Echipa de elaborare: S. C. Regional Consulting & Management S. A

3.8Cadru de mediu

3.8.1Patrimoniul construit

În zona nucleu a centrului, ţesutul istoric iese în evidenţă din ansamblul sistemului urban înconjurător organizându-se în jurul pieţei Primăriei, pieţei Márton Áron, respectiv cetăţii Székely Támadt, constituind un punct focar de interes public.

Registrul monumentelor istorice în anul 2010 înregistrează 29 monumente istorice şi 5 ansambluri urbane în municipiul Odorheiu Secuiesc²⁸. Majoritatea acestora se află în interiorul centrului istoric şi exercită un rol decisiv în determinarea arhitecturii centrului. De asemenea, are o importanţa deosebită ocrotirea şi păstrarea clădirilor, imobilelor neprotejate, dar care se adaptează perfect ansamblului global al centrului. În lipsa acestora, monumentele istorice ocrotite ar fi izolate, desprinse din contextul lor istoric şi spaţial. Aspectul unitar arhitectural şi atmosfera pieţelor, spaţiilor publice ale centrului – aşa-numita coerenţă a zonei – sunt în relaţie interdependentă cu starea acestor imobile neprotejate, a căror renovare şi reabilitare nu are loc – din nefericire – cu respectarea prevederilor speciale legale.

În anii 1900, Ungaria era recunoscută în întreaga Europa în domeniul fabricării ferestrelor şi uşilor. Aceste produse caracteristice pot fi găsite pe faţada imobilelor contemporane protejate şi/sau neprotejate din punct de vedere arhitectural. Este evident că uşile şi ferestrele imobilelor edificate între 1850 şi 1920 constituie o valoare nemaipomenită a artei meşteşugăreşti: în afara funcţionalităţii lor, poartă şi o valoare estetică semnificativă. Din nefericire, aceste uşi şi ferestre sunt schimbate cu produse nesemnificative, fără caracteristici particulare, de proastă calitate, şi afectează negativ aspectul unitar şi arhitectural al imobilului, deşi renovarea lor nu ar implica cheltuieli considerabile. Dispariţia uşilor şi ferestrelor contemporane constituie una dintre pierderile cele mai regretabile, chiar ireversibile din unghiul aspectului arhitectural al oraşului. Datarea imobilelor este posibilă graţie acestor elemente de construcţie.

Cu câteva excepţii, valoarea şi aspectul imobilelor în ultima sută de ani au fost afectate în funcţia utilităţii. De obicei partea inferioară a faţadei stradale a suferit modificări datorită extinderii activităţilor comerciale ceea ce a determinat apariţia vitrinelor semnificative. Acest proces a rezultat în mod inevitabil cu pierderea aspectului original al multor faţade, însă în ultimii 8-10 ani am văzut câteva exemple bune: în baza fotografiilor contemporane are loc renovarea, restabilirea autentică a aspectului şi a imaginii vizuale contemporane a faţadelor inferioare. Totodată, există şi intervenţii arhitecturale neautentice, imitând stilul istoric contemporan şi dorind să se adapteze contextului istoric. Acestea sunt acceptabile în măsura în care respectă principiul reversibilităţii. Este şi mai îngrijorător faptul că în imediata vecinătate a cetăţii medievale Székely Támadt se află imobile recent edificate, dar fără să se adapteze ţesutului istoric şi astfel afectează aspectul vizual.

Starea, modalitatea de renovare şi reamenajare a spaţiilor şi clădirilor din domeniul public servesc întotdeauna ca model proprietarilor de imobile din domeniul privat. Astfel, este indicat ca renovarea imobilelor din domeniul public să fie una exemplară.

Despre starea actuală a patrimoniului construit şi despre valoarea reprezentată de aceasta, dispunem doar de informaţii parţiale. Elaborarea unei baze de date în această privinţă constituie sarcină prioritară, deoarece ar fi baza tuturor activităţilor, programelor care vizează renovarea, revitalizarea patrimoniului construit al municipiului.

