Documente strategice

Figura 3. Valorile medii calculate pentru factorii care influențează dezvoltarea cooperarii transfrontaliere
Perceptia asupra compatrioților și a vecinilor bulgari în relații profesionale
Prin câteva întrebări din chestionar s-a urmărit evaluarea opiniei angajatilor din administratie cu privire la incredera acordata compatritilor romani si a vecinilor bulgari in relatiile de lucru. Pentru evaluarea acestui aspect s-a recurs la o scala de masura cu patru valori: 1 - Nu, nu sunt de încredere, 2 - De cele mai multe ori nu sunt de încredere, 3 - De cele mai multe ori sunt de încredere si 4 - Da, sunt de încredere. Pentru evaluarea sintetica a raspunsurilor se calculeaza media calificativelor acordate de persoanele intervievate. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5. Distribuția răspunsurilor privind încredrea in compatrioti și vecini în relatiile de lucru

	1	2	3	4	NS/NR	Media
Comparioții	0.3	5.8	38.0	55.9	0.0	3.50
Vecinii bulgari	0.6	1.7	34.9	38.3	24.5	3.47

Rezultatele de mai sus nu arata diferente semnificative in perceperea celor doua categorii de personae.

Pentru aprofundarea acestei analize in cadrul chestionarului au fost inserate doua intrebari pentru a evalua comportamentul romanilor si bulgarilor in opt situatii importante: sunt dispuși să muncească peste program, respectă relațiile de ierarhie, Tratează bărbații și femeile egal, sunt informali în relațiile lor, respectă litera legii, caută rezultate reciproc avantajoase, caută beneficii pe cheltuiala altora si sunt loiali și mențin parteneriate pe termen-lung. Pentru evaluarea opiniilor s-a recurs la o scala de masura cu patru valori pornind de la 1= dezacord total si până la 4 =acord total. In interpretarea rezultatelor trebuie avut in vedere ca in sapte din cele opt propozitii sunt prezentate enunturi favorabile.

Distributiile răspunsurilor sunt prezentate în tabelul 6.

Tabel 6. Distribuțiile pentru caracterizarea românilor și bulgarilor în diverse situații

		Dezacord total	Dezacord parțial	Acord parțial	Acord total	NS/NR	Media
Sunt dispuși să muncească peste program	Români	3.2	6.9	46.7	42.7	0.6	3.30
	Bulgari	1.2	6.1	35.0	22.3	35.5	3.21
Respectă relațiile de ierarhie	Români	0.3	2.9	40.1	56.5	0.3	3.53
	Bulgari	0.3	2.6	34.7	29.2	33.2	3.39
Tratează bărbații și femeile egal	Români	1.7	4.6	35.7	57.3	0.6	3.50
	Bulgari	0.9	3.8	26.9	36.1	32.4	3.45
Sunt informali în relațiile lor	Români	2.0	4.9	37.2	54.8	1.2	3.46
	Bulgari	0.9	4.9	24.9	37.0	32.4	3.45
Respectă litera legii	Români	2.0	8.4	37.5	51.6	0.6	3.39
	Bulgari	0.9	4.0	24.6	37.9	32.7	3.48
Caută rezultate reciproc avantajoase	Români	2.6	6.1	37.8	53.3	0.3	3.42
	Bulgari	1.4	3.5	28.1	32.8	34.2	3.40
Caută beneficii pe cheltuiala altora	Români	20.7	22.8	36.9	18.7	0.9	2.54
	Bulgari	12.4	16.5	23.7	12.4	35.0	2.56
Sunt loial și mențin parteneriate pe termen-lung	Români	0.9	6.1	46.4	45.5	1.2	3.38
	Bulgari	0.6	4.0	30.6	30.3	34.4	3.38

Pentru evaluarea sintetica a fiecaruia din cele opt enunturi, pentru romani si bulgari, se calculeaza media calificativelor acordatede persoanele intervievate. Rezultatele obținute permit formularea următoarelor comentarii:

• 
  potrivit opiniei exprimate de anagajatii din administrația publica locala nu exista diferente semnificative in perceperea romanilor si bulgarilor in raport cu cele opt situatii precizate;
  
• 
  trebuie remarcate numarul mare de non raspunsuri la intrebarile referitoare la persoanele de cetatenie bulgara. In majoritatea cazurilor ponderea non raspunsurilor este de peste 35%. Aceasta situatie scoate in evidenta o interactiune redusa intre cele doua categorii de persoane.
  

