Echipa de elaborare: S. C. Regional Consulting & Management S. A
Yüklə 1,6 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.9.1Caracteristicile economiei locale. Indicatori economici.
- 3.9.2Structura economiei pe ramuri
- 3.9.3Industria
- 3.9.4Agricultura
- 3.9.5Turismul
- 3.9.6Dezvoltarea economică. Activităţi antreprenoriale. Investiţii. Cercetare şi inovare.
3.9Viaţa economicăMunicipiul Odorheiu Secuiesc, pe parcursul istoriei, a fost considerat ca fiind centrul artizanatului, apoi al meşteşugarilor. În raport cu celelalte oraşe ale Ţinutului Secuiesc breslele s-au format relativ devreme: breasla olarilor a apărut în anul 1572, apoi breasla cizmarilor în anul 1577, breasla blănarilor a luat fiinţă în anul 1579, apoi, pe parcursul secolelor 17-18, fiecare meserie şi-a format propria breaslă.29 În perioada Imperiului Austro-Ungar sistemul de organizare în bresle s-a desfiinţat şi au luat fiinţă asociaţiile meseriaşilor sau industriale. Tabelul de mai jos dovedeşte că Odorheiu Secuiesc – pe lângă Târgu Secuiesc – era al doilea oraş semnificativ după Târgu Mureş din punctul de vedere al numărului asociaţiilor industriale:
În perioada interbelică nu au intervenit modificări remarcabile în structura economiei locale, dimpotrivă; în perioada comunismului industrializarea forţată era prezentă şi la Odorheiu Secuiesc (similar cu toate celelalte oraşe din România). Bazându-se pe tradiţiile meşteşugăreşti, în anul 1960 au luat fiinţă primele fabrici: S.C. Famos S.A. (fabrică de mobilă), S.C. Matriţa S.A. şi S.C. Tehnoutilaj S.R.L. (prelucrarea metalelor), fabrică de aţă, confecţie etc. Având în vedere că aceste unităţi de producţie au fost întreprinderi mijlocii şi în oraş nu s-au înfiinţat mari societăţi de industrie grea sau chimică (de exemplu, combinatul siderurgic din Hunedoara, fabrici de metalurgie sau chimice la Copşa Mică), decăderea regimului comunist nu a generat mari consecinţe economice structurale în localitate. În baza studiului European Training Foundation din anul 2000, municipiul Odorheiu Secuiesc, şi judeţul Harghita în general au fost considerate ca fiind unităţi administrativ-teritoriale cu probleme economice structurale reduse.30 3.9.1Caracteristicile economiei locale. Indicatori economici.În perioada decăderii regimului comunist din anul 1989, precum şi în deceniul următor, industria municipiului Odorheiu Secuiesc a luat un avânt şi o dezvoltare semnificativă în toate domeniile, ceea ce s-a concretizat cu privatizarea societăţilor de stat. Aceste societăţi sau succesorii acestora sunt profitabile şi în zilele noastre spre deosebire de platformele industriale desfiinţate în numeroase puncte ale ţării. Pe lângă toate acestea, municipiul Odorheiu Secuiesc a fost pionier în judeţ în înfiinţarea noilor societăţi comerciale, unităţi de prelucrare şi comercializare. Impactul şi efectele crizei economice din anul 2008 s-au prezentat şi s-au evidenţiat şi în viaţa economică a municipiului Odorheiu Secuiesc: multe societăţi erau obligate la optimizarea nivelului cheltuielilor, dar pe de altă parte nu au avut loc falimente, reorganizări şi concedieri colective (care vizează cel puţin 100 de persoane) spectaculoase. Municipiul Odorheiu Secuiesc este în prezent oraşul cel mai semnificativ al judeţului Harghita din punct de vedere economic ceea ce reiese evident din analiza cifrei de afaceri a celor 10 cele mai mari societăţi ale judeţului:
Conform legislaţiei din România, înfiinţarea, dezvoltarea şi funcţionarea întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare IMM) este reglementată de Legea nr. 346/2004 prin reluarea prevederilor normelor şi reglementărilor corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, IMM-urile sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, respectiv realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare. La nivelul judeţului Harghita, municipiul Odorheiu Secuiesc ocupă primul loc în privinţa celor zece IMM-uri cele mai remarcabile producând o cifră de afacere realizată în anul 2013 de peste 2,1 miliarde lei reprezentând 40% din totalul veniturilor realizate în sectorul IMM ale celor şase oraşe principale ale judeţului.32
Deşi este imposibilă şi inutilă definirea PIB-ului la nivel de localitate, modificarea veniturilor produse de sectorul IMM-urilor constituie un indicator adecvat în vederea evaluării dezvoltării economice a unei regiuni. Aceste valori în cazul celor cinci oraşe din judeţul Harghita sunt reprezentate în următorul tabel.33 Între anii 2011-2013 în afară de Miercurea Ciuc şi Gheorgheni – unde s-a remarcat scădere de venit – în principalele oraşe ale judeţului Harghita venitul IMM-urilor a crescut doar cu 2-3%. Deşi la Odorheiu Secuiesc s-a înregistrat cea mai moderată creşterea de venit faţă de 2011, influenţa economică a municipiului s-a consolidat în regiune. Pe când în 2011 IMM-urile din Odorheiu Secuiesc au constituit 39,6% din totalul veniturilor produse de IMM-uri în judeţul Harghita, această valoare în anul 2013 a crescut la 41,7%. În municipiul Odorheiu Secuiesc multe bănci au filiale şi agenţii, putem afirma că numărul lor depăşeşte cel indicat de dimensiunile teritoriale, demografice ale municipiului. Următoarele bănci sunt prezente în municipiu:
În plus, Banca Comercială Română este prezentă în municipiu cu o sucursală şi o agenţie, iar Banca Română de Dezvoltare are trei agenţii în municipiu. Printre unităţile bancare ale oraşului se numără şi ING Self-Bank. Având în vedere că municipiul Odorheiu Secuiesc nu este reşedinţă de judeţ, şi este considerat un oraş mic din punct de vedere economic, numărul mare al sucursalelor şi agenţiilor bancare dovedeşte potenţialul economic şi prosperitatea relativă a regiunii. În municipiul Odorheiu Secuiesc funcţionează două organizaţii de promovare şi apărare a drepturilor şi intereselor întreprinderilor locale: Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Zona Odorhei (UKKSZ) şi Asociaţia Microîntreprinderilor din Odorheiu Secuiesc.
După schimbarea de regim din 1989 la Odorheiu Secuiesc a luat un avânt vertiginos dezvoltarea industriei şi a comerţului34, creând astfel structura sectorială prezentă a economiei din oraş. În tabelele de mai jos se poate observa că economia oraşului Odorheiu Secuiesc se concentrează în jurul activităţilor industriale şi comerciale35 deoarece aceste două sectoare asigură 88% din veniturile generate de întreprinderile înregistrate în oraş, precum şi 78% din numărul locurilor de muncă. În privinţa comerţului trebuie luat în considerare faptul că în ultimii 7 ani şi la Odorheiu Secuiesc au apărut societăţile multinaţionale (Kaufland, PLUS apoi LIDL, Penny Market), indicatorii acestor supermarketuri nu figurează în statistica de mai jos, deoarece sediul central al întreprinderilor se află în Bucureşti. Pe lângă întreprinderile multinaţionale a mai fost înfiinţată, cu sediul central în Odorheiu Secuiesc, o reţea de comerţ cu amănuntul: Reţeaua de Magazine Merkúr care din punct de vedere geografic acoperă întregul Ţinut Secuiesc. În schimb, veniturile tuturor unităţilor Merkúr apare în statistica cumulativă. Un fapt interesant de notat este că deşi în anii trecuţi în cercurile profesionale, în mass-media respectiv în opinia publică a fost formulată ca o prioritate necesitatea dezvoltării turismului din Secuime respectiv din Odorheiu Secuiesc, totuşi, întreprinderile de industrie hotelieră contribuie cu mai puţin de 1% la veniturile totale din oraş şi cu doar 3,6% la numărul locurilor de muncă: Acest fapt se explică şi prin gradul scăzut de exploatare al locurilor de cazare (Vezi capitolul Turism de mai jos).
