Epidemiologia

II.5. Infecţiile nosocomiale

2.5.1. Complement simplu

868. 
     Pentru infecţiile nosocomiale este corectă afirmaţia:
     

1. 
   infectarea pacientului la domiciliu;
   
2. 
   infectarea pacientului în staţionar sau policlinică şi a personalului medical în timpul îndeplinirii funcţiunilor sale;
   
3. 
   infectarea pacientului în urma administrării vaccinurilor.
   

868. 
     Majorarea morbidităţii prin infecţiile nosocomiale e determinată de:
     

1. 
   perioada anului;
   
2. 
   majorarea numărului de intervenţii invazive în scop de diagnostic şi tratament;
   
3. 
   micşorarea numărului de antibiotice administrate.
   

868. 
     Infecţia nosocomială este:
     

1. 
   numai infectarea exogenă a omului;
   
2. 
   numai activizarea microflorei endogene;
   
3. 
   sunt posibile ambele variante.
   

868. 
     Pentru tulpinele nosocomiale sunt caracteristice:
     

1. 
   majorarea sensibilităţii faţă de antibiotice;
   
2. 
   rezistenţa faţă de preparatele dezinfectante;
   
3. 
   sensibilitatea înaltă faţă de razele ultraviolete.
   

868. 
     Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor nosocomiale în sta­ţio­na­re e necesