Echipa de elaborare: S. C. Regional Consulting & Management S. A

3.5Infrastructura socială. Incluziunea socială. Persoane cu dizabilităţi şi grupuri de persoane în situaţii defavorizate.

3.5.1Instituţii sociale şi protecţia socială

Municipiul Odorheiu Secuiesc se mândreşte cu cooperarea organizaţiilor civile şi a diferitelor fundaţii pe plan social unic la nivel judeţean, considerată drept una dintre poveştile de succes în domeniu. Primul rezultat al acestui proces este înfiinţarea Centrului Social Budvar, urmată de elaborarea strategiei de dezvoltare socială intitulată Harta socială a municipiului Odorheiu Secuiesc editată de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă în anul 2004. Paralel cu aceste iniţiative a luat fiinţă Consorţiul Social, menit să asigure cooperarea şi colaborarea organizaţiilor civile sociale şi dialogul cu Primăria Odorheiu Secuiesc.

Compartimentul Public de Asistenţă Socială „Budvár” în cadrul Primăriei Odorheiu Secuiesc

Compartimentul Public de Asistenţă Socială „Budvár” – una dintre compartimentele Primăriei Odorheiu Secuiesc – asigură asistenţă socială şi de protecţia copilului pe teritoriul municipiului în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv răspunde de activitatea Centrului Social Budvar şi a Serviciului de Asistenţă Familială.

Centrului Social Budvar este un centru multifuncţional: fără să se vrea exhaustiv, organizează educaţia (primară şi gimnazială) copiilor romi din cartierul Budvár şi strada Éltetőkút. Educaţia instituţională se desfăşoară în cadrul Şcolii Gimnaziale Tompa László, iar pentru copiii romi din strada Recoltei s-a înfiinţat o clasă primară integrată în cadrul Şcolii Gimnaziale Bethlen Gábor. După terminarea claselor I-IV, în locul educaţiei segregate, copiii romi îşi continuă studiile în mod integrat cu copii de naţionalitate maghiară sau română. În cadrul Şcolii Gimnaziale Tompa László, în anul şcolar 2013-2014 erau şcolarizaţi în total 67 de copii romi în clasele pregătitoare I, II şi IV, în formă integrată a funcţionat cu 14 de elevi (clasele I-IV). În anul şcolar 2013-2014 în cadrul Centrului Social a funcţionat o grupă de grădiniţă cu 24 de copii.

În incinta Centrului Social Budvar funcţionează un azil, un refugiu de noapte cu 11 paturi pentru persoanele fără domiciliu. Azilul funcţionează sub coordonarea Primăriei Odorheiu Secuiesc în colaborare cu Fundaţia Albert Schweitzer. Azilul este menit să asigure următoarele servicii: igienă generală, soluţionarea problemelor administrative personale, consiliere (de exemplu, obţinerea actelor oficiale de identitate, elaborarea documentaţiei necesare pentru stabilirea pensiei de limită de vârstă sau de boală etc.), servicii sanitare de bază, consiliere psihologică. În cursul anului 2013, 26 de persoane au făcut apel la serviciile oferite şi asigurate de azilul persoanelor fără domiciliu.

Serviciul de Asistenţă Familială asigură consiliere gratuită persoanelor şi familiilor în soluţionarea diferitelor probleme individuale sau familiale. În anul 2013, 45 de persoane au făcut apel la serviciile instituţiei, iar câteva persoane au recurs la serviciu social cu diferite probleme. Printre problemele cele mai des întâlnite în cadrul Serviciului de Asistenţă Familială le menţionăm pe următoarele, fără să se vrea exhaustive: probleme de relaţie şi de convieţuire, depresie, doliu, diferite fobii, dependenţa de alcool, tulburări de panică, respectiv divorţ.

