Documente strategice

Identitatea integrată economică și socială a regiunii transfrontaliere bulgaro-române

Identitatea regională poate fi descris ca fiind "un proces în care o regiune este instituționaliza producție de discursuri, practici, ritualuri, care se bazează pe frontiere, simboluri și practici instituționale" (Agelopoulos, 2008, p.14). Aceasta este o înțelegere socio-constructivistă a regiunilor, deoarece acestea nu sunt ceva tangibil, ci se creează politic, cultural și economic.

Este destul de rezonabil să se presupună că, având în vedere dezvoltarea istorică și diviziunile politice administrative anterioare, BRAV (Bulgaria-România: Arie de Vecinătate) nu are în prezent propria identitate regională unificată. Poate că o parte din populația din partea bulgară și română se percepe ca o populație din regiunea de frontieră, dar ca o regiune de frontieră în cadrul unei țări, formată de relația regiunii în alte regiuni din interiorul țarii. Acest lucru este destul de diferit de auto-identificarea în cadrul unei regiuni de frontieră comune Bulgaro-române.

În pregătirea chestionarului pentru măsurarea identităţii în BRAV în modulul social şi economic au fost luate în considerare conceptul proeminenţei identităţii din teorii de privind identitatea și identitatea socială, precum și cele două dimensiuni ale identității sociale explicate de Abdellah și alții.(Abdelal, 2009).Ei tratează identitatea în dimensiunile conţinut și contestaţie. Conținutul identităţii implică patru parametri - norme constitutive, obiective sociale, comparații relative și modele cognitive. Contestația este procesul de formare a importanței colective a identității, în care diferite persoane, care identifică cu ea, construiesc şi formează sensul ei.

Cea mai mare accent în cadrul chestionarului este pus asupra celui de-al treilea parametru al conținutului identităţii - și anume, comparațiile relative, în care grupul este definit prin ceea ce nu este, comparându-se cu alte grupuri. Ceilalți parametri de identitate sunt mai potrivite mai degrabă pentru analiza prin interviuri și analiza textuală, decât prin chestionar.

Sondajul din partea bulgară acoperă 452 de respondenți - reprezentanții ai mediului economic din Vidin, Vratsa, Montana, Plevna, Veliko Tarnovo, Ruse, Razgrad, Silistra și Dobrich. Respondenții sunt angajaţi exclusiv în întreprinderi micro, mici și mijlocii - peste 99%, iar mai mult de jumătate din întreprinderile au fost înființate acum 10 ani sau mai mulţi ani, ceea ce sugerează succesul și durabilitatea în condiţiile mediului de piață și experiență suficientă și cunoștințe despre formarea opiniei.

Privind identitatea ca un proces dinamic, punctul de plecare al studiului a fost de a compara starea actuală a relațiilor dintre companiile bulgare și române din regiune și atitudinile viitoare. Aproximativ 15% dintre respondenți au declarat că au relații de afaceri cu parteneri români, dintre care doar aproximativ 7% fac acest lucru în mod regulat. Această activitate transfrontalieră slabă nu poate fi considerată în mod necesar un semn de atitudini negative față de partenerii români. Rezultatele sondajului arată că situația este similară în ceea ce privește ţările UE, în ansamblul lor - ce vorbește despre dificultățile asociate cu ieşire pe piețele internaționale, în general (probabil mai mult din motive tehnice și economice).La o astfel de concluzie duce și faptul că aproape jumătate dintre respondenți au declarat că planifică dezvoltarea viitoare a relațiilor de afaceri cu România și judeţele române ale BRAV, iar aproape un sfert sunt categorici în această intenție.