De asemenea, piaţetele de 100-200 m² (ca şi cele reamenajate în a doua etapă a reabilitării centrului Sibiului) au o valoare deosebită din punct de vedere arhitectural şi infrastructural al centrului. Aceste piaţete momentan sunt folosite pentru locuri de parcare, astfel existenţa lor nici nu poate fi percepută şi apreciată din perspectiva traficului pietonal. Prin excluderea traficului auto şi eliminarea parcărilor pot fi revitalizate aceste spaţii publice. Însă, reabilitarea şi reamenajarea spaţiilor publice nu poate fi concepută decât în cadrul unui plan de reorganizare integrată.

3.8.2Cadru natural

Dispoziţiile Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005 privind protecţia valorilor naturale de pe teritoriul judeţului Harghita defineşte şi enumeră următoarele valori naturale – arii protejate, izvoare de apă minerală, elemente din flora şi fauna zonei – localizate în municipiul Odorheiu Secuiesc, respectiv în vecinătatea imediată a localităţii:

• 
  Arii protejate din punct de vedere hidrogeologic şi izvoare de apă minerală:
  

Localizare	Denumire	Custode/Administrator
Odorheiu Secuiesc	Izvorul Sóspataki	Primăria Odorheiu Secuiesc
Băile Szejke	Izvoarele Főforrás, Attila	Primăria Odorheiu Secuiesc

• 
  Arbori seculari
  

Denumirea valorii naturale	Localizare	Custode/Administrator
Stejarul din Cimitirul eroilor (Quercus sp.)	Odorheiu Secuiesc	Primăria Odorheiu Secuiesc

• 
  Arii naturale protejate
  

Denumirea valorii naturale	Suprafaţa/ha	Localizare	Custode/Administrator
Cimitirul romano-catolic (4 ha) şi cimitirul reformat (3,4 ha)	7,4	Odorheiu Secuiesc	Primăria Odorheiu Secuiesc

Municipiul Odorheiu Secuiesc este vizat de o singură arie de conservare specială avifaunistică, şi anume situl Natura 2000 ROSCI0383 – Râul Târnava între Odorheiu Secuiesc şi Vânători, care a fost destinată în vederea protejării următoarelor specii:

• 
  vidra (Lutra lutra)
  
• 
  liliacul comun mic (Myotis myotis)
  
• 
  liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii)
  
• 
  liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
  
• 
  tritonul cu creastă (Triturus cristatus)
  
• 
  tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis)
  
• 
  isvoraşul cu burtă galbenă (Bombina variegata)
  
• 
  dunăriţa (Sabanejewia aurata)
  
• 
  mreană vînată(Barbus meridionalis)
  
• 
  boarţă  (Rhodeus sericeus amarus)
  
• 
  scoică mică de râu (Unio crassus)
  

3.8.3Protecţia mediului

Datele privind situaţia protecţiei mediului în municipiul Odorheiu Secuiesc au fost furnizate de către Agenţia pentru protecţia Mediului Harghita. Aceste date se referă în primul rând la poluarea aerului, nivelul de pulbere aflat în suspensie şi cantitatea de pulberi sedimentabili, respectiv la poluarea acustică. Monitorizarea calităţii aerului şi, prin urmare, determinarea cantităţii de pulberi sedimentari are loc prin automatul de monitorizare fixat la punctul de monitorizare în municipiul Odorheiu Secuiesc, pe strada Bethlen Gábor nr. 94 şi se emite un raport periodic la fiecare 30 de zile în baza probelor verificate şi analizate.

Pulberile sedimentabile sunt elemente poluante ale aerului cu diametre mai mari de 10 µm, care, după ce sunt emise în atmosferă, ca urmare a gravitaţiei, se depun pe sol, vegetaţie, ape şi construcţii. Pulberile sedimentabile rezultă în primul rând din surse naturale, de exemplu eroziunea solului, incendii forestiere şi incendii de păşune; pe de altă parte rezultă din activităţi umane: arderea cărbunelui, uleiului, copacilor, deşeurilor, traficul rutier sau tehnologii industriale.

Întrucât se infiltrează, datorită protecţiei căilor respiratorii superioare, nu ajunge în căile respiratorii inferioare; astfel efectul nociv asupra sănătăţii fiind mai puţin semnificativ decât cel al pulberii aflate în suspensie.

