Documente strategice
Yüklə 1,47 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Identificarea, atașamentul respondenților Identificare respondenților în raport cu diferite comunități, printre care și ROBULNA, este analizată plecând de la întrebarea: „
- Tabelul 2. Forma și direcția relațiilor respondenților
- Figure 1. Bariere în calea colaborării transfrontaliere
- Factori ce pot facilita cooperarea transfrontalieră în zona ROBULNA
- Figure 2. Most important activities which should be done in ROBULNA
- Figure 3. Cele mai importante sectoare care pot facilita colaborarea transforntalieră
- Activele ce stau la baza promovării brand-ului ROBULNA
- Table 3. Atuurile care pot sta la baza promovării ROBULNA
- Beneficiile promovării Brandului ROBULNA Table 4.
- Figure 4. Cetățenii zonei ROBULNA între atuuri, probleme și soluții Promovați ROBULNA punând în evidență în primul rând frumusețile ei naturale!
Distributia eșantionului pe grupe de vârstă și gen este foarte apropiat de strctura prezentată în datele oficiale. Astfel 55,6% dintre respondenți sunt femei iar restul de 44,4 % sunt bărbați. Referitor la distribuția pe grupe de vărstă se poate menționa că 44,9% dintre respondenți sunt apropiați de vârsa matura, 31-49 ani, 37,6% sunt peste 50 de ani și doar 17,4% sunt tineri sub 31 de ani. Cei mai mulți dintre respondenți au un nivel mediu de educație, iar 21,3% dintre ei au studii superioare. Referitor la componența gospodăriilor se poate menționa că 66,4 % din gospodării au cel puțin 3 persoane, ceea ce în general înseamnă o familie cu un copil. Numai 8,3% dintre respondenți menționează că locuiesc singuri. În prezent 47% dintre respondenți sunt angajați, 33% sunt fără joburi, iar restul de 20% sunt pensionari. Identificarea, atașamentul respondenților Identificare respondenților în raport cu diferite comunități, printre care și ROBULNA, este analizată plecând de la întrebarea: „Ce ați spune despre dumneavoastră, cine sunteți, cum vă identificați?”. O întrebare cu răspuns multiplu, măsurat pe o scală de la 1 la 4 unde 1 înseamna “deloc » iar 4 puternic atașat. Centralizarea răspunsurilor arată că 93,5% dintre respondenți se identifică puternic cu orașul unde locuiesc, 91% dintre respondenți se identifică puternic cu județul și doar 71,4% se văd ca cetățeni ai lumii. Dacă definim
Table 2. Gadul de identificare al respondenților în raport cu diferite entități Așa cum se poate vedea în toate județele PIDL este cu atât mai aproape de valoarea 4 cu cât locul este mai aproape de comunitatea locală. Apar însă diferențe semnificative atunci când analiza este făcută la nivel de județ. De exemplu în Călărași, cetățenii se identifică în aceeași măsură cu fiecare dintre comunitățile enumerate. În Constanța însă chiar dacă teoretic locuitorii sunt în contact cu lumea întreagă prin intermediul porturilor sau stațiunilor turistice, identificarea cu elemente depărtate de comunitatea locală este aproape inexistentă. Următoarele întrebări ce definesc cumunitatea locală, ROBULNA se referă la gradul de colaborare formală sau informală cu alte comunități. Analiza folosește răspunsurile de la patru întrebări care spun: „Întrețineți /Intenționați să stabiliți în viitor relații formale cu persoane din ....districtele bulgărești din Robulna, Bulgaria, alte țări din UE, alte comunități din afara UE” cu răspunsuri posibile : Deloc , Ocazional, Adesea, De cele mai multe ori Pentru a sintetiza raspunsurile, categoriile “adesea”și “de cele mai multe ori » au fost reunite. Răspunsurile cumulate sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos: Tabelul 2. Forma și direcția relațiilor respondenților