(Relaţii de afaceri cu persoane, firme sau organizaţii din România)

Cele mai atractive pentru activitate transfrontalieră, cu toate acestea, sunt acele operațiuni de afaceri, care sunt cu un grad mai mic de integrare. Din libera circulație a mărfurilor, capitalului și forței de muncă, cu siguranță un interes reprezintă în special circulația mărfurilor, rezultând în vânzări clienţilor (peste 75%), precum și achiziționarea de materii prime (aproximativ 55%). Este de remarcat faptul că interesul faţa de circulația capitalurilor și forței de muncă este mai mic decât faţa de activitățile netradiționale de cooperare - cum ar fi participarea la proiecte comune ale UE (50%) și a grupe de presiune și lobby (40%). Cele din urmă au nevoie de mai multă cooperare și au potențialul prin legăturile mai dese să ducă la o regândire a identității participanților.

(Atractivitatea activităţilor transfrontaliere)

Ca sectoare cu cel mai mare potențial pentru cooperare transfrontalieră sunt evaluate comerțul și turismul - cu peste 60%.Urmate de alte sectoare, tradiționale pentru regiune cu aproximativ 1/3 răspunsuri afirmative - de exemplu agricultură, silvicultură, și industria ușoară. Datele sunt similare pentru transport și comunicații. Este de remarcat, că respondenții pun sectoarele de înaltă tehnologie, sectoare cu valoare adăugată mare și utilizarea intensivă a capitalului în fundal. Acestea includ energetica, industria de calculatoare şi software și altele. Acest lucru poate fi interpretat ca o evaluare sobră a oportunităților și considerarea avantajelor comparative ale regiunii, bazate atât pe valorile sale naturale, cât și pe know-how-ul acumulat și experiența productivă a companiilor din regiune

(Sectoare cu cel mai mare potenţial de cooperare)

Cele principalele obstacole în calea dezvoltării unor relații de afaceri transfrontaliere sunt necunoaşterea mediului in România - atât în aspectele sale de afaceri (ca structura de piața, rețele de furnizori, distribuitori și clienți potențiali), precum și aspectele săi juridice, politice și administrative. Aproximativ 90% dintre respondenți au indicat necunoaşterea mediului ca un obstacol, iar pentru mai mult de 50% acesta este un obstacol mare. Pe cealaltă parte se află diferenţele în cultura și valorile, care împiedică cooperarea transfrontalieră din punctul de vedere doar al 30% de respondenți, în timp ce doar pentru aproape 8% acestea sunt un obstacol mare. Răspunsurile la această întrebare dau motiv să presupunem că există un potențial de dezvoltare a unei identități integrate a regiunii de frontieră bulgaro-română, deoarece existenţa unei culturi şi unor valori comune reprezintă o condiție prealabilă pentru acest lucru.

(Factorii, care împiedică relaţiile de afaceri transfrontaliere)

Despre rolul, care joacă necunoaşterea celuilalt în formarea atitudinii faţa de el în contextul BRAV mărturisesc şi răspunsurile la întrebarea în ce măsură respondenții cred că se poate avea încredere în alții în afacerea. Nu este surprinzător faptul că bulgarii sunt mult mai dispuşi să aibă încredere în ei decât românii. Oarecum surprinzător, cu toate acestea, este faptul că neîncrederea între bulgari este mai mare decât neîncrederea bulgarilor faţa de români (răspunsurile negative sunt, respectiv, 23% și 18%).Aproape o treime nu au nici o părere cu privire la această întrebare, din cauza lipsei de informații, bazată atât pe experiența personală, cât şi pe unele dintre prejudecățile despre vecinii săi români.

(Încrederea în ceilalţi în relaţiile de afaceri)

Bulgarii se consideră o parte mai activă în relațiile de afaceri transfrontaliere în cadrul BRAV- peste jumătate dintre respondenți răspund că inițiativa vine de la companii bulgare, şi numai doar o treime crede că, iniţiativa vine din partea română. Și aici, vedem un procent semnificativ de îndoială și dificultate în formarea unei opinii, deoarece proporția persoanelor, care nu au dat răspuns la aceasta întrebare este aproape 40%. Este interesant de observat că relaţiile de afaceri transfrontaliere sunt tratate ca fiind la fel de benefice pentru bulgari și români. Ar trebui menționat aici faptul că, în general, atitudinea față de acestea este pozitivă - 2/3 cred că sunt benefice, în timp se 1/3 le califică ca nefavorabile. Chiar și printre răspunsurile negative predomină semnificativ "mai degrabă nu", adică nu au o explicitate în părere.

