C.H., G.N. – pentru infracţiunile prev.de art.36 din Legea nr.90/1996 rap.la art.40 din Legea nr.90/1996.
Pe parcursul fiecărei etape procesuale (fond, apel, recurs), s-a acordat maximă atenţie cercetării judecătoreşti, pentru a se elucida cauzele celor două accidente (din 23.05.2001, respectiv, 6.01.2001, de pe nava „Anopolis”, aflată la acea vreme în Santierul Naval Constanţa) şi, în raport de acestea, contribuţiile celor 10 inculpaţi, vinovăţia sau nevinovăţia acestora.
Cu toate acestea, nu s-au putut înlătura deficienţele urmăririi penale (care s-a rezumat la declaraţiile celor implicaţi, luate în starea emoţională specifică, mai ales accidentului din 5.06.2001, fiind luate atât inculpaţilor cât şi martorilor la scurt timp, de la cele două incidente, fără o verificare a apărărilor la constatarea tehnică a specialiştilor de la INSEMEX Petroşani.
Dacă la producerea accidentului de muncă (soldat cu vătămarea ori moartea uneia ori mai multor persoane), concură mai multe condiţii, pentru determinarea responsabilităţilor umane, relevantă este cauza accidentului.
In speţă, cauzele celor două accidente petrecute la date diferite, în condiţii diferite, unul în tancul 4 tribord (de balast), celălalt în tancul 4.C (de transport ţiţei), sunt tratate în mod egal. Ca urmare şi răspunderile inculpaţilor au fost stabilite în mod generic, fără a se verifica şi demonstra contribuţia fiecăruia în producerea accidentelor (atribuţiile concrete, efective, incălcate ori îndeplinite necorespunzător).
Astfel, desfăşurarea lucrărilor la tancul 4 tribord, la 23.05.2001, de către o echipă din cadrul S.C.”Euronav 2000” S.R.L., în baza unei convenţii, presupune stabilirea sarcinilor ce reveneau părţii responsabile civilmente S.C.”Euronav 2000” S.R.L., a echipei acestora şi, în raport de înţelegerea contractuală, dacă reprezentanţii Santierului Naval Constanţa (care erau aceştia?) aveau vreo obligaţie, care erau acestea şi dacă au fost respectate.
In condiţiile în care lucrarea specialiştilor de la INSEMEX Petroşani este contrazisă de expertiza tehnică realizată de experţii din cadrul Universităţii Petrol-Gaze Ploieşti, cu ocazia recursurilor s-a evidenţiat şi posibilitatea unei alte cauze a accidentului din 5.06.2001.
Inculpaţii au susţinut că deflagraţia este posibil să fi fost determinată de chibritul aruncat în urma aprinderii unei ţigări de către martorul C.C.
In sprijinul acestei ipoteze, este martorul Ionescu Lucian care a arătat că martorul C.C. a ieşit ultimul pe scară şi, în spatele lui, s-a produs deflagraţia (f.404, vol.I, dosar judecătorie).
Martorul C.C. recunoaşte că, la scurt timp, în urma lui s-a produs deflagraţia, fără a oferi alte detalii.
Ori, pentru verificarea acestei apărări, este necesară audierea amănunţită a martorului C.C. (la cât timp de la începerea lucrului, după pauza de masă, a ieşit pe punte şi a aprins ţigara, în ce loc, adică la ce distanţă de deschiderea tancului 4C, eventualii martori oculari), ţinând seama şi de împrejurarea că, pe timpul pauzei, s-ar fi lăsat furtunele de oxigen deschise pentru o aerisire mai rapidă a atmosferei din tanc. Evident, că trebuie reaudiat martorul Lungoci Aurel care trebuia să se ocupe de închiderea furtunelor de gaz de pe punte pe timpul pauzei (cine le-a închis - la fila 415 vol.I dosar judecătorie, acesta susţinând că „furtunele s-au închis”, unde se suda la suprafaţa tancului, în raport de locul iniţierii deflagraţiei - indicat de specialiştii INSEMEX cât şi de contraexperţi).
Cu privire la atmosfera irespirabilă din tancul 4 C (în măsura în care se va dovedi „cauză a accidentului”), la condiţiile de lucru, deosebit de utilă este identificarea lucrătorilor echipei S.C.”NAV REP”, care au reclamat imposibilitatea continuării activităţii şi li s-a permis să înceteze.
Cum nava a părăsit portul, se impune obţinerea schiţei navei, a locurilor în care se lucra şi, pe baza şi a probelor indicate anterior, să se efectueze o nouă expertiză, care să stabilească cauza/cauzele celor două accidente.
Audierea martorilor C.C., L.A., a celorlalte persoane din cadrul şantierului, dar şi din cadrul societăţilor subcontractoare (care lucrau pe navă la 5.06.2004), să se realizeze şi pentru a se stabili dacă lucrările de sudură afectau activitatea din tancul 4 C.
Totodată, este necesară confruntarea inculpaţilor cu comandantul navei, referitor la neefectuarea decupărilor tehnologice din tancul 4.C.
Lămurirea tuturor împrejurărilor, circumstanţelor, privind situaţia de fapt, nu s-ar putea face decât cu mare întârziere, motiv pentru care se impune completarea urmăririi penale de către procuror, având în vedere şi modul mai uşor de administrare a unora dintre probe de către acesta (identificare martori, audierea acestora la locul de muncă, cercetări suplimentare în cadrul şantierului, experimente, contactarea experţilor şi punerea tuturor materialelor la dispoziţia acestora, confruntarea martorilor C.C., L.A. cu inculpaţii).
Pentru considerentele expuse, în baza art.333 cod pr.penală, se va restitui cauza procurorului, pentru a completa urmărirea penală cu probele anterior precizate.
Decizia penala nr.399/P/3.06.2004
10.- Revizuire. Neîndeplinirea cerinţelor art.399 cod pr.penală. Consecinţe.
Neaudierea revizuienţilor şi nici administrarea probelor solicitate, atrage trimiterea cauzei la parchet pentru efectuarea cercetării potrivit art. 399 cod pr.penală.
Judecătoria Tulcea prin sentinţa penală nr. 2961/3 noiembrie 2003 pronunţată în dosarul penal nr.4134/2003, a respins cererea de revizuire formulată de revizuientul G.Z. aflat în Penitenciarul Tulcea, ca nefondată.
Apelul declarat de revizuient a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr.372 din 9 decembrie 2003 pronunţată de Tribunalul Tulcea.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, care a cerut casarea hotărârilor pronunţate în cauză, deoarece nici o instanţă nu a avut în vedere probele pe care le-a solicitat în vederea susţinerii cererii formulate.
Verificând din oficiu motivele de recurs, constată:
Potrivit art.399 cod pr. penală, după introducerea cererii de revizuire procurorul ascultă persoana care solicită revizuirea, dacă consideră că este cazul, iar în cazul în care este necesar, efectuarea de cercetări penale pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, dispune prin ordonanţă.
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că, condamnatul G.V. a formulat trei cereri de revizuire, conexate prin ordonanţa nr. 311/08.2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea nu a considerat că este necesară audierea revizuientului şi nici administrarea probelor solicitate, neregăsindu-se în motivarea referatului înaintat instanţei de fond cele solicitate de revizuient.
Aşa fiind, urmează a admite recursul formulat, casează sentinţa şi decizia penală şi trimite cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, pentru a se face cercetarea potrivit art.399 cod pr.penală.
Decizia penala nr.240/P/9.04.2004
Preşedinte Sectie Penală
Gheorghe Iordan
Dostları ilə paylaş: