Elemente de progres cuprinse în raportul cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei
Crearea unui sistem IT integrat de management al resurselor din sistemul judiciar
Yüklə 421,41 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Continuarea dotării sistemului judiciar cu aparatură informatică Sunt în curs de derulare proiecte Phare 2004 şi 2006
- Phare 2006
- ÎCCJ a achiziţionat din fonduri proprii
- Asigurarea arhivării electronice a dosarelor la nivelul sistemului judiciar
- Sistemul de arhivare electronică va permite o mai bună gestionare a dosarelor şi o creştere a gradului de siguranţă a păstrării documentelor.
- Campania naţională anticorupţie „FĂRĂ ŞPAGĂ”
Crearea unui sistem IT integrat de management al resurselor din sistemul judiciar
Sunt în curs de derulare proiecte Phare 2004 şi 2006:
În perioada de referinţă, ÎCCJ a achiziţionat din fonduri proprii
Noua versiune ECRIS (a IV-a) a fost pusă la dispoziţia beneficiarilor – instanţe, CSM, MJ – pentru testare preliminară, în luna decembrie 2007. În februarie 2008, noua versiune a fost instalată în cele 4 locaţii pilot: Judecătoria Sectorului 4, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această etapă de dezvoltare a aplicaţiei ECRIS se va încheia în mai 2008, iar obiectivul său constă în perfecţionarea unor componente ale aplicaţiei ECRIS43: Una dintre funcţiile esenţiale ale noului software este generarea de statistici, răspunzând astfel nevoii de a defini indicatori de performanţă credibili în baza cărora să fie evaluată eficienţa sistemului judiciar, atât pentru instanţe cât şi pentru parchete. Stabilirea unei metodologii unitare de colectare a datelor de statistică judiciară ar sprijini activitatea de măsurare şi evaluare obiectivă a performanţei diverselor componente ale sistemului judiciar, permiţând o mai bună evaluare a performanţei şi eficienţei diferitelor componente ale sistemului judiciar.
Prin proiectul Phare 2005 „Arhivarea electronică”, în vederea arhivării electronice a dosarelor, începând cu luna aprilie urmează a fi livrate un număr de 1302 servere, 1302 UPS, 765 scannere color, 545 external storage equipment, 10900 diskuri UDO. Proiectul implică şi o componentă de dezvoltare de software, aflată în derulare, necesară arhivării electronice a dosarelor de instanţă, de parchet, de penitenciar şi a dosarelor cu caracter administrativ. Se estimează că proiectul va fi finalizat până la sfârşitul anului în curs. Sistemul de arhivare electronică va permite o mai bună gestionare a dosarelor şi o creştere a gradului de siguranţă a păstrării documentelor.
1 Recurs special având drept scop exclusiv unificarea jurisprudenţei, prin care ÎCCJ pronunţă hotărâri privind interpretarea unor probleme de drept soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti, această interpretare având caracter obligatoriu pentru instanţe. 2 Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, M.Of. Nr. 75-14 februarie 2001. 3 Planurile de management ale Preşedintelui şi ale Vice-preşedintelui CSM sunt publicate pe pagina web a acestei instituţii http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13590_ro.doc, http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13589_ro.doc 4 În perioada de referinţă s-au înaintat PÎCCJ 9 propuneri 5 Revistă trimestrială oficială a ÎCCJ, incluzând atât jurisprudenţă recentă cât şi doctrină. 6 Buletinul Casaţiei pentru trimestrul I a fost publicat anterior perioadei de referinţă. 