Brandul ROBULNA
Crearea brandului ROBULNA poate genera o serie de avantaje economice si sociale intr-un orizont mediu si lung de timp. In cadrul chestionarului a fost inserata o intrebare pentru evaluarea efectelor brandului ROBULNA in raport cu cinci aspetcte: recunoașterea atractivității și potențialului de către oamenii care lociesc și muncesc în regiune, recunoașterea atractivității și potențialului de către oamenii care lociesc și muncesc în afara regiunii, plănuirea unei strategii de dezvoltare potrivite, facilitatea cooperării transfrontaliere si vizibilitatea regiunii în Europa și în lumea întreagă.

Pentru evaluarea opiniei s-a recurs la o scală de măsură cu patru valori: pornind de la 1= dezacord total la 4 – acord total. În urma prelucrării seriilor de date înregistrate s-au obținut distribuțiile prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7. Distributia raspunsurilor si mediile calificativelor privind avantajele brandului ROBULNA

	Dezacord total	Dezacord parțial	Acord parțial	Acord total	Nu știu/NR	Media
recunoașterea atractivității și potențialului de către oamenii care locuesc și muncesc în regiune	1.2	0.9	21.3	74.9	1.7	3.73
recunoașterea atractivității și potențialului de către oamenii care locuiesc și muncesc în afara regiunii	0.9	3.2	36.0	57.6	2.3	3.54
Plănuirea unei strategii de dezvoltare potrivite	0.3	0.0	29.1	66.0	4.6	3.69
Facilitarea cooperării transfrontaliere	0.3	2.6	17.6	75.2	4.3	3.75
Vizibilitatea regiunii în Europa și în lumea întreagă	0.0	2.9	19.6	72.6	4.9	3.73

Distributia raspunsurilor si media calificativelor ne arata ca intr-un orizont mediu si lung crearea brandului ROBULNA determina avantaje economice si sociale la nivelul acestei regiuni. Acestea sunt materializate prin cresterea vizibilitatii regiunii, punerea in valoare a potentialului natural si de rezurse umane si dezvoltarea cooperarii transfrontaliere. Potentialul uman al echipei de cercetare din cadrul proiectului care a definit regiunea ROBULNA poate asigura dezvoltarea suportului tehnic al planificarii strategice de dezvoltare a regiunii.

Pentru crearea brendului ROBULNA trebuie identificate cele mai importante elemente de promovare. In cadrul cercetarii realizate la nivelul regiunii s-a incercat identificarea unor elemente de promovare a regiunii tinand seama de pozitionarea geografica, potentialul regiunii si traditiile culturale.

In acest sens au fost avute in vedere in vedere opt elemente de promovare ce sunt grupate pe urmatoarele axe:

• 
  caracteristici geografice și de pozitionare a regiunii ROBULNA: Locația sa geopolitică în calitate de pod între Marea Neagră și Europa Continentală (E1); Dunărea ar trebui scoasă în evidență (E2); Peisajele diverse ar trebui scoase în evidență (E3);
  
• 
  potentialul economic al zonei: Pămândul său fertil și sectorul său agricultural experimentat (E5); Potențialul inovativ al IMM-urilor ar trebui accentuat (E6); Capitalul său uman (E7);
  
• 
  componenta culturală și traditiile mostenite: Moștenirea cultural-istorică ar trebui accentuată (E4); Tradițiile sale multiculturale și relațiile interetnice tolerante (E8).
  

Pentru evaluarea fiecaruia din cele opt elemente s-a recurs la o scala de masura cu patru valori: 1 – dezacord total, 2 – dezacord, 3 – acord partial si 4 – acord.

Pentru evaluarea sintetica a calificativelor acordate pe fiecare element s-au calculat mediile acestora.