Relațiile curente sunt mai degrabă informale și sunt predominant stabilite cu persoane din alte țări member UE. Cel mai probabil aceste relații sunt stabilite cu rude sau prieteni aflați la muncă în străinătate. Capacitatea relațiilor formale este redusă, ținând cont că numai 5,4% dintre respondent au relații formale cu persoane din districtele bulgărești. Chiar dacă această valoare este redusă se poate spune că ea reprezintă un atuu în vederea stabilirii unui model de cooperare ROBULNA, restul valorilor fiind și mai mici. Intențiile pot fi folositoare in viitor, în general, ca valori procentuale, ele sunt de două ori mai frecvente în rândul respondenților decât cele existente, pe fiecare țintă enunțată. O altă informație importantă este că cetățenii români tind să aibe relații formale sau informale mai degrabă cu persoane din alte țări din UE și mai puțin cu vecinii bulgari. Acest lucru poate fi determinat pe de o parte de unele bariere, încă necunoscute,și pe de altă parte de unele facilită oferite de celelalte țări. Principala atracție este evident posibilitatea obținerii unor venituri ridicate.Oricum așa cum s-a menționat și mai sus, rudele și prietenii joacă de asemena un rol important în stabilirea relațiilor formare și informale.
În general, barierele provin din diferite sectoare și au efecte eiferențiate asupra cetățenilor Cele mai importante bariere pentru cetățenii români din ROBULNA, sunt determinare de aspectele financiare, de limbă, insuficiența căilor de traversare spre Bulgaria și lipsa promovării diferitelor arii de interes din zona de graniță din Bulgaria.
Privind figura 1, se pare că cea mai importantă barieră în calea colaborării Româno-Bulgare din interiorul ROBULNA este data de costul traversării Dunării. Apoi, după cum menționează 57,1% dintre respondenți, nu sunt suficiente căi de traversare. Un alt factor important este dat de bariera lingvistică, lucru normal ținând cont că limibile Română și Bulgară au la origine rădăcini distincte. De asemenea un impediment semnificativ, menționat de peste jumătate din respondenți este insuficienta mediatizare a punctelor de atracție din Bulgaria.
Răspunsurile sunt prezentate sintetic în Figura 2. Figure 2. Most important activities which should be done in ROBULNA Atâta timp cât 33% din respondenți se declară fără loc de muncă este normal ca opiniile acestora să se concentreze către activități predominant economice. Așadar 62% menționează că ar fi potrivite acitvitățile comune pentru afaceri, iar 58% declară ca fiind potrivite activități legate de piața muncii. A treia activitate ca importanță este o activitate de baza a primelor două menționate și se referă la activitatea regional a Guvernului, care ar trebui să contribuie la dezvoltarea zonei. Mai mult cea mai importantă activitate, menționată de cele mai multe ori ca primă mențiune se referă la desfășurarea unor acțiuni comune româno-bulgare la nivel de primării sau prefecturi. Așadar, locuitorii așteaptă în primul rand măsuri ale factorilor de decizie ce ar putea facilita colaborarea transfrontalieră. Domeniile unde această colaborare s-ar putea materializa mai ușor sunt redate în graficul din figura 3. Figure 3. Cele mai importante sectoare care pot facilita colaborarea transforntalieră În concordanță cu întrebările precedente, domeniile keye pentru colaborare sunt reprezentate de: Agricultură, Turism, Construcții și construcții și drumuri publice. În partea opusă a clasamentului, Securitatea, Industria grea, sau protecția civilă nu prezintă interes pentru respondenți, fie pentru că aceste ramuri nu sunt cunoscute suficient fie că nu există sau nu sunt dezvoltate deloc în aceste zone. De reținut este că Agricultura apare ca prima mențiune în cazul a 73,2% din respondenți. Acest lucru este normal ținând cont că majoritatea județelor au ca ramură principală a economiei locale acest domeniu așa cum este în special cazul județelor Teleorman, Dolj, Giurgiu și chiar Călărași.