Din comparaţia valorilor măsurate obţinute în ultimii cinci ani în urma monitorizării, rezultă că valorile cele mai ridicate sau eventualele depăşiri ale nivelului limită au loc în lunile de primăvară, între lunile martie şi mai. Principalul motiv al acestor fenomene poate fi acumularea materialelor antiderapante la marginea drumurilor publice.

Comparând graficele de mai sus, şi analizând datele prezentate, putem observa că valoarea pulberii sedimentabile în anul 2013 arată un nivel scăzut faţă de nivelurile monitorizate în anii 2010-2012. Însă în urma anului 2013 valorile reprezintă o tendinţă de creştere.

De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita monitorizează cu regularitate lunară calitatea precipitaţiilor. Pentru urmărirea calităţii precipitaţiilor se analizează probele colectate la staţia meteorologică din Odorheiu Secuiesc. Conform literaturii de specialitate ploaia acidă (sau precipitaţiile acide) sunt precipitaţii care au un Hp mai mic decât 5,60, având deci un caracter acid pronunţat. În ultimii cinci ani nu s-au înregistrat valori asemănătoare.

Monitorizarea poluării acustice are loc prin efectuarea unor măsurători sonometrice instalate şi verificate lunar de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita în trei locuri din municipiul Odorheiu Secuiesc: la intersecţia străzilor Hunyadi János şi II. Rákóczi Ferenc, pe strada Bethlen Gábor şi în piaţa Márton Áron. Rezultatele obţinute cu ocazia monitorizării în perioada 2010 şi aprilie 2015 arată că valorile cele mai ridicate sunt stabilite în strada Bethlen Gábor: nivelul de zgomot depăşeşte aproape de fiecare dată nivelul de limită admis. În celelalte două locuri de măsurare, valorile sunt în jurul nivelului admis sau chiar sub nivelul admis, se observă doar depăşiri temporare.

Nivelul de zgomot ridicat în strada Bethlen Gábor se datorează cu cea mai mare siguranţă zonei industriale şi traficului intens.

Pe când nivelul de zgomot înregistrat în perioada 2010-2011-2012 arată o creştere uşoară anuală, valorile anului 2013 sunt mai scăzute. Deşi valorile măsurate par stabilizate, începând din anul 2013, nivelul măsurat depăşeşte de mai multe ori nivelul admis.

3.8.4Gestionarea deşeurilor şi a energiei

Sistemului de termoficare a fost amenajat încă în anii comunismului. Astfel societatea

Urbana S.A a moştenit un sistem învechit. Ca să înţelegem situaţia actuală este nevoie de prezentarea unui scurt istoric despre acest sistem.

Consumatorii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din blocurile de locuinţe.

Încălzirea centralizată şi apa caldă menajeră pentru cele 8320 spaţii de locuit şi instituţii publice din cartierele de blocuri din municipiul Odorheiu Secuiesc au fost furnizate de 7 centrale termice de cartier şi reţelele de distribuţie aferente construite în perioada 1968-1990.

Centralele termice au fost proiectate şi au funcţionat iniţial cu combustibil lichid uşor, respectiv una cu combustibil solid, ulterior acestea au fost modificate şi s-a trecut în toate centralele la combustibil gazos.

Începând cu anii 2000 a început un val al deconectărilor consumatorilor de pe sistemul centralizat de termoficare datorită creşterii preţului serviciului în urma uzurii fizice a cazanelor şi reţelelor şi a pierderilor rezultate. Creşterea numărului de deconectări a accentuat pierderile furnizorului, iar scăderea consumului la apă caldă, în lipsa recirculării, a dus la noi nemulţumiri datorită volumului mare de apă caldă neutilizată şi răcită în conducte, care se plătea la preţ de apă caldă. Numărul deconectărilor a culminat, aşa cum se poate observa şi în graficul de mai jos, în anii 2006-2007 datorită sistării serviciului din cauza datoriilor la furnizorul de gaz şi electricitate şi astfel a pierderii încrederii populaţiei în acest serviciu.