În conformitate cu prevederile legale naţionale, în perioada 2013-2015 Compartimentul Public de Asistenţă Socială a împărţit următoarele categorii de beneficii de asistenţă socială²⁴:

Tipul	Numărul beneficiarilor
Ajutor social pentru venit minim garantat	332 persoane
Ajutor suplimentar pentru venitul familial	214 familii
Ajutor de încălzire în sezonul 2013-2014	2.450 familii
Ajutor de încălzire în sezonul 2013-2014	1473 familii
Ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană în sezonul de asistenţă socială 2013-2014	2.004 familii
Ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană în sezonul de asistenţă socială 2014-2015	4130 persoane

Pe lângă activităţile proprii concepute şi desfăşurate la iniţiativa Primăriei Odorheiu Secuiesc (sau în parteneriat cu alte instituţii sau organizaţii civile), administraţia locală, prin organele şi compartimentele sale competente, acordă sprijin pe plan social organizaţiilor civile cele mai semnificative (Caritas Alba Iulia, Fundaţia Pro Autist, Fundaţia Orbán, Fundaţia Civitas, Fundaţia Albert Schweitzer) asigurând consolidarea dialogului social în municipiul Odorheiu Secuiesc.
Creşă
Prima creşă în municipiul Odorheiu Secuiesc era înfiinţată în anul 1971. Iniţial erau patru creşe în municipiu, iar din anul 2000 mai funcţionează doar o singură creşă. În anul 2012, instituţia s-a mutat în imobilul de pe Bulevardul Independenţei; iar capacitatea instituţiei s-a redus semnificativ: 60 de paturi în locul celor 100 de paturi iniţiale. Creşa are un personal de 17 de persoane şi funcţionează de la orele 05:30 până la orele 18:00.

Capacitatea actuală nu este utilizată cu desăvârşire, în anii 2013 şi 2014 nu sunt înregistrate cazuri de respingere a cererilor de înscriere datorită insuficienţei infrastructurii. Interesul redus faţă de creşă este şi mai intensificat deoarece în multe grădiniţe s-au înfiinţat grupe special destinate copiilor cu vârsta sub 2 ani.

Se constată că în prezent capacitatea actuală a creşei poate să deservească nevoile locuitorilor.

3.5.2Grupuri de persoane defavorizate. Combaterea sărăciei – modalităţi de dezvoltare integrată durabilă.

Îngrijirea vârstnicilor

În municipiul Odorheiu Secuiesc îngrijirea vârstnicilor este asigurată de colaborarea mai multor instituţii: Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Odorheiu Secuiesc, Fundaţia Senectas, Departamentul de Îngrijire la Domiciliu din cadrul Caritas Alba Iulia. Pe lângă aceste servicii, sub coordonarea bisericii reforme din Sâmbăteşti funcţionează un cămin de bătrâni, iar în anul 2014 era predată centrului social al Fundaţiei Kolping care găzduieşte Centrul Paliativ şi de Dezvoltare Sf. Luca. Căminul de bătrâni Păstorul bun (Jó Pásztor) este finanţat din resursele proprii ale bisericii romano-catolice.

Îngrijirea persoanelor cu handicap

Conform bazelor de date furnizate de Primăria Odorheiu Secuiesc, în municipiul Odorheiu Secuiesc sunt înregistrate 157 persoane cu handicap de gradul I, 195 persoane cu handicap de gradul II şi 94 persoane cu handicap de gradul III. Nu ne stau la dispoziţie date exacte în privinţa divizării pe boli specifice. În municipiul Odorheiu Secuiesc funcţionează numeroase organizaţii civile înfiinţate în scopul îngrijirii şi/sau educării persoanelor cu handicap, pe care le vom prezenta în continuare:

Fundaţia Orbán coordonează – începând din anul 1998 – un centru de educaţie dedicată copiilor cu handicap şi a înfiinţat un cămin pentru copiii abandonaţi şi/sau copiii rămaşi fără adăpost în urma desfiinţării orfelinatelor. Pe lângă acestea, fundaţia este menită să coordoneze şi să controleze activitatea unui centru de dezvoltare a copiilor cu handicap mintal care trăiesc în condiţii bune împreună cu familia lor. În anul 2014, 39 copii au făcut apel la serviciile Fundaţiei Orbán, dintre care 26 sunt cu grad de handicap grav, 10 copii cu grad de handicap mediu, iar trei copii cu handicap de grad scăzut. Dintre cei 39 de copii 13 locuiesc permanent în incinta fundaţiei.
Cu dezvoltarea şi îngrijirea copiilor cu probleme de autism se ocupă Fundaţia Pro Autist, şi Asociaţia Szent Ferenc.
Formarea, integrarea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor cu sindromul Down, precum şi acordarea sprijinului familiilor copiilor cu sindromul Down este asigurată de Fundaţia Pro Down. Fundaţia organizează şi coordonează programe şi activităţi de dezvoltare destinate copiilor şi tinerilor cu sindromul Down în cadrul Atelierului Creativ Gyöngyház.
Asociaţia Handicapaţilor Fizici şi judeţul Harghita îşi desfăşoară activitatea deocamdată în reşedinţa de judeţ, în Miercurea Ciuc, însă printre planurile sale se numără şi demararea programelor în Odorheiu Secuiesc.
Situaţia romilor