Întrebările sunt măsurate pe o scală cu patru trepte unde 1 înseamnă dezacord total iar 4 acord total. Însumând răspunsurile de la codurile 1 și 2 respectiv 3 și 4 și calculând o medie ponderată rezultă următoarele informații prezentate în Tabelul 3. Table 3. Atuurile care pot sta la baza promovării ROBULNA
Este ușor de observant un consens al respondenților, marea majoritate a acestora fiind de accord că toate aceste atuuri prezentate sunt potrivite pentru a descrie zona ROBULNA. Astfel în opinia respondenților cele trei active ce ar trebui să descrie regiunea sunt: Dunărea, pământul fertil din zonă și frumusețile naturale. Răspunsurileprimite indică faptul că promovarea zonei ROBULNA ar trebui să se bazeze în special pe potențialul natural al zonei și mai puțin pe alte atuuri precum capacitatea inovativă, tradiția multiculturală sau capitalul uman al locuitorilor.
În general respondenții consideră că toate beneficiile prezentate în studio sunt puncte importante în dezvoltarea brandului ROBULNA. Oricum cel mai important aspect în viziunea cetățenilor este “recunoașterea punctelor de atracție ale zonei și a potențialului locuitorilor din această regiune” În final o descriere sintetica a percepțiilor respondenților este reprezentată în figura următoare: Figure 4. Cetățenii zonei ROBULNA între atuuri, probleme și soluții Promovați ROBULNA punând în evidență în primul rând frumusețile ei naturale! Dunărea este atuul principal. Mai degrabă în vârstă de muncă, echilobrați din punct de vedere al distribuției pe sexe, din păcate în principal fără locuri de muncă Pentru moment, relațiile formale sau informale de colaborare sunt slabe dezvoltate dar perspectivele sunt bune Bariere în colaborare Conexiuni insufficient cu vecinii, Bariera lingvistică,insuficienta promovare a potențialului local
Facilitatori Cum suntem definiți? Posibilități de dezvoltare a unei identități integrate a zonei transfrontaliere româno-bulgare, din perspectiva locuitorilor bulgari Assoc.prof. Dr. Juliana Popova and Assoc.prof. Dr.Todor Todorov Împreună cu dinamica complexă a proceselor publice, în epoca globalizării s-a ajuns la o nouă înțelegere a unui rând de concepte, printre care este conceptul "identitate". Acesta nu este deja perceput ca un fenomen, nesusceptibil schimbărilor, legat de integrarea socială a persoanelor și grupurilor, ci ca un construct, deschise pentru transformare, care atrage resurse pentru redefinirea sa de la sistemele locale și culturale sociale. Pe de altă parte, importanța crescută, acordată regionalism ului și regionalizării în Europa și la nivel global pentru depăşirea disparităților socio-economice, aduce pe prim plan discuția de formare identităţii regionale, ca un factor de dezvoltare a anumitor unități teritoriale și mijloc de mobilizarea resurselor în ei. Această lucrare este dedicată interpretării aspectului de construire a unei identități regionale integrate în regiunea transfrontalieră bulgaro-română de-a lungul Dunării, care obiectiv strategic major îşi pune proiectului de cercetare BRAINS /Bulgarian-Romanian Area Identities: Neighbourhood Study/ în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România- Bulgaria 2007-2013 Un accent special al lucrării este discutarea potențialului de formare a identității culturale regionale integrate în lumina datelor empirice de la sondajul efectuat în executarea proiectului menţionat. Formarea identității regionale în cadrul unei teritorii, care intersectează frontierele naționale, așa cum este cazul cu regiunea transfrontalieră de-a lungul Dunării, este un proces social, politic și cultural complex, care un caracter stabilizator, dar în același timp și de transformator. Identitatea regională este un fenomen de identitate, în cadrul căruia indivizii realiză identificarea cu sistemul social, politic sau cultural al respectivei regiuni /Häuszer și Frey, 1987/ - cu populaţia ei, mediul natural și socio-economic, tradiții, etc. În modelul său Paasi /Paasi, 1986: 105-146/ identifică patru etape în formarea identității regionale:
