorită contribuției lui George Akerlof laureat al Premiului Nobel. Împreună cu Rachel Krantan, el a construit un model în care identitatea schimbă randamentul de la acțiunile individului, precum și de acțiunile altora (Akerlof si Kranton, 2000). Aceeași cercetători oferă identitatea ca factor de motivare internă, care completează sau înlocuiește stimulente externe de acțiune și, prin urmare, contribuie la soluționarea unelor probleme bine-cunoscute din economie, cum ar fi de exemplu "principal-agent" (Akerlof & Kranton, 2005).Pentru a obține efectul dorit, stimulentele externe trebuie să se concentreze pe activitățile care sunt ușor monitorizate și măsurate şi la care contribuția la rezultatul final al indivizilor individuali poate fi determinată destul de exact. În caz contrar, acestea pot înşela sistemul urmărind să acopere criteriile nominale de muncă. Identitatea, în acest context, găseşte aplicare în principal în comportamentul organizațional, unde organizațiile au un stimulent să investească în membrii săi şi să se identifice cu organizația și cu obiectivele sale. Astfel acțiunile, care nu sunt inerente identității respective, vor fi evitate în cazul unui conflict cu imaginea de auto-percepţie, dorită de individ. Din punctul de vedere al regiunilor transfrontaliere, identitatea ar putea explica prezenţa așa-numitului "efect de frontieră" în comerțul internațional, care este confirmat de un rând de studii empirice (vezi Butter, 2003; Houtum, 2000; Olper, 2008).Acest efect este exprimat în faptul că volumul schimburilor comerciale între regiuni, separate de frontieră, este ori mai puțin decât între regiuni, care sunt la distanțe egale, dar sunt situate în aceeași țară. Există câteva explicații posibile, care cu toate acestea, nu reușesc să explice în totalitate prezența acestui efect - erori metodologice, restricţii vamale și netarifare comerciale, monede diferite, bariere lingvistice, etc. Este posibil ca acesta să se datoreze dinamicii rețelelor sociale și de afaceri și concentrațiilor lor diferite din părţile diferite ale frontierei, în timp ce legăturile între ele sunt bine dezvoltate (Nitsch & Wolf, 2009; Combes et al.2003). O astfel de explicație ar fi în conformitate cu ipoteza, cunoscută din sociologia economică, exprimată de Granovetter (Granovetter, 1985) cu privire la incorporarea relațiilor economice în relațiile sociale, unde cei din urmă oferă diferite resurse cu utilitate economică - de exemplu informaţii şi mecanisme de control, facilitând astfel activitatea economică. În acest context, se poate căuta şi rolul identităţii ca o explicație a efectului de frontieră, deoarece relațiile sociale și rețelele sociale sunt formate nu numai pe baza proximităţii fizice, dar, de asemenea, pe proximitatea cognitivă, valorică și ideologică - adică oameni cu identități similare sunt mult mai dispuşi să interacționeze unii cu alții și să fac parte din aceeași reţea, decât persoane cu o identitate diferită. Într-o măsură mai semnificativă, identificarea cu un grup dat se face prin distincția de la alții - un om se definește prin ceea ce nu este. Ar putea fi acceptată existenţa udei predispoziții pur psihologice faţa de preferințelor pentru cumpărare si vânzare de bunuri și servicii, precum şi pentru relațiile de afaceri cu toți membrii grupului - cu ceilalți transportatori de aceeași identitate. O altă abordare teoretică a identității poate fi găsită în teoria microsociologică a identității, precum şi în teoria identităţii sociale, dezvoltate în cadrul psihologiei sociale (Hogg, 1995).Ambele teorii tratează identitatea ca ceva dinamic și multi-stratificat, care se construieşte în procesul de comunicare. Personalitatea este un produs al interacțiunii sociale. Teoria identității acordă o mare importanța rolului social al individului, în timp ce teoria identității sociale - normelor și stereotipurilor. Prima se concentrează pe aspectele comportamentale ale prescripțiilor comportamentale ale anumitor roluri sociale. Influența, care exercită celelalte atribute sociale asupra individului rămân în fundal. Aceste atribute sunt alte categorii mari de apartenenţa cum ar fi etnia, sexul și naționalitatea. Pentru teoria identității sociale, acestea sunt cele mai importante surse de identitate. Această teorie se concentrează pe auto-categorizarea și depersonalizarea (identificarea cu grupul), adoptând o abordare mai psihologică într-o încercare de a explica procesele social-cognitive, care însoţesc comportamentul. Aici se pune accent pe relațiile inter-grup și importanța grupurilor externe, în timp ce teoria identității contextualizează rolul pe fundalul așa-numitelor contra-roluri de exemplu soț-soție, profesor-elev, furnizor-client, care de multe este observat în cadrul grupului. Aspecte ale acestor teorii pot fi adaptate pentru scopurile acestui studiu. Un interes deosebit reprezintă un concept, care prezintă în ambele teorii - conceptul pentru așa-numită proeminenţa identitarii (identity salience), care arată ordinea ierarhică a activării identităților diferite în funcţie de context. Ar fi interesant să se înţeleagă dacă, când și unde identităţile condiţionate de roluri pot fi dominanţi asupra identităţilor condiţionate de grup, și, astfel, aceasta să servească ca un fundament pe care să se construiască identitatea regională comună. Analogic, se poate căuta contextul în care identitatea regională se manifestă ca dominantă asupra cea națională și etnică și eventual să se creeze oportunităţi pentru condiții care duc la o manifestare mai deasă a acestui context. Yüklə 1,47 Mb. Dostları ilə paylaş:
|