În vederea remedierii situaţiei furnizorul a realizat în perioada 2003-2004 schimbarea reţelei de distribuţie în cartierul Insulei şi parţial în cartierul Republicii, dar deconectările au sporit şi datorită condiţiilor economice prielnice. În anii 2006-2007 a fost realizată prima mare modernizare prin retehnologizarea centralei termice din cartierul Taberei şi schimbarea reţelei termice cu conducte preizolate folosind module termice de scară. Acesta a fost primul sistem de termoficare de cartier modernizat integral de la producerea energiei termice până la branşamentul consumatorului. Ulterior a fost adoptat acelaşi sistem şi pentru sistemele din cartierul Beclean. În perioada 2009-2012 a fost repusă în funcţiune recircularea apei calde, care a dus la ameliorarea calităţii serviciului.

În 2010 a fost pus în funcţiune la sediul furnizorului un cazan de apă caldă de 1,5 Mw cu combustibil biomasă lemnoasă care reprezintă o alternativă mai ieftină şi viabilă la combustibilul gazos, care în urma liberalizării preţului devine din ce în ce mai scump. Acesta a fost conectat şi deserveşte centrala Beclean II.

Datorită uzurii fizice avansate şi a numărului mic de consumatori din cartierul Kuvar, precum şi a distanţei mici de centrala Insulei, furnizorul a renunţat la folosirea centralei Kuvar, racordând reţeaua din cartierul Kuvar de centrala Insulei. Însă la sfârşitul anului 2015 la centrala cartierului Kuvar au fost instalate două cazane pe bază de biomasă.

Un alt aspect în evoluţia serviciului public de alimentare cu energie termică a fost introducerea contorizării, la începutul anilor 2000. După introducerea contorizării cantitatea de energie termică facturată a scăzut semnificativ. Anul 2006 prezintă a scădere datorită întreruperilor serviciului pe o durată de peste 2 luni în anul respectiv. Începând cu anul 2009 se observă o nouă scădere datorită modificării modului de calcul a consumului de energie termică pentru încălzire la consumatorii necontorizaţi, iar din anul 2012 încă o scădere prin schimbarea modului de calcul a energiei termice furnizate cu apa caldă menajeră, datorită investiţiilor realizate care au permis acest lucru.

Această evoluţie a consumului pe apartamente a fost benefică pentru consumatori, costurile cu energia termică încadrându-se în valori suportabile acestora în majoritatea cazurilor şi astfel s-a diminuat numărul deconectărilor. Totuşi pentru furnizor această scădere de consum a însemnat o exploatare a reţelelor de distribuţie mult sub parametri funcţionării normale a acestora, ducând la pierderi semnificative raportat la volumul de agent termic vehiculat.

Starea actuală a centralelor termice:

Puterea instalată totală a cazanelor existente în prezent este de 32,34 Mw pe bază de gaz metan şi de 8,3 Mw pe bază de biomasă.

Centralele termice Beclean I. şi Beclean II. dispun de cazane de gaz metan noi, instalate în anii 2008-2009, având un randament de 90-94%. Puterea instalată a acestora acoperă necesarul de energie termică chiar şi în situaţia defectării unuia dintre cazane. În vederea trecerii la combustibil biomasă mai ieftin şi din surse regenerabile se instalează în prezent la sediul Urbana două cazane a câte 2 Mw fiecare. Acestea împreună cu cazanul existent de 1,5 Mw pot acoperi necesarul de energie termică pentru consumatorii racordaţi la centralele Beclean I. şi Beclean II. prin conductele de interconectare realizate în 2010 respectiv în 2014.

Centrala termică Insulei deserveşte cartierele Insulei şi Kuvar dispunînd de 4 cazane pe gaz, uzate, cu randament sub 60%. La sfârşitul anului 2015 au fost instalate două cazane pe biomasă în centrala termică Kuvar, una de 2 Mw şi cealaltă de 0,8 Mw. Acestea prin conducta de interconectare cu centrala Insulei asigură necesarul de energie termică pentru cele 2 cartiere. Cazanele vechi uzate sunt păstrate pentru a fi folosite doar în cazul unor eventuale avarii la cazanele pe biomasă. Astfel energia termică şi pentru aceste cartiere este obţinută din surse regenerabile de energie.