7 http://www.scj.ro/jurisprudenta.asp. 8 http://portal.just.ro/ 9 În aprilie 2005 la CSM s-a constituit grupul de lucru „Volumul optim de activitate şi reorganizarea instanţelor”, care a centralizat date statistice privind activitatea instanţelor şi a parchetelor. Ulterior, activităţile privind instanţele s-au desfăşurat separat de cele privind parchetele. Pentru instanţe, în martie–aprilie 2006 s-a derulat o primă etapă a studiului, în care s-a măsurat, în cele 18 instanţe pilot implicate în proiect, timpul alocat de judecător şi grefier fiecărei activităţi judiciare. În perioada mai–decembrie 2006 s-a derulat a doua etapă, de evaluare a timpul necesar soluţionării fiecărei cauze din nomenclatorul programului ECRIS (program informatic prin care se realizează repartizarea aleatorie a cauzelor în instanţe), raportat la cauzele care s-au înregistrat şi s-au soluţionat în acest interval de timp în instanţele pilot. În ianuarie 2008, grupul de lucru „Volumul optim de activitate şi reorganizarea instanţelor” a fost reorganizat şi s-a creat Comisia privind organizarea instanţelor şi parchetelor. Aceasta are ca obiective principale realizarea ambelor proiecte, atât stabilirea gradelor de complexitate, cât şi a volumului optim de activitate la instanţe şi parchete. 10 Rezultatele studiului au fost aprobate de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 830 A / 28 noiembrie 2007. 11 Acest grup de lucru restrâns s-a înfiinţat în cadrul Comisiei privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi a întocmit deja un calendar de activităţi privind stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor de competenţa parchetelor. 12 În perioada de referinţă, au fost organizate 3 sesiuni de interviuri, în urma cărora au fost admişi 89 de candidaţi. Pentru diferenţa de magistraţi admişi prin interviu - 50 de procurori - decretele de numire au fost publicate în perioada de referinţă, dar procedura de admitere prin interviu fusese declanşată din 2006. Conform art. 33, alin. 3 din Legea 303/2004, procedura de numire în funcţie a magistraţilor admişi prin interviu se încheie în momentul publicării decretului prezidenţial de numire. 13 Aprobat prin Hotărârea Plenului CSM Nr. 893 din 13 decembrie 2007, publicată în data de 19 decembrie 2007.
14 15 Îndeplinirea primelor două măsuri a fost consemnată şi în raportul referitor la prima condiţionalitate, elaborat în urma misiunii de experţi din perioada 23-27 aprilie 2007: „The first two steps have been accomplished already and the respective targets have been reached” (Cooperation and Verification Expert Mission to Romania, Report by Maurizio Salustro, paginile 6-7). 16 Redistribuirea s-a realizat prin Ordinul Ministrului Justiţiei Nr. 2477/C/1.10.2007 de aprobare a organigramei Ministerului Public şi a statelor de funcţii şi de personal ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii. 17 Organigrama Ministerului Public şi proiectele statelor de funcţii şi de personal ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii au fost aprobate Ordinul Ministrului Justiţiei Nr. 2477/C/1.10.2007. 18 http://www.mpublic.ro/raport_activitate_2007/index.html 19 Tezele prealabile au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.829/2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr.556 din 14 august 2007. 20 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.889 din 27 decembrie 2007 21http://www.just.ro/Portals/0/Right_Panel/Teze_cod_procedura%20_civila/Proiectul%20noului%20Cod%20de%20procedura%20civila%2017%20martie%202008.doc 22 Obiectivele mandatului preşedintelui CSM: http://www.csm-just.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13590_ro.doc; obiectivele mandatului vicepreşedintelui CSM: http://www.csm-just.ro/csm/linkuri/10_01_2008__13589_ro.doc. 23 Publicat în Monitorul Oficial nr. 129/19 februarie 2008. 24 Potrivit legii 247/2005, membrii CSM aflaţi în funcţie la data intrării în vigoare a legii pot opta pentru suspendarea activităţii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Pentru mandatele viitoare, suspendarea va fi obligatorie. Forma actuală a legii 247, care a modificat legea 317/2004 privind CSM, a fost elaborată cu respectarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 375/2005, care a declarat neconstituţională forma iniţială a textului. Astfel, anterior Deciziei, proiectul propunea obligativitatea permanentizării activităţii membrilor CSM de la data intrării în vigoare a legii, iar nu doar pentru mandatele viitoare. Pe durata actualelor mandate, permanentizarea la CSM a actualilor membri este opţională. Situaţia este similară pentru cumularea calităţii de membru CSM cu funcţiile de conducere la instanţe şi parchete, pentru membrii CSM ale căror mandate începuseră anterior intrării în vigoare a legii 247/2005. 25 Art 37, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor 26 Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 78/24 ianuarie 2008 27 aprobat prin Hotărârea nr. 10/17 ianuarie 2008 şi completat prin Hotărârea nr. 80/24 ianuarie 2008 28 Strategia a fost publicată pe site-ul CSM la adresa http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/19_12_2007__13359_ro.pdf 29 Proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar, finanţat prin Acordul de Împrumut Nr. 4811 – RO, încheiat între Guvernul României şi BIRD, la data de 27 ianuarie 2006, şi ratificat prin Legea 205/2006, cuprinde şi o componentă referitoare la reabilitarea infrastructurii instanţelor. 30 Programul cu Banca Mondială prevede în total construirea, dotarea şi reabilitarea a 25 de sedii de instanţă; dezvoltarea unor standarde uniforme de planificare a spaţiului şi de proiectare pentru sediile de instanţă, în baza practicii internaţionale, prin furnizarea de servicii de consiliere. 31 HG 1161/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 674 din 3 octombrie 2007. 32 Cadrul normativ şi instituţional s-a dezvoltat constant, parcurgând mai multe etape decisive: 1996 - a fost introdus controlul averilor dobândite în perioada exercitării unei funcţii publice – comisii de cercetare a averii formate din magistraţi, 2003 – a fost reglementat conflictul de interese, fiind prevăzute modalităţile de control şi sancţiunile aplicabile. Neajunsul principal al sistemului de control în vigoare până la înfiinţarea ANI, a fost în principal caracterul fragmentat - pentru fiecare categorie de funcţie publică exista un organism responsabil pentru controlul conflictului de interese dar nu se realiza o monitorizare permanentă, constantă, a declaraţiilor de avere - şi dificultatea activării comisiilor de cercetare a averii, înfiinţate la nivelul curţilor de apel şi Înaltei Curţi. În aceste condiţii, a fost promovat încă din anul 2004 un proiect legislativ pentru înfiinţarea unui mecanism centralizat de control al conflictelor de interese, incompatibilităţilor şi averilor dobândite pe durata exercitării unei funcţii sau demnităţi publice. Proiectul prevedea înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Integritate, ca organism autonom aflat sub control parlamentar, format din magistraţi. În anul 2005, Ministerul Justiţiei a relansat dezbaterea publică privind cea mai bună formulă instituţională, fiind preferată o altă soluţie, respectiv înfiinţarea unui organ de control administrativ. 33 Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 321/2007, „în coroborarea alin. (8) şi alin (9) ale art. 44 din Legea Fundamentală reiese că pot exista şi alte cazuri de confiscare, în afară de cel al bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni sau contravenţii” 34 3 Publicată în Monitorul Oficial nr. 843/08.12.2007. 35 Ca multe alte sisteme europene, Constituţia României prevede că titularul dreptului de a iniţia cercetările faţă de un ministru este un for politic – Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României, pe o procedură derogatorie de la normele de drept comun. 36 Modificarea legii răspunderii ministeriale prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2005 - s-a instituit un regim diferit pentru miniştrii în funcţie şi foştii miniştri, s-a limitat în timp mandatul membrilor Comisiei speciale ce funcţiona în cadrul Adminitraţiei Prezidenţiale şi a fost schimbată componenţa acestei comisii. Stabilirea unui regim diferit pentru tragerea la răspundere penală a miniştrilor, a fost declarată neconstituţională. În urma deciziei Curţii Constituţionale nr. 665/2007 au fost restituite la parchet dosarele privind foştii miniştri. Procurorii au atacat deciziile de restituire, în prezent recursurile fiind în curs de soluţionare. Modificarea legii răspunderii ministeriale din octombrie 2007 a fost considerată drept neconstituţională. Curtea a statuat faptul că titularii dreptului de a cere acuzarea unor miniştri răspund exclusiv politic pentru decizia luată şi nu pot fi restricţionaţi în nici un fel în exerciţiul acestui drept. Ca urmare a acestei decizii, Preşedintele României a avizat favorabil în cursul lunii ianuarie cererea de începere a urmăririi penale pentru 8 foşti sau actuali miniştri. 