Distributia răspunsurilor și mediile pentru cele opt elemente sunt prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8. Valorile medii pentru cele opt elemente ce definesc ROBULNA

Elementul	E1	E2	E3	E4	E5	E6	E7	E8
Media	3,85	3,94	3,88	3,84	3,88	3,83	3,88	3,86

Rezultatele de mai sus ne arată că oricare din cele opt elemente poate fi folosit pentru promovarea brandului ROBULNA. Totusi trebuie remarcat că dintre cele opt elemente cel mai indicat este al doilea (Dunărea ar trebui scoasă în evidență).

Posibilități de dezvoltare a unei identități integrate

a zonei transfrontaliere româno-bulgare,

din perspectiva reprezentanţilor administraţiei publice din partea bulgara

A.prof. Strahil Karapchanski and Assoc.prof. dr Todor Todorov

1. Introducere: Identitatea politică ca concept

Conceptul identităţii politice corespunde cu dimensiunea colectivă a înţelegerii despre identitate ca un fenomen politic.

Jim Jose defineşte construirea identităţii politice ca fiind "un proces colectiv, la care se ajunge la interacțiune între indivizi, sau cel puțin la recunoaşterea reciprocă, ceea ce duce la apariția unui ansamblu unic, care depășește în dimensiuni suma părților sale componente"⁴⁹. Ca o fundație pentru acest punct de vedere ar trebui să fie luată, apartenență la o comunitate politică care uneşte pe indivizi, care recunosc existența unor lucruri comuni între ei, care le leagă şi depăşeşte diferențele individuale, bazate pe sex, rasă, clasă, apariţie ideologică sau valorică - văzut de această perspectivă, aceste diferențe nu ar trebui văzute ca un obstacol în calea existenței unei comunității politice, ci mai degrabă determină gradului stabilităţii săi.

În contextul unei consolidări în creștere a Uniunii Europene ca un sistem de guvernanță pe mai multe niveluri, în care luarea deciziilor de natură politică are loc pe diferite niveluri teritoriale - supranațional, național, sub-național (local și regional) - o importanță deosebită dobândește difuzia concomitentă acestor procese de identitate politică.

Identitatea politică multiplă, care decurge de aceasta, este distribuită și grupată în două direcții - atât în aspect orizontal, adică între diferite panouri de putere teritoriale, cât si vertical - din punctul de vedere al diversităţii participanţilor sociali - politicieni, tehnocraţi, reprezentanţi ai afacerii și structurile societăţii civile, mass-media, etc. Unul dintre protagoniștii acestei abordări este Simon Parker, potrivit căruia "identitate politică nu este definită doar şi numai de bunăvoința individuală, respectiv ostilitatea față de anumite partide sau mișcări politice [... ci se bazează pe mai multe interacțiuni între] organizarea verticală a societății (indivizi, familii, locul de muncă, mediul, locaţie, regiuni, națiuni), [și] clavaje orizontale (clase, religii, limbi, rase, culturi) [din care provin] modele de identificare complexe, în care fiecare dintre noi se poate identifica cu multe diferite formațiuni politice într-o varietate de situații sociale".⁵⁰

În acest spirit, sunt postulate două documente importante, care tratează guvernarea în Uniunea Europeană - Cartea albă a bunei guvernări a Comisiei Europene a Şi Cartea albă a Comitetului Regiunilor privind guvernanța pe mai multe niveluri. Ele dau o semnificaţie prioritară practicilor de guvernare a Uniunii, așa-numită democrație participativă, văzând-o ca o alternativă, respectiv un element constructiv în privinţa democrației reprezentative: "[...] o bună guvernare europeană necesită cooperarea între organismele aleşi și reprezentanții societății civile pentru binele comun” ⁵¹.