(Iniţiativă pentru relaţii de afaceri transfrontaliere, de obicei vine din partea:)



(Relaţiile în cadrul BRAV sunt avantajoase pentru:)

În contextul răspunsului la întrebarea anterioară, se pare oarecum surprinzător suportul puternic, care primește punerea în aplicare a politicii protecționiste. Aproape trei sferturi dintre respondenți cred că guvernul bulgar ar trebui să protejeze companiile locale de concurenții români, dintre care 58% afirmă aceasta. Odată ce majoritatea evaluează relațiile de afaceri în cadrul BRAV ca fiind benefice pentru companiile bulgare și române, ar fi firesc să se așteaptă acțiuni guvernamentale care să stimuleze aceste relații nu să le împiedică, construind bariere de concurență. Aici este posibil apariția aşa numitului efect freyming - formularea întrebărilor anterioare să-i predispună la răspunsuri, care supraexpun evaluarea lor pozitivă de cooperare transfrontalieră. Este posibil şi ei să nu fie raționali în răspunsurile lor și să vedem identitatea în acțiune - perspicacitatea omului de afaceri să cedeze în faţa percepţiei despre români ca "ceilalţi", când vine vorba de concurență.

(Statul bulgar trebuie să ofere protecția firmelor locale împotriva concurenței din România)

Concluzie

Având în vedere rezultatele sondajului în rândul reprezentanţilor mediului economic şi în conformitate cu așteptările preliminare, la momentul de faţă nu se poate vorbi despre o identitate integrată a regiunii de frontieră bulgaro-română. Dar răspunsurile primite dau motive suficiente să consideram că există un potențial de dezvoltare, luând în considerare, cu toate acestea, unele aspecte negative care pot împiedica acest proces. Câteva aspecte ale rezultatelor permit interpretarea lor într-o lumină pozitivă.

Primul este că, în cele mai multe cazuri, respondenții bulgari nu văd asimetrii mari între bulgari și români într-o parte a întrebărilor puse (de exemplu cu privire la inițiativa relațiilor transfrontaliere și beneficiile acestora).Acest lucru este important din punct de vedere al ipotezei, că o identitate comună cu greu poate fi formată între subiecte care nu sunt egale în relația lor, sau dacă există dezechilibre semnificative în distribuția beneficiului în aceste relații.

Al doilea aspect pozitiv constă în faptul că în răspunsurile, unde simetria în atitudinea faţa de bulgari și români este afectată (de exemplu, încrederea în alții în relaţiile de afaceri), aceasta nu este din cauza atitudinii negative puternice față de români ci lipsa informațiilor suficiente, care să formeze o atitudine faţă de ei. Firește, neinformarea despre celălalt împiedică identificarea cu el, dar cu toate acestea permite crearea unei asemenea. Aşa imaginea celuilalt poate fi formată "de la zero", pornind de bază. Uneori este mult mai greu să spargi stereotipurile negative existente decât să construiești o imaginea pozitivă a cuiva.

Al treilea, din toate informaţiile, care bulgarii au despre românii, ei nu se simt mult mai diferiţi. Dintre toate obstacolele posibile în calea cooperării transfrontaliere - juridice, administrative, economice şi de transport, etc. - respondenții indică valorile și cultura, ca cel mai mic. Aceasta este o condiție necesară, dar nu este suficientă pentru identitatea comună - pot fi date numeroase exemple unde oameni cu valori și cultura similare sunt membri ai grupurilor și comunităților antagoniste (de exemplu fanii de fotbal).