Centrala termică Taberei a fost modernizată în 2007 având în dotare 4 cazane pe gaz de 1,75 Mw fiecare, care pot acoperi necesarul de energie termică a întregului cartier chiar şi în cazul reconectării integrale a consumatorilor deconectaţi. Pe acoperişul centralei Taberei există instalate un număr de 114 panouri cu colectoare solare, având o suprafaţă activă de 321 m². Energia termică produsă de acestea reprezintă aprox. 2% din totalul produs în centrală şi 0,4% din cel produs în total.

La centralele termice Republicii şi Tamasi Aron cazanele vechi uzate în 2015 au fost înlocuite cu cazane pe gaz în condensaţie, preluate de la Piatra Neamţ. Astfel la centrala termică Republicii au fost montate 2 cazane de 0,8 Mw şi una de 1 Mw, pe lângă care s-au păstrat ca rezervă 2 cazane vechi. La centrala Tamasi Aron a fost montat un cazan de 1 Mw şi s-au păstrat două cazane vechi ca rezervă. După efectuarea noilor investiţii producţia de energie termică şi în aceste cartiere este realizată cu randament de peste 90%.

Concluzionând, prin punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie energia termică pentru sistemul de termoficare din Odorheiu Secuiesc este produsă în cazane moderne cu randament ridicat, din care mai mult de jumătate din surse regenerabile de energie (biomasă), adică se încadrează la categoria sistemelor centralizate de termoficare eficiente, aşa cum este definită în Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.
Starea actuală a reţelelor de distribuţie:

Reţelele de distribuţie a încălzirii pe tronsoanele neschimbate sunt clasice, de tip conducte de oţel montate în canale termice nevizitabile şi care au pierderi de căldură foarte mari, datorită infiltraţiilor de apă în canale termice. Conductele sunt izolate cu vată de sticlă, dar în urma umezirii izolaţiei acestea devin conducători activi de căldură şi nu izolanţi care ar fi destinaţia lor. Datorită climatului din termocanale conductele sunt corodate.

Reţelele de distribuţie a energiei termice modernizate sunt executate din conducte de oţel preizolate cu spumă dură de poliuretan, conductivitate termică de 0,027 W/mxK., montate îngropat. Durata lor de viaţă este de minim 30 de ani, temperatura de lucru maximă fiind de 149ºC, iar presiunea maximă de lucru 25 bar. În tabelul de mai jos este prezentată situaţia reţelelor termice pentru încălzire şi apă caldă menajeră.

Astfel din totalul de 14.456 ml lungime reţele de distribuţie a agentului termic pentru încălzire au mai rămas de înlocuit o lungime totală de aproximativ 1450 ml compus din: tronsonul 3 din centrala termică Insulei (946 ml către cartierul Kuvar), tronsonul 2 din centrala termică Tamási Áron (203 ml către strada Garofiţei) şi terminarea tronsonului 2 din centrala termică Republicii (aprox. 300 ml către cartierul Spital), adică 10% din total.

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, singurele tronsoane de apă caldă menajeră înlocuite cu conducte preizolate sunt în cartierul Insulei, realizate în 2003-2004, deci ar mai fi de înlocuit aprox. 2500 ml de reţea.

După aprobarea strategiei de alimentare cu energie termică în 2004, care prevede folosirea punctelor termice de scară s-a renunţat la schimbarea conductelor pentru apă caldă de consum deoarece, prin această modalitate apa caldă este preparată din apa rece în modulele termice amplasate în fiecară scară de bloc. Deci nu mai este nevoie de conducte separate pentru apa caldă menajeră, agentul termic din conducta de încălzire va ceda, printr-un schimbător de căldură energia termică pentru prepararea apei calde în modulele termice. Această soluţie este în funcţiune în cartierul Taberei şi Beclean cu rezultate foarte bune privind temperatura apei calde la consumatori.

Contorizarea la nivel de centrală termică:

Cantitatea de combustibil - gaz natural - folosită este contorizată la fiecare centrală termică şi înregistrată zilnic în baza de date electronică a furnizorului de gaz, care este accesibilă operatorului. Deasemenea este contorizată cantitatea de energie termică produsă din biomasă.

La centralele termice care prepară apă caldă menajeră este contorizată cantitatea de apă rece folosită pentru preparare, iar la toate centralele termice cantitatea de apă de adaos necesară acoperirii pierderilor din reţelele de distribuţie a agentului termic. În acest scop în centralele modernizate se prepară apă dedurizată.

Ieşirile din centralele termice sunt deasemenea contorizate separat. Astfel există câte un contor de energie termică pentru fiecare tronson de încălzire, precum şi un contor pentru apa caldă menajeră în fiecare centrală termică unde se prepară apa caldă menajeră.

Astfel se urmăresc zilnic intrările şi ieşirile din fiecare centrală termică, calculându-se randamentul. Orice defecţiune poate fi depistată rapid, reducându-se astfel pierderile.

Contorizarea la nivel de branşament:

În prezent sunt deservite un număr de 286 branşamente contorizate integral. Dintre acestea 220 branşamente sunt dotate cu module termice de scară care permit programarea parametrilor serviciului.

Contorizarea individuală:

Folosirea repartitoarelor pentru defalcarea costurilor de energie termică pentru încălzire nu a fost bine primit de populaţie, au existat doar 3 blocuri unde au fost instalate. În schimb contorizarea individuală prin realizarea distribuţiei orizontale a avut parte de o receptare pozitivă. Consumatorii au constatat că prin acest sistem de distribuţie beneficiază de aceleaşi avantaje ca şi la încălzirea individuală, adică pot consuma după necesităţi şi plătesc doar ceea ce au consumat. Monitorizând consumurile acestor apartamente s-a constatat că acesta s-a diminuat în medie cu 30% - 35% faţă de cel din anii precedenţi. În prezent există 54 scări de blocuri cu aprox. 339 apartamente racordate care sunt contorizate individual.

Situaţia actuală a consumului de energie termică vândută şi a pierderilor pe distribuţie

Consumatorii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din blocurile de locuinţe, precum şi instituţiile şi agenţii economici de la parterul acestor imobile. În prezent sunt racordate la reţeaua de termoficare 290 de scări de blocuri de locuinţe (286 branşamente), faţă de numărul iniţial de 388 scări. Numărul apartamentelor racordate în cele 290 scări în sezonul 2014-2015 a fost de 2200, adică în medie sub 7 apartamente pe scară.

Consumul anual de energie termică variază în funcţie de regimul termic din perioada iernii între 11-12 mii Gcal, din care aprox. 1600 Gcal energia termică pentru preparare apa caldă menajeră (aprox. 38 mii mc anual).

Pierderile reale de energie termică pe reţeaua de distribuţie au scăzut de la 12.000 Gcal/an în 2008 la 6.000 Gcal/an în prezent. Această valoare va scădea la aprox. 4.500 Gcal/an după terminarea schimbării tuturor conductelor. Astfel randamentul reţelelor în condiţiile consumului actual va fi de aprox. 73%. Rentabilitatea sistemului poate fi îmbunătăţită şi asigurată doar prin creşterea cantităţii de energie termică vândută prin creşterea numărului de consumatori (populaţie, instituţii publice, societăţi comerciale etc.) Pentru scăderea pierderilor de pe reţea sub valoarea de 15% este nevoie de cel puţin dublarea consumului anual actual.

Alimentarea cu energie termică a municipiului se realizează pe baza unei planificări strategice.

În 2005 prin HCL nr. 47/2005, Consiliul Local a aprobat strategia locală privind „REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”, elaborată de furnizorul de utilităţi S.C. URBANA S.A. în baza prevederilor O.U.G. nr. 48/2004 aprobată prin Legea nr. 430/2004 cu modificările ulterioare aprobată prin Legea nr. 228/2006 cu privire la adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice către populaţie, pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică. Soluţia tehnică adoptată a fost: „Remodernizarea centralelor termice, schimbarea reţelei termice, prin folosirea punctelor termice de scară”.

Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Odorheiu Secuiesc în sistem centralizat a fost reactualizată în anul 2008 şi 2012, fiind aprobată prin HCL nr. 23/2008 şi HCL nr. 3/2013, acesta fiind recent reactualizată şi urmează să fie aprobată de Consiliul Local.