Varietatea nivelurilor de putere în sistemul de guvernare pe mai multe niveluri în Uniunea Europeană este asociată cu dinamica specifică a loialităților politice ale cetățenilor, care, dincolo de aspectele tradiționale deterministe ale guvernării naționale se uită atât la nivel supranațional - spre Uniunea Europeană, şi instituțiile sale, cât şi în plan subnaţional, recunoscând autoritățile locale și regionale ca actori politici semnificative. În acest context, ar trebui să fie raportat un fel de teritorizare a identităţii politice, care merge dincolo de înțelegerea ca aceasta se bazează în primul rând pe preferințele individuale ideologice. Ideologiile păstrează o prezenţa relativ stabilă în proiectarea identități politice, dar se pare că acestea sunt supuse unor stimulente regionale puternice.

2. Prezentarea rezultatelor sondajului sociologic, realizat în cadrul proiectului BRAV (Bulgaria-România: Arie de Vecinătate).

Rezultatele, prezentate mai jos sunt produsul unui sondaj de opinie publică, desfășurat în cadrul proiectului BRAV, în perioada 06.11. - 07.12.2012 , privind potențialul existent de dezvoltare e identităţii integrate în regiunea transfrontalieră bulgaro-română.

Din partea bulgară au participat 360 ​​respondenți - reprezentanți ai autorităților locale și regionale, pe poziții politice și de experți în regiunile Vidin, Veliko Tarnovo, Vratsa, Dobrich, Montana, Plevna, Razgrad, Ruse şi Silistra, care se distribuie după cum urmează:

• 
  Primari / viceprimarii / primari adjuncţi - 95 persoane (= 26% din eșantion)
  
• 
  Membrii consiliilor municipale - 48 persoane (= 14% din eșantion)
  
• 
  Guvernatori / viceguvernatori - 6 persoane (= 2% din eșantion)
  
• 
  Angajații din administrațiile municipale - 199 persoane (= 55% din eșantion)
  
• 
  Angajații din administrațiile regionale - 12 persoane (= 3% din eșantion).
  

În următoarele paragrafe este prezentată analiză răspunsurilor din chestionarul standardizat, dezvoltat cu 25 de întrebări.

Identitatea politică și dezvoltare regională, în contextul politic național

Peste 80% dintre respondenții din partea bulgară a regiunii transfrontaliere sunt de părere că nivelurile de guvernare sub-naționale (guvernele regionale și municipale) au competențe suficiente pentru a desfăşura politica de dezvoltare regională de succes. Procentul de respondenți care cred că organismele regionale și municipale nu sunt capabili să gestioneze independent dezvoltarea regională este relativ mic (15%).

Datele sugerează puternic că, atunci când oferă și / sau iau decizii legate de dezvoltarea regională, politicienii şi reprezentanții ai administrației publice, sunt influențate în cea mai mare parte de nivelul de guvernare național și regional - această înțelegere împartă aproximativ 60% din respondenți. Nivelul local de guvernare se caracterizează printr-o intensitate înaltă impresionantă de răspunsuri, dar importanta care îi este atribuită, este semnificativ mai slabă. Celelalte răspunsuri posibile - reprezentaţi mass-media, societatea civilă, sectorul privat și mediul academic sunt ranjate mult în spate, din care se poate concluziona că respondenții cred că aceste segmente ale societății nu au un impact semnificativ în luarea deciziilor, care să afecteze politicile de Dezvoltare Regională.

O tendință interesantă, care poate fi văzută, este că peste 60% dintre respondenți recunosc autoritățile centrale de la nivel național - Guvernul și Parlamentul - ca cei mai importanți factori care ar putea consolida guvernarea dezvoltării regionale. Următorul în ordinea rangului este influența instituțiilor Uniunii Europene. De asemenea, impresionat este faptul că, împreună cu sectorul public, mediul academic, sectorul privat, mass-media și ONG-urile sunt de asemenea văzute ca actori politice importante în această privință.

Identitatea politică în aspect transfrontalier

Studiul defineşte cooperarea transfrontalieră ca un format preferat de poziționare a reprezentanților sectorului public în relaţii, care depăşesc frontierele naționale.

Rezultatele arată că instituțiile în care lucrează respondenții, au stabilit contacte în general cu alte organizații și instituții din BRAV și relativ mai puțin cu cele din alte țări din Uniunea Europeană și în afara Uniunii.