Este interesant de observat că deşi în comerţ lucrează doar jumătatea angajaţilor faţă de industrie, totuşi veniturile realizate de cele două sectoare sunt aproape identice. Analizând în continuare graficele, prezentând veniturile şi numărul locurilor de muncă, putem trage concluzia că momentan rentabilitatea industriei hoteliere este cea mai scăzută, veniturile generate fiind prea mici fată de numărul forţei de muncă angajate. Îmbunătăţirea acestui indicator poate fi realizată în primul rând prin dezvoltarea turismului. 3.9.3IndustriaÎn diagramele de mai jos pot fi urmăriţi principalii indicatori ai diferitelor sectoare industriale.36 Situaţia actuală rezultă în mod evident din dezvoltarea din anii 1990 când pe lângă privatizarea întreprinderilor de stat au apărut noi unităţi de producţie, în primul rând în industria textilă, poligrafică şi a hârtiei.37 Atât în privinţa veniturilor cât şi a numărului locurilor de muncă în frunte se află industria textilă cu o participare de 32,92% la primul indicator şi cu 42,99% la cel de al doilea. Aceştia au o importanţă deosebită şi pentru conducerea în funcţie a oraşului, deoarece dacă vreuna din cele mai mari întreprinderi textile părăseşte oraşul, acest lucru poate genera probleme economice şi sociale. În repartiţia pe sectoare a veniturilor realizate de întreprinderile înregistrate în oraş se remarcă industria textilă deja menţionată, industria tipografică şi a hârtiei, precum şi industria grea şi cea a construcţiilor. În privinţa locurilor de muncă în frunte se află industria textilă care asigură jumătate din locurile de muncă create de întreprinderile locale, respectiv aproape un sfert din totalul locurilor de muncă. Este interesant de remarcat că, deşi în privinţa locurilor de muncă industria tipografică şi a hârtiei se află pe locul 5, aceasta asigură al doilea cel mai mare venit din oraş. La acest lucru contribuie probabil atât automatizarea accentuată cât şi posibilitatea unui profit mare în sector. Deşi reprezintă o parte mai mică a economiei locale, acelaşi lucru poate fi observat şi în industria energetică şi de prelucrare a maselor plastice. În schimb, cele mai eficiente în privinţa locurilor de muncă sunt industria textilă şi industria grea.
Din cele prezentate reiese în mod evident că punctul forte al municipiului Odorheiu Secuiesc este industria prelucrătoare, dar nu trebuie neglijată şi accentuată importanţa agriculturii zonei. În anul 2014, 3.314 hectare de teren agricol se află în interiorul hotarelor administrative ale municipiului, din care 752 de hectare constituie teren forestier. Independent de criza economică din anul 2008, a demarat în mod accentuat procedura de includere în intravilan a terenurilor cu scopuri imobiliare, dar, cu toate acestea, proporţia terenurilor agricole şi forestiere nu s-a modificat remarcabil. Micşorarea terenurilor a influenţat în primul rând terenurile arabile şi fâneţele: în perioada 2007-2014 totalul terenurilor agricole de păşune s-a micşorat cu doar 4 hectare (de la 774 hectare la 770 hectare). Din graficul de mai sus reiese, de asemenea, că terenurile au fost incluse în două mari etape. Pe când în ceilalţi ani suprafaţa terenurilor agricole s-a micşorat doar cu 1-3 hectare, iar întinderea suprafeţelor împădurite a prezentat valori neschimbate, în anul 2011 şi în anul 2014, 5, respectiv 24 hectare de păduri şi 9, respectiv 23 hectare de păduri au fost încluse într-o altă categorie. Reiese şi din graficul de mai sus că peste douătreimi din totalul terenurilor agricole stau la dispoziţia activităţilor creşterii animalelor şi nu este neglijabilă nici întinderea livezilor care intră în categoria fâneţelor. Registrul Agricol al Municipiului Odorheiu Secuiesc prezintă împărţirea terenurilor agricole după destinaţii: în anul 2014 totalul terenurilor agricole este de 3.314 hectare din care 1.007 hectare teren agricol arabil, 1.537 hectare fâneaţă, iar 770 hectare - păşune. Analiza culturilor semnificative şi răspândite în microregiune dovedeşte prioritatea activităţii de creşterea animalelor. Din tabelul de mai jos reiese că pe suprafeţele agricole se cultivă cu preponderenţă cereale, cartofi şi legume. Începând din anul 2010 se evidenţiază dezvoltarea sectorului horticol: pe o suprafaţă de 3 hectare se cultivă plante ornamentale de exterior.
Graficul de mai jos prezintă efectivele de animale, iar din rezultatele prezentate reiese că şeptelul de animale al municipiului – în afară de ovine şi albine – este în continuă scădere în toate aspectele. Luând în considerare faptul că dimensiunile terenurilor agricole nu s-au diminuat proporţional, ar fi indicată şi oportună conceperea şi realizarea unei strategii prin care va fi posibilă exploatarea şi utilizarea la un nivel adecvat al potenţialului terenurilor agricole, în primul rând al fâneţelor şi păşunilor.
3.9.5TurismulMicroregiunea Odorheiu Secuiesc este una dintre ţintele turistice cele mai preferate,, importanţa turistică a municipiului şi a regiunii s-a evidenţiat mai accentuat în urma căderii regimului comunist. Primele grupe de turişti au sosit din Ungaria tocmai după revoluţia din 1989, iar cei din Ungaria constituie în mod permanent grupul ţintă principal al turismului local. În primul rând atmosfera zonei, bogăţiile şi varietatea resurselor naturale, experienţa vieţii tradiţionale secuieşti, precum şi evenimentele religioase sunt elementele de atracţie ale zonei. În acelaşi timp, în ultimii ani – datorită extinderii şi ameliorării calităţii serviciilor – a crescut semnificativ numărul turiştilor români în Ţinutul Secuiesc: ei sunt mai ales de atraşi de oportunităţile locale ale turismului terapeutic. Pe lângă oportunităţile turismului terapeutic din Sovata şi Praid, turismul rural constituie principalul element de atracţie al regiunii. Una dintre cele mai populare destinaţii este localitatea Satu Mare: porţile populare au făcut localitatea celebră. Printre cele mai populare destinaţii se numără localitatea Inlăceni: bogată în tradiţii culturale şi vestită prin patrimoniul său cultural, localitatea Dârji: cunoscută pentru biserica unitariană fortificată, Zetea, localitatea pionieră în dezvoltarea şi promovarea turismului rural, sau Crişeni, găzduitorul Muzeului Pălăriilor de Paie. În aceste localităţi numeroase activităţi au devenit atracţii turistice care influenţează şi determină viaţa cotidiană, obiceiurile culinare sau evenimentele distractive tradiţionale ale acestor comunităţi. Bazele turismului rural în microregiunea Odorhei sunt obiectivele, evenimentele turistice, patrimoniul cultural construit, respectiv implementarea acestor elemente în viaţa cotidiană a comunităţii. În această atmosferă turistică se află localitatea Odorheiu Secuiesc al cărui element principal de atracţie este ambianţa sa naturală şi construită, numeroasele monumente istorice şi culturale, patrimoniul construit şi cultural al municipiului. Principalele obiective turistice sunt: Capela lui Isus, cetatea medievală Székely Támadt, clădirea primăriei, biserica reformată, biserica romano-catolică, biserica şi mănăstirea franciscană, statuia şi mormântul lui Orbán Balázs aflate la Băile Szejke, Muzeul Haáz Rezső. În ultimii ani, în localitatea Odorheiu Secuiesc a apărut fenomenul turismului de tranzit. Turiştii petrec una-două zile în localitate, vizitează obiectivele turistice cele mai remarcabile, apoi părăsesc localitatea alegând alte trasee şi destinaţii turistice din Ţinutul Secuiesc. Putem afirma că dezvoltarea turismului local poate fi concepută şi promovată în primul rând prin ameliorarea serviciilor oferite, precum şi prin organizarea evenimentelor care atrag turiştii şi mulţumită cărora turiştii vor petrece perioade mai îndelungate în municipiu şi în regiune. După modelele şi tendinţele răspândite, în zona localităţilor Sovata şi Praid dezvoltarea turismului balnear reprezintă un domeniu economic şi turistic cu potenţial de dezvoltare remarcabilă. Biroul turistic Biroul Tourinfo din Odorheiu-Secuiesc îşi desfăşoară activitatea încă din februarie 2000 mulţumită unui proiect PHARE câştigat de Primăria Odorheiu Secuiesc. Scopul şi datoria biroului