37 art. 163 din Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 60/2006 38 Secţiunea 3.1 din Raportul de activitate al DNA pe anul 2007, disponibil la adresa www.pna.ro 2 Format din Rambøll Management, Transparency International Romania, Concept Foundation şi SC Cap Srl. Romania 3 Campania naţională anticorupţie „FĂRĂ ŞPAGĂ”, cu o durată de 14, 5 luni. Proiectul a fost demarat la data de 15 decembrie 2006 şi s-a încheiat la data de 29 februarie 2008. Campania fost finanţată în cadrul programului Phare 2004/016-772.01.05.03 4 Caravana anticorupţie s-a desfăşurat în lunile octombrie-noiembrie în 17 oraşe din România, constând în 3 întâlniri publice în fiecare oraş cu scopul dezbaterii efectelor negative ale corupţiei şi găsirii unor instrumente concrete de luptă împotriva corupţiei. În cadrul caravanei pe parcursul rundelor de dezbateri din perioada octombrie, noiembrie desfăşurate în cele 17 judeţe vizitate de campanie, la care au participat reprezentanţii administraţiei publice şi ai ONG-urilor locale, s-au identificat punctele vulnerabile şi nevoile de masuri care să reducă „oportunităţile” de corupţie în sectoarele justiţie, politie, muncă, finanţe, sănătate şi educaţie. 6 - Prefecţi, subprefecţi – în calitate de co-organizatori locali
7 Câteva propuneri au fost deja formulate de AID şi incluse în Planul Naţional de Acţiune al Guvernului referitor la lupta împotriva corupţiei (ex: crearea unei strategii de relaţionare între DNA şi mass media şi societatea civilă) 8 Această entitate este formată din reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului, Comisiei Naţionale de Prognoză, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Direcţiei Generale Mediu de Afaceri şi Profesii Liberale din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. 9 Acţiunile sunt corelate cu cele întreprinse pentru transpunerea şi implementarea Directivei 2006/ 123/ CE privind serviciile pe piaţa internă. 10 Tezele prealabile ale Codului de procedură administrativă constituie lista de control pentru examinarea şi evaluarea procedurilor de autorizare, licenţiere şi avizare. 39 În cadrul procesului de elaborare au contribuit următoarele instituţii şi autorităţi: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice, Institutul Naţional de Administraţie, Direcţia Generală Medicală), Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Departamentul de Control al Guvernului, Direcţia Naţională Anticorupţie, Autoritatea Naţională Vamală, Garda Financiară, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România. 12 PHARE - 50 cazuri; ISPA - 8 cazuri; SAPARD - 34 cazuri; Leonardo da Vinci - 9 cazuri, fonduri BEI -3 cazuri, fonduri Iniţiativa CIVITAS - 1 caz. 13 PHARE - 140 cazuri; ISPA - 121 cazuri; SAPARD - 228 cazuri. 40 www.antifrauda.gov.ro 41 Procedura de achiziţie pentru servicii de consultanţă s-a derulat anterior perioadei de referinţă, contractul cu firma de consultanţă fiind semnat în martie 2007. 42 Toate instanţele utilizează Sistemul Electronic de Management al Dosarelor (ECRIS), începând din luna ianuarie 2007. Prin intermediul programului Phare 2004 se lucrează la o nouă versiune a sistemului ECRIS, care va include şi un modul complex de statistică judiciară. Astfel, sunt prevăzute funcţii complexe ale sistemului ECRIS pentru anumite operaţiuni, care vor contribui la sporirea transparenţei şi eficienţei sistemului judiciar. 43 Modului instanţelor şi modulul parchetelor;
Yüklə 421,41 Kb. Dostları ilə paylaş:
|