Rezultatele finale ale recensământului din anul 2011 arată că în municipiul Odorheiu Secuiesc 509 persoane se consideră de naţionalitate romă. Aceste date însă nu sunt în concordanţă cu rezultatele obţinute în anul 2008²⁵ cu prilejul elaborării unor studii în cadrul populaţiei rome. Studiul elaborat se baza pe sondajul „bulgăre de zăpadă”; şi a identificat 1183 persoane de naţionalitate romă, respectiv 291 familii rome pe teritoriul municipiului. O treime din această populaţie deţine acte oficiale de identitate (certificat de naştere sub 14 ani, carte de identitate peste 14 ani). Printre familiile identificate cu prilejul sondajului din 2008, 113 familii trăiesc în blocurile de locuinţe ale cartierului Budvár, alte 81 familii trăiesc în centrul municipiului, 54 la Sâmbăteşti, 22 familii în strada Recoltei, iar 21 familii în strada Éltetőkút. O parte însemnată a comunităţii romi, aproximativ 270 de persoane trăiesc în Zona Centrului istoric a municipiului în condiţii de locuit foarte precare,în case vechi nereabilitate, neavând acces la infrastructură de apă şi canalizare. Majoritatea acestor persoane trăiesc în gospodării cu 3-5 membri, dar erau înregistrate gospodării cu câte 18, 20, şi 22 de membri. Aceste date nu reprezintă în mod necesar un număr mare de copii, ci mai degrabă faptul că în cadrul aceleiaşi gospodării convieţuiesc mai multe generaţii sau persoane cu diferite grade de rudenie. Aproximativ 20% din populaţia adultă nu a frecventat deloc şcoala, 12% şi-au finalizat studiile primare, un sfert dintre romi au făcut clasele gimnaziale, 9,92% au terminat clasa a 11-a, pe când doar 2,85% au obţinut diploma de bacalaureat. Aproximativ 34% dintre copiii care au depăşit vârsta şcolară nu au fost înscrişi niciodată într-o unitate de învăţământ, iar 80,72% dintre copiii care au depăşit vârsta mersului la grădiniţă nu au fost înscrişi la grădiniţă. În consecinţă zonele locuite de comunitatea romă din municipiu sunt zone urbane marginalizate, dezavantajate pe dimensiunea de locuire, pe ocuparea forţei de muncă şi pe dimensiunea capitalului uman.

Studiul menţionat categorizează populaţia romă din Odorheiu Secuiesc din punct de vedere tipologic. Populaţia romă poate fi împărţită în două mari categorii: romii „cu fuste” (gaborii) a căror limbă maternă este limba romă şi „romii maghiari”. Această categorie s-a asimilat din punct de vedere lingvistic, astfel îi lipseşte identitatea etnică reală. Gradul de educaţie este foarte redus în cazul ambelor categorii; iar integrarea şi ocuparea unor locuri de muncă de către membrii populaţiei rome este foarte îngreunată fiindcă modelul este urmat de către următoarele generaţii. Populaţia romă din Odorheiu Secuiesc se confruntă cu probleme grave de locuinţe: numărul persoanelor care trăiesc în aceeaşi încăpere este ridicat, în plus, locuinţele nu sunt dotate cu infrastructura necesară asigurând igiena elementară, de obicei nu sunt racordate la reţelele cu alimentare cu apă potabilă şi la reţeaua de canalizare. Populaţia romilor s-a stabilit în cele patru zone ale municipiului în mod segregat: blocurile din cartierul Budvár, în strada Recoltei, în strada Éltetőkút, şi în strada Corbu la Sâmbăteşti.