constau în promovarea obiectivelor turistice ale localităţii Odorheiu Secuiesc şi ale regiunii, contribuind cu diferite elemente de marketing la dezvoltarea şi aprecierea imaginii localităţii şi turismului din zonă. Obiectivul principal este crearea unei reprezentări cât mai cuprinzătoare a oraşului, despre specificul şi caracteristile lui, despre trecutul cultural şi istoric, şi, nu în ultimul rând, despre posibilităţile turistice ale acestuia. Biroul turistic editează două publicaţii turistice. Pe de o parte biroul publică, începând din anul 2007, periodicul intitulat Calendarul de Evenimente în aproximativ 5 mii de exemplare. Prin intermediul acestuia, scopul este promovarea evenimentelor organizate în localitate şi în satele înconjurătoare în rândul turiştilor şi localnicilor şi atragerea atenţiei turiştilor asupra oportunităţilor regiunii. Pe de altă parte, biroul editează Ghidul Turistic al municipiului în aproximativ 10 mii de exemplare şi promovează obiectivele turistice, posibilităţile de masă şi cazare ale regiunii; oferă alte informaţii utile turiştilor. Ghidul apare la fiecare patru ani în patru limbi: maghiară, română, engleză şi germană. Ambele publicaţii sunt distribuite în primul rând la târguri şi expoziţii turistice locale şi internaţionale, dar sunt accesibile şi la sediul biroului şi în diferitele unităţi turistice ale municipiului. Rezultatele statistice ale biroului arată că unitatea turistică este căutată de către turişti mai ales în perioada mai – august. Tocmai din această cauză, colaboratorii biroului stau în această perioadă la dispoziţia turiştilor cu diferite informaţii utile şi cu un alt stand turistic temporar în intervalul 1 mai – 1 octombrie lângă Parcul Memorial. Activitatea biroului:
Evoluţia înnoptărilor turistice în ultimii ani Cea mai mare provocare pentru turismul local este în continuare creşterea numărului înnoptărilor. Pentru a face faţă acestei provocări, mijlocul cel mai eficient este ameliorarea serviciilor oferite, respectiv organizarea diverselor evenimente turistice. Cu toate acestea, rezultatul dorit şi necesar nu este deocamdată obţinut în baza rezultatelor statistice. Tabelul de mai jos prezintă datele statistice ale perioadei 1995-2013, din care rezultă că există o uşoară scădere atât în numărul turiştilor, înnoptărilor, cât şi a locurilor de cazare faţă de perioada imediat următoare căderii regimului comunist. După revoluţia din anul 1989 turiştii din Ungaria au sosit în număr remarcabil: Transilvania şi Ţinutul Secuiesc a devenit destinaţia turistică cea mai populară. Cu toate acestea, populaţia din Ungaria interesată de tradiţiile secuieşi, patrimoniul cultural şi construit secuiesc, a descoperit deja atracţiile locale, bogăţiile naturale şi culturale din regiune, deci putem afirma că numărul turiştilor sosiţi din Ungaria nu mai poate creşte semnificativ, Dar, turiştii care vizitează anual sau în mod regulat zona constituie un potenţial turistic semnificativ. Din această cauză pretenţiile lor chiar trebuie luate în considerare cu ocazia planificărilor turistice. Este evidentă însă modificarea accentuată şi remarcabilă a obiceiurilor turistice: turiştii care sosesc în Ţinutul Secuiesc nu mai sunt mulţumiţi doar de cunoaşterea culturii, tradiţiei, obiceiurilor, modului de viaţă secuiesc, în calitatea de spectator, ci, mai ales, doresc să fie participanţii obiceiurilor, să contribuie la formarea acestor evenimente. A crescut numărul posibilităţilor distracţiei active în regiune, turiştii – simultan cu percepţia vieţii tradiţionale – caută posibilităţi de recreere şi de aventură la modă (de exemplu, parcuri de aventură). Utilizarea soluţiilor ecologice, naturale este în curs de răspândire fiind considerat ca pilonul fiecărui obiectiv turistic, datorită faptului că turiştii au devenit din ce în ce mai