Prin imaginea teritorială, regiunea conturează granițele sale și este identificată ca o unitate teritorială în spațiul. /Paasi, 1986/. Existența unui fel de frontiere este o cerință fundamentală pentru apariția conștiinței regionale printre oamenii din regiune./Kosonen, 1996/ Imagine simbolică sau conceptuală este construită pe o bază teritorială. Aici se iau în vedere cele mai importante simboluri ale regiunii, care formează un mozaic din caracteristicile sale cele mai tipice: numele, limba / limbile, obiectivele turistice, tradițiile, sărbătorile, etc. /Paasi, 1986/ Imaginea instituțională cuprinde practicile stabilite și organizațiile formale în regiune: administrații publice, organizații de afaceri, ONG-uri, școli, rețele sociale și multe altele. Sectorul instituțional este responsabil pentru menținerea imaginii regiunii și pentru stabilirea criteriilor pentru identificare cu aceasta de către locuitorii ei, de exemplu validarea valorilor comune, formarea capitalului social, consolidarea încrederii și etc. Formarea conștiinței de identitate in rândul locuitorilor din regiune este rezultatul unui proces continuu de instituționalizare și transformare. Paasi /1996/ subliniază importanța proceselor sociale și istorice, care formează experiența din trecut a regiunii și au o reflectate în configurația sa actuală și dezvoltare. Această parte a identității regionale poate fi numită individualitate sau spațiu spiritual al regiunii și este cu cel mai profund strat al conștiinței locuitorilor săi./ Crang, 1998 / Conștientizarea identității regionale satisface câteva nevoi umane în funcţie de ierarhia nevoilor lui Maslow / Maslow, 1954 /.În primul rând, aceasta este nevoia de apartenență și conectare / cu teritoriul și comunitățile care îl locuiesc /.În al doilea rând, prin definirea valorilor de bază ale regiunii iasă în evidență practicile comportamentale dorite și astfel se generează potențial pentru satisfacerea nevoii de recunoaștere și evaluare. Nu în ultimul rând Identitatea regională și activitățile active pentru prosperitatea regiunii oferă oportunități pentru satisfacerea celei mai mare parte a nevoilor oamenilor - de auto-realizare. Printr-o identitate regională construită putem aştepta atingerea mobilizării economice și sociale a locuitorilor din regiune și în cele din urmă, creștere în dezvoltarea sa. După cum susţine Gisevius /Raagmaa:http://www-sre.wu-wien.ac.at/ersa/ersaconfs/ersa01/papers/full/194.pdf/ construirea unei identități regionale poate deveni o strategie de management, care să angajeze potenţialul oamenilor cu dezvoltarea regională. Mai mult decât atât, stabilindu-se ca o unitate teritorială cu propriul său caracter și identitate, regiunea devine un loc atractiv pentru trai și lucru, și poate deveni obiectul unor interese de investiții și a antreprenoriale./ Spilling, 1991: 33-48/ Din cele spuse urmează concluzia că identitatea regională are elemente obiective / natura, cultura, economie, etc. /şi elemente subiective/conștiința individuala şi colectivă/. Identitatea regională este alcătuită din două componente principale - identificare cu / simțul apartenenței comunității regionale și identificarea cu regiune ca teritoriul. La rândul său, identificarea cu comunitatea regională este faptică și ideală. Prima se referă la relaţiile actuale / de obicei faţa în faţă / între indivizii și grupurile din această regiune, care rezultă din participarea lor comună în cadrul organizațiilor și inițiativelor regionale. Al două este legată de "imaginea" identităţii, reprezentată în practicile instituționale