Acesta din urmă trebuie luat în considerare în aplicarea politicilor în domeniul economic, social și cultural. Construirea unei identităţi comune are preţul său și beneficiile, care rezultă din aceasta, necesită ea să fie plătită. Este imposibil să promovezi procesul de integrare şi în același timp companiile bulgare să spere la o protecție împotriva concurenței din România. Protecţionismul nu are o logică economică, dar printre o mare parte a populației, există atitudini protecționiste. Interesul economic conștient poate stimula integrarea regională, dar mai devreme sau mai târziu acesta se confruntă cu limitele sale în forma unor bariere psihologice - înțelegerea celuilalt, străinului. Depășirea acestor bariere necesită inițiative nu numai în domeniul economic, iar provocarea care stă în faţa guvernului, este de a găsi acele inițiative care vor funcţiona cel mai bine, în contextul construirii unei identități integrate în cadrul BRAV.

Bibliografie:

Abdelal, R., et al. 2009. Measuring Identity. A Guide for Social Scientists. Cambridge University Press 2009. ISBN 978-0-521-73209-3.

Agelopoulos, G., Voutira, E., Labrianidis, L. 2008. Deliverable 14: Identity, Perception and Entrepreneurial Behaviour: Empirical Data and Analysis. Project no: 29038 Challenges and Prospects of CBC in the Context of EU Enlargement, 6th Framework Programme

Akerlof, G., Kranton, R. 2000. Economics and Identity. The Quarterly Journal of Economics – Vol. CXV, August 2000, Issue 3.

Akerlof, G., Kranton, R. 2005. Identity and the Economics of Organizations. Journal of Economic Perspectives - Volume 19, Number 1 - Winter 2005 - Pages 9-32.

Butter, F., Mosch, R. 2003. Trade, Trust and Transaction Costs. TI 2003-082/ 3 Tinbergen Institute Discussion Paper.

Combes, P., Lafourcade, M., Mayer, T. 2003. Can Business and Social Networks Explain the Border Effect Puzzle? CEPII, Working Paper N 2003-02.

Granovetter, M. 1985. Economic Action and Social Structure: The Problem of Embeddedness. The American Journal of Sociology, Vol. 91, No. 3. (1985), pp. 481-510.

Hogg, M., Terry, D., White, K. 1995. A Tale of Two Theories. A Critical Comparison of Identity Theory with Social Identity Theory. Social Psychology Quarterly 1995, Vol. 58, No. 4, 255-269.

Houtum, H. 2000. An Overview of European Geographical Research on Borders and Border Regions. Journal of Borderland Studies, Vol. XV, No. 1, Spring 2000.

Nitsch, V. & Wolf, N. 2009."Tear Down this Wall: On the Persistence of Borders in Trade," CESifo Working Paper Series 2847, CESifo Group Munich.

Posibilități de dezvoltare a unei identități integrate a zonei transfrontaliere româno-bulgare, din perspectiva locuitorilor români

Dr. Bogdan Ileanu
Analiza posibilității creării unui model comun ce ar putea facilita colaborarea transfrontalieră constă în tratarea următoarelor aspecte:

-principalele caracteristicile demografice ale cetatenilor din ROBULNA

-identitatea cetățenilor din zonă (percepție și apartenență)

-disponibilitatea cetățenilor de a relaționa

-bariere în calea relațiilor transfrontaliere

-factori, facilitatori ai colaborării transfrontaliere româno-bulgare

-principalele valori care ar putea contribui la promovarea și dezvoltarea brandului ROBULNA

-beneficiile aduse de dezvoltarea ROBULNA

Caracteristici socio-demografice ale respondenților

Analiza este bazată pe un eșantion format din 1015 respondenți ale căror opinii au fost culese în perioada noiembrie-decembrie 2012 în cele șapte județe românești.

Distribuția eșantionului pe județ este prezentată în Tabelul 1

Tabel 1. Distribuția eșantionului pe județ

County	Frequency	Percent(%)
1 Mehedinti	145	14,3
2 Dolj	145	14,3
3 Olt	145	14,3
4 Teleorman	145	14,3
5 Giurgiu	145	14,3
6 Calărasi	145	14,3
7 Constanta	145	14,3
Total	1015	100,0