sensibili la realităţile problemelor de mediu, la protecţia mediului înconjurător şi la reciclarea deşeurilor. Pe de altă parte, turiştii sunt din ce în ce mai experimentaţi şi exigenţi, pretind calitatea serviciilor şi profesionalism. Astfel, este inevitabil ca regiunea să ofere posibilităţi de distracţie, activităţi de recreere pentru mai multe zile în legătura cu vizitarea obiectivelor tradiţionale turistice. Din datele tabelului de mai jos reiese că deşi a crescut numărul turiştilor sosiţi în judeţul Harghita, numărul înnoptărilor nu prezintă modificări semnificative, iar exploatarea locurilor de cazare reprezintă procentul cel mai scăzut în ultimii 23 de ani. Se pare însă că, după indicatorii crizei economice, şi indicatorii turistici au o imagine mai pozitivă: numărul turiştilor şi locurilor de cazare sunt în creştere, iar numărul înnoptărilor turistice reprezintă o scădere evidentă. Aceste date îşi găsesc explicaţia în modificarea obiceiurilor turistice, şi se datorează faptului că – printre altele – prin dezvoltarea infrastructurală a microregiunii vizitarea obiectivelor turistice semnificative necesită timp mai scurt. Numărul înnoptărilor turistice în judeţul Harghita în perioada 1995-2013
Referitor la structurile de cazare turistică din judeţul Harghita, putem afirma că numărul pensiunilor şi al pensiunilor agroturistice este cel mai ridicat. Datele următorului tabel arată că în ultimii 9 ani aproape 20,1% din totalul unităţilor de cazare „a dispărut”, în ciuda faptului că statistica de mai sus prezintă creşterea numărului locurilor de cazare. Deci, este evident că în ultima perioadă numărul pensiunilor agroturistice (maxim 8 camere) a scăzut, în timp ce numărul pensiunilor a crescut (maxim 20 de camere). Două explicaţii sunt posibile: mulţi şi-au extins activitatea pensiunii agroturistice prin construirea de noi camere, astfel au obţinut categoria de clasificare a pensiunii. Pe de altă parte un număr remarcabil de pensiuni agroturistice au încetat activitatea. Modificare în numărul structurilor de primire turistice în judeţul Harghita în perioada 2006-2014 conform categoriilor de clasificare utilizate în România
Evenimente În afară de monumentele istorice, culturale, varietăţile şi bogăţiile naturale ale municipiului, multe posibilităţi de recreere, distracţie, evenimente organizate – cu caracter folcloric, cultural, artistic sau chiar economic – stau la dispoziţia turiştilor. Pe parcursul ultimilor ani s-a extins gama de varietate a programelor şi evenimentelor municipiului şi a regiunii, ceea ce poate rezulta cu reducerea turismului de tranzit. În localitatea Odorheiu Secuiesc găsim evenimente locale cu durată de o zi sau două zile, dar se organizează evenimente, serie de manifestări cu o durată de o săptămână chiar în perioada preferată de către turişti. Printre evenimentele organizate în municipiul Odorheiu Secuiesc se numără evenimente folclorice, legate de tradiţia, obiceiurile specifice secuieşti, dar şi evenimente religioase, istorice. În ultima perioadă este remarcabilă existenţa evenimentelor de interes economic. Printre evenimentele cele mai importante ale municipiului le amintim pe următoarele:
Accesarea fondurilor europene în scopul dezvoltărilor turistice Din fondurile alocate programului PHARE – instrumentul principal de pre-aderare finanţat de către Uniunea Europeană – a beneficiat şi municipiul Odorheiu Secuiesc în anul 2006 în cadrul programului „Drumul apelor minerale”. Beneficiarii programului erau Consiliul Judeţean Harghita, Consiliul Judeţean Covasna, respectiv 8 consilii locale din judeţul Covasna şi 6 consilii locale din judeţul Harghita. Datorită finanţării europene, împreună cu cofinanţarea din partea administraţiei locale, s-a reamenajat sursa de apă minerală şi cadrul sursei de la Băile Szejke, aleile, spaţiile verzi. Totodată era realizată dotarea cu bănci şi coşuri de gunoi, pista pentru biciclete, şi era renovată clădirea fostei mofete. Aceasta din urmă încă nu este deschisă publicului, nu există deocamdată o decizie definitivă în privinţa destinaţiei, iar din perspectiva turismului terapeutic şi de sănătate implementată deja în regiune este oportună şi recomandată exploatarea potenţialului turistic şi economic al imobilului. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, i-au devenit accesibile acele fonduri structurale care contribuie în mod semnificativ la finanţarea şi dezvoltarea turismului, respectiv la modernizarea unor regiuni. Axa prioritară 5 a Programului Operaţional Regional pe perioada 2007-2013 a fost dedicată dezvoltării durabile şi promovării turismului, ceea ce reprezinta 15% din totalul bugetului programului. Municipiul Odorheiu Secuiesc, în ultimul ciclu de şapte ani, a câştigat un proiect european în anul 2011 în valoare de 232.230,32 de euro (1.040.693,74 de lei) pentru promovarea obiectivelor, atracţiilor şi evenimentelor turistice ale municipiului în scopul creşterii numărului de sosiri şi înnoptări turistice, în special prin promovarea patrimoniului construit al centrului municipiului. În acest sens, Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc a participat – prin unităţile sale competente specializate – la târguri şi expoziţii turistice locale şi internaţionale, a publicat ghiduri şi alte documente informative, iar printre metodele de promovare se numără şi informatizarea online şi aplicarea marcajelor turistice.
Statisticile sectorului IMM local reprezintă activităţile antreprenoriale locale. Cifra de afacere a sectorului IMM din municipiul Odorheiu Secuiesc –contrar celorlalte oraşe ale judeţului – a crescut semnificativ în perioada 2011-2013. Conform studiului global elaborat de Consiliul Judeţului Harghita cifra de afacere realizată a sectorului IMM a crescut de la valoarea de 1,5 miliarde lei (valoarea din anul 2012) la 2,1 miliarde lei (anul 2013). 
Spiritul antreprenorial şi potenţialul economic sunt susceptibile de a fi apreciate şi evaluate în funcţie de numărul autorizaţiilor de construire emise de către organele competente ale administraţiei locale. Anul 2012 marchează date semnificative din aceste privinţe; însă numărul autorizaţiilor de construire în ultimii 6 ani prezintă o scădere evidentă. Conform analizelor şi studiilor de specialitate elaborate – referitoare la microregiune sau la alte unităţi administrativ-teritoriale având caracteristici şi premise asemănătoare – situaţia este cauzată cu mare probabilitate de efectele crizei economice. 
În stimularea investiţiilor un rol deosebit este jucat de inovaţia şi aplicarea soluţiilor inovative în dezvoltarea întreprinderilor. Din acest punct de vedere Odorheiu Secuiesc se află în dezavantaj nefiind un centru universitar: în acest segment singurul atelier relevant este Centrul de Învăţământ MÜTF. Independent de aceasta, experienţa empirică arată că mai multe întreprinderi odorheiene aplică procedee de fabricare inovative şi îşi lărgeşte baza tehnică cu cele mai noi tehnologii. 3.9.7Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă, problemele legate de formarea profesională din perspectiva potenţialelor de dezvoltare economică.Deoarece în privinţa ratei de ocupare a forţei de muncă nu dispunem de date oficiale pe sectoare, vom lua în considerare graficele referitoare la judeţul Harghita. 
Din acestea reiese că, în privinţa locurilor de muncă, industria şi agricultura, cele mai mari sectoare de angajare ale judeţului, înregistrează o tendinţă de scădere. În creştere se află comerţul şi sectorul serviciilor care este al treilea cel mai mare sector economic ce asigură ocuparea forţei de muncă. Tot o creştere uşoară arată şi industria hotelieră. 
Următorul tabel prezintă lista celor 10 societăţi comerciale cu cel mai mare număr de angajaţi din anul 2013, numărul mediu de angajaţi în anul 2013, precum şi numărul total al angajaţilor din municipiul Odorheiu Secuiesc:
Spre deosebire de situaţia generală din judeţul Harghita, industria joacă în rol determinant pregnant pe piaţa locală a forţei de muncă. Dintre cele 10 întreprinderi cu cei mai mulţi angajaţi, 7 activează în diferite sectoare industriale asigurând loc de muncă pentru 28% din populaţia activă. Una din cauze este că deşi agricultura este un sector important şi în mediul urban, nu este o activitate economică primordială. În acelaşi timp, în domeniul comerţului şi serviciilor există multe întreprinderi mici, pe când în general industria poate fi profitabilă cu adevărat sub forma marilor întreprinderi. 
Luând în considerare numărul mediu de salariaţi al municipiului42, precum şi indicatorii corespunzători celor nouă societăţi comerciale cu cel mai mare număr de angajaţi, reiese în mod evident şi fără elocvenţă că peste o treime din numărul mediu de angajaţi (în anul 2013: 5.087 < 14.666) îşi desfăşoară activitatea la cele nouă societăţi comerciale menţionate. Acest fapt trebuie avut în vedere, deoarece falimentul sau retragerea din municipiu a uneia dintre aceste societăţi (mai ales primele cinci societăţi) pot duce la probleme sociale remarcabile în regiune. Totodată, este de observat că în urma crizei economice din anul 2008, a avut loc o reducere semnificativă – cu aproximaţie 10% – a numărului mediu total de angajaţi din municipiu, cu toate că în municipiul Odorheiu Secuiesc nu au avut loc concedieri colective sau reorganizări spectaculoase. Totuşi, rata şomajului judeţean nu prezintă o creştere semnificativă (cu excepţia anului 2009)43. Din perspectiva datelor putem afirma că probabilitatea este că în urma anului 2008 mulţi locuitori din municipiu şi din regiune şi-au găsit loc de muncă în regiune ori în străinătate, şi nu la societăţile comerciale municipale.44 Comparând rata şomajului naţional şi a judeţului Harghita45 observăm că rata şomajului judeţean prezintă o creştere semnificativă în perioada 2009-2010 – cu mare probabilitate din cauza crizei economice – iar începând cu anul 2010 această rată s-a stabilizat în jurul ratei naţionale, la 6,5-7,0%. Tocmai această tendinţă poate fi observată din analiza ratei şomajului înregistrată în municipiul Odorheiu Secuiesc46, iar în această privinţă nu avem date decât după anul 2010: pe când în 2010 rata şomajului reprezintă un număr extrem de mare (1133), în perioada 2011-2013 rata s-a stabilizat la aproximativ 700-800 de persoane. În afară de problema şomajului, nivelul scăzut al salariului net reprezintă o altă problemă semnificativă în regiune. Acest aspect poate genera consecinţe sociale remarcabile: condiţii de trai necorespunzătoare, însărăcirea populaţiei, emigrare. Din păcate, acest fenomen este general răspândit în întreaga ţară, ceea ce duce inevitabil la emigrarea forţei de muncă calificată şi necalificată în egală măsură. În ceea ce priveşte salariul mediu net,47 nivelul acestuia este în permanenţă sub nivelul naţional, dar nu reprezintă şi nu urmăreşte întotdeauna tendinţele şi modificările salariului mediu net la nivel naţional. Contrar tendinţelor naţionale, în municipiul Odorheiu Secuiesc criza economică din 2008 şi-a făcut efectele în această privinţă: valoarea relativ remarcabilă de 1.099 lei din anul 2009 este urmată de un val, iar pragul de 1.100 era trecut abia în anul 2013. Pe lângă toate acestea, este de observat şi important de remarcat că diferenţa stabilită între salariul mediu net naţional şi cel judeţean este în continuă creştere: pe când în 2010 această diferenţă era de doar 366 lei, diferenţa stabilită în anul 2013 a atins valoarea de 449 lei. Yüklə 1,6 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||