ale regiunii, de exemplu prin elita sa politică sau în mass-media regională. In timp ce identificarea faptică generează noi-comunitate în cadrul regiunii, identificarea ideală consolidează pozițiile acestei comunități prin comunicarea ei în spaţiul public. /Knapp: http://www.saulproject.net/ downloads/ Knapp.pdf/ Experiența arată că politica pentru construirea identităţii regionale se poate focaliza sau asupra sistemului cultural al regiunii / tradiții, ritualuri festive, valori / sau asupra beneficiilor teritoriului. Cel de al doilea accent ascunde mai puţine riscuri pentru construirea identităţii regionale, deoarece elimină pericolul de un comportament intolerant pe baza etnocentrismului, stereotipuri și prejudecății vechi. Oricum, deschiderea, toleranța și "participarea Celuilalt" trebuie sa fie prezente ca un imperativ în conștienta pentru identitate regională. Anume de aia procesul de construire unei identități regionale integrate trebuie să ia în considerare diversitatea identităților în cadrul regiunii / teritorială, socio-economică, politică și culturală/ și să se concentreze simultan pe toate componentele sale. Un obiect de atenţie în această lucrare este dezvoltarea unei identități culturale regionale integrate. Termenul "Identitate culturală" este definit ca identificarea cu și acceptarea unui grup, care deţine sisteme de simboluri, semnificații și norme/reguli de conduită. /Collier & Thomas, 1988: 113 / Aceasta este o semnificație emoțională, care atribuim sentimentului de apartenență acestui grup./ Ting-Toomey, 2005: 211-233 Identitatea / culturală este o formare cu multe straturi, care constă din componente la un nivel de grup ( convingeri, atitudini și valori partajate cultural-specifice) și la nivel individual (comportament cultural-specific).Aceasta include întotdeauna o perspectivă istorică, deoarece se formează prin transmiterea de valori de la o generație la alta. În schimb, identitatea socială este asociată cu un anumit punct în timp. / Schwartz et al, 2008:. 635-651 / Ca şi conștiința colectivă, identitatea culturală variază în dimensiune /număr de persoane care împărtășesc această identitate/ proeminenta manifestării/ cât de importantă este identitatea oamenilor care o împărtășesc /și intensitate/ cât de mult identitatea este comunicată altele /Collier & Thomas, 1988/ Identitatea culturală este formată și menținută în procesul de interacţiune cu persoane din grupul propriu cultural și alte grupuri culturale.Ca urmare a acestei interacțiuni în cadrul contextului nostru cultural, noi ne construim conceptului de sine / Usunier, 1996: 386 /, care este generat de imaginea în oglindă a Celuilalt. Identitatea culturală este sensul specific pentru "noi" în loc de "voi si eu" într-o relație dată. Dar ca sa fie atinsă aceasta conștiința de sine în cadrul unei regiuni, care este cu regiunea de frontieră bulgaro-română de-a lungul Dunării, este necesar să se facă "o renegociere a identităților" în conformitate cu teoria managementului identității /Cupach & Imahori, 1993/ adică este necesar să se atingă o identitate colectivă, care satisface toți locuitori din regiune. Unii adepți ai teoriei comunicaţionale privind renegocierea identității conceptualizează identitatea culturală ca proces de încheiere a contractului. Potrivit Jackson / Jackson, 2002: 359-367 / fiecare contract cultural semnat, sau unu, cu privire la care s-a ajuns la o înţelegere, are un impact direct asupra identității semnăturilor, deoarece atributele de identitate/ simboluri și semnificații cheie / servesc ca o monedă de plată .De aici, contractele culturale sunt folosite ca un mijloc de stocare și definire a identității personale, dar, de asemenea, pentru reglementarea comportamentul și percepțiilor în timpul interacțiunii comunicaţionale cu cealaltă parte. Ca să participăm într-o negociere conștientă a identității culturale, este necesar să mărim cunoştinţele de baza despre identitatea proprie și identitatea celorlalți participanți la procesul regional de comunicare. Teoria renegocierii identității oferă 10 puncte de plecare, legate de dezvoltare a cunoștinței, care este sensibilă faţa de cultură /Ting-Toomey, 2005: 211-233/, care pot fi aplicate la procesul de negociere a identităților în regiunea de transfrontalieră bulgaro-română de-a lungul Dunării și, prin urmare la dezvoltarea identității culturale regionale:
După prezentarea algoritmului specific, care poate fi aplicat la construirea unei identități culturale regionale integrate în regiunea transfrontalieră bulgaro-română de-a lungul Dunării, urmează să fie făcută o revizuire a potenţialului de dezvoltare a unei astfel de identități pe baza datelor empirice a unui sondajului efectuat printre 990 de cetățenii bulgari, rezidenților din cele 9 districte bulgare din zona transfrontalieră. Sondajul este reprezentativ pentru Bulgaria și răspunde la o serie de întrebări, cu un conţinut actual despre problematica studiului. În primul rând, trebuie să subliniem următoarele caracteristici demografice ale eșantionului:
Datele menţionate dau naștere unei serii de concluzii privind profilul demografic al populației în partea bulgară a regiunii de frontieră, și anume că: 1 /Aceasta este relativ omogenă în ceea ce priveşte compoziția etnică; 2/ Structura de vârstă în ceea ce privește indicatorul "populație economic activă pe piață forței de muncă "este nefavorabilă, mai ales pe termen lung. Acest lucru este evidențiat de numărul mare de pensionari și persoane cu vârsta de peste 60 de ani și numărul mic de copii sub 18 ani. 3 /Există o rată ridicată a șomajului în rândul populației, care rezultă probabil de efectele crizei economice din ultimii ani, dar şi de structura schimbată a economiei din regiune, și anume reducere a ponderii sectorului industrial.4/ În regiune există o stare satisfăcătoare de calificare educațională a populației, garantată de numărul mare de persoane cu studii medii și superioare. În chestionarul elaborat, cu care a fost realizat sondajul în rândul cetățenilor din zona de frontieră, sunt incluse un rând de întrebări, care au o legătura directă cu studiul condiţiilor şi premiselor pentru construirea unei identităţi culturale regionale integrate. Aceasta este întrebarea Q1 /În ce măsură sunt adevărate, în cazul Dvs., următoarele afirmații?/, care are drept scop să stabilească autodeterminarea persoanelor, precum și identificarea lor cu o anumită unitate teritorială. Datele obținute permit să construim un fel de ierarhie în auto-categorizarea respondenților, bazată pe simțul lor de legătură cu un sau alt spațiu de locuit. Așa cum se vede în figura 1 de mai jos, cel mai mare procent de respondenți /86.77%/ se definesc în primul rând ca cetățeni ai țării lor. În al doilea rând, ei se simt conectaţi cu locul în care locuiesc - 82.73%. Pe poziţia următoare de importanță în sensul de sine a cetățenilor sunt cetăţenia în judeţul - 66.97%, cetățenie europeană - 42.22% și cetățenie cosmopolit - 37.27%. Procentul relativ mic de respondenți care s-au identificat ca fiind cetățeni ai regiunii de frontieră / BROD / înseamnă că acesta nu este suficient actual în conștiința indivizilor ca o unitate teritorială sau dacă mergem înapoi la modelul teoretic lui Paasi de mai sus, imaginea teritorială a regiunii urmează să fie construită. .
Yüklə 1,47 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ca fiind Gradul de identificare (atașament) al populației față de comunitatea locală unde di= gradul de identificare al unui respondent (cu valoari de la 1 la 4) , ni= numărul de respondenți, următoarele valori au fost obținute per total și pe fiecare județ