Şi în Bulgaria și în România există o dorință foarte mare de a coopera cu partenerii potențiali din BRAV. Respondenții au o dorinţa puternică pentru cooperarea viitoare cu organizațiile Româneşti din BRAV- 58 % - și organizații bulgăreşti de la re din Bulgaria, în vecinătate de ariile transfrontaliere de vecinătate - 52%. Aici din nou, se vede o dorință relativ mai scăzută de cooperare cu organizațiile din alte țări ale UE, precum cu ţări în afara uniunii, iar procentele sunt 44% și 36%. Este interesant de subliniat faptul că este mare cota răspunsurilor, care indică probabilitatea slabă pentru efectuare cooperării viitoare cu organizațiile și instituțiile din județele românești din afara BRAV- 23%.

În ceea ce privește activitățile într-o politică specifică, ca foarte atractive pentru cooperare transfrontalieră, respondenţii specifică identificarea politicilor, punerea lor în aplicare și evaluarea impactului acestora. Cu toate acestea, formularea propunerilor pentru o anumită politică /obiective, priorități și mijloace/, precum și consultarea publică a propunerilor relevante nu sunt considerate ca fiind domenii adecvate de cooperare din ambele maluri ale Dunării.

Sectoarele, care, în opinia respondenților sunt caracterizate prin cel mai mare potențial pentru cooperare transfrontalieră sunt turismul (23%), transportul și comunicațiile (14%), agricultura (12%), conservarea mediul (11%), cultura ( 10%), comerțul (8%), precum și construcţiile şi lucrările publice (7%). Mai în spate printre preferințele respondenților sunt clasate educația (3%), sănătatea (2%), protecția civilă (2%), securitatea (1%) și industria grea (0%).

În ceea ce privește contribuția la cooperare transfrontalieră, respondenții acordă cea mai mare importanță actorilor publici la nivel local/regional, adică reprezentanților ai guvernelor regionale și municipale și consiliilor municipale (între 50 și 70%). Consensul se observă în legătură cu afirmația că guvernele și parlamentele naționale au, de asemenea, un impact decisiv asupra promovării unor forme de cooperare în cadrul BRAV. Reprezentanții mediului academic, sectorului privat, ONG-urilor și mass-mediei nu sunt considerate actori-cheie în domeniul cooperării transfrontaliere.

Respondenți consideră că obstacolele cele mai serioase, cu care se confruntă cooperarea transfrontalieră între România și Bulgaria sunt legate de bariera lingvistică (44%) și de diferențele juridice (33%). 42% dintre respondenți consideră că diferențele culturale (valori și modele de comportament) nu prezintă un obstacol în calea cooperării între țările vecine.

În acest sens, un interes reprezintă compararea nivelelor de încredere, pe care respondenții experiență într-un context de afaceri pentru conaționalii și partenerii săi de pe partea cealaltă a fluviului. Fiecare al doilea respondent afirmă că poate să aibă încredere în bulgarii, cu care cooperează. Credibilitatea crește dacă luăm în considerare răspunsurile pozitive, care nu sunt caracterizate de o certitudine explicită - în acest caz, procentul creşte la 94, iar restul 6% sunt împărțite între răspunsuri negative și incapacitatea de a lua o anumită poziție. Ar trebui subliniat faptul că deminează respondenții, care au încredere necondiţionată în alţi bulgari. Opusă este tendinţa în atitudinea lor față de vecinii români - în ciuda nivelurilor ridicate de încredere exprimată faţa de partenerii din România, procentul respondenților, care au răspuns cu "de cele mai multe ori sunt de încredere" depășește cu mult numărul celor care sunt deplin convinşi în această afirmație (resp. 48% vs 38%). Acest model este completat de faptul că aproape 11% dintre reprezentanții administrației publice, care au participat la sondaj, sunt în imposibilitatea de a exprima o opinie asupra acestei întrebări. Numărul mare celor care nu au răspuns, duce la următoarea concluzie: deși diferențele culturale nu sunt percepute ca obstacole semnificative pentru cooperarea transfrontalieră, devine clar faptul că locuitorii BRAV de pe ambele maluri ale Dunării, încă nu se cunosc bine, nu au experiență împărtășită de comunicare, care, la rândul său, în combinație cu încredere exprimată încă o dată subliniază un potențial enorm de dezvoltare a cooperării transfrontaliere în regiune.

Respondenții indică faptul că iniţiativa pentru cooperare transfrontalieră este distribuită uniform între instituțiile bulgare și române, iar procentele pentru partea română sunt relativ mai ridicate (34% - inițiativa vine din partea română> 28% inițiativa vine din partea bulgară). Procentul răspunsurilor "Acord parţial" rămâne aceeași (43% - inițiativa vine din partea română> 38% inițiativa vine din partea bulgară).

Identitatea politică în BRAV

O proporție semnificativă a întrebărilor incluse în chestionar, au direct scop de a explora atitudinile respondenților faţa de branduirea regiunii ca "Bulgaria-România: Arie de Vecinătate (BRAV)." În ceea ce privește impunerea BRAV ca o marcă pentru regiunea transfrontalieră Bulgaro-română, respondenții sunt de părere că acest lucru va duce la recunoașterea atractivităţii și potențialului său - atât de către locuitorii săi (60%), cât şi de persoanele din afara (48%). Respondenţii sunt pozitivi în ceea ce priveşte impunere brandului BROD ca un instrument de planificare unei strategii adecvate pentru dezvoltarea regiunii, pentru creşterea cunoaşterii lui la nivel european și mondial și pentru promovarea cooperării transfrontaliere, dar lipseşte o certitudine completă (o medie de 68% au răspuns cu "Acord parţial"). Din nou, cu privire la aceste trei aspecte se observă şi într-un procent mai mare de răspunsuri evazive, situate în capătul negativ al scalei - "Acord parţial" (medie 28%).

În ceea ce privește caracteristicile distinctive și punctele forte ale regiunii transfrontaliere Bulgaro-române, respondenții obţin o unanimitate aproape completă. 68% dintre respondenți au exprimat acordul total, că în impunerea numelui BRAV trebuie subliniată situația geopolitică a regiunii ca o punte de legătură între Marea Neagră și Europa Centrală. În plus, aproape 90% cred că ar trebui subliniată importanța Dunării ca un coridor important de transport pan-european, care leagă toate regiunile BRAV între ele şi cu încă 8 ţări europene.

Un consens în rândul respondenților se observă şi în ceea ce privește rolul factorilor, cum ar fi resursele naturale și patrimoniul cultural şi istoric, respectiv 80% și 84%. Mai mult decât atât, 96% dintre respondenți cred că accentuarea asupra fertilității solului și experiență în sectorul agricol trebuie să fie subliniate în procesul de branduire a regiunii. Respondenții au accentuat capacitatea IMM-urilor de a introduce inovaţii. 

Nu mai puțin este exprimată încrederea în potențialul capitalului uman - respondenți îl indică în unanimitate, ca un avantaj al regiunii locuite de ei. Afirmaţia lor este căptușită cu credinţa că anume toleranță în relațiile interetnice și tradițiile multiculturale adăuga valoare la imaginea regiunilor învecinate bulgaro-române.

Aproape toți respondenții sondajului cred că BRAV are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea clusterelor. Respondenții consideră că cea mai mare probabilitatea pentru apariție a unei inițiative pentru creare clusterelor se observă în sectoarele "Turism" (24%), "Agricultura, silvicultura, pescuit" (19%), "Transport și comunicații" (13 %) și "Comerț" (10%). Ca mai mică este apreciată posibilitatea de creare a unor astfel de forme de cooperare în domeniul construcţiilor şi lucrărilor publice (7%), industriei ușoare (7%), culturii (4%) și energeticii (3%). În schimb, educația, sănătatea, conservarea mediul, industria grea, securitate și protecție civilă se numără printre domeniile cu potențial foarte scăzut pentru creare clusterelor. Interesant este faptul că aproape o zecime dintre respondenți (9%) a identificat un potențial similar în alte sectoare, altele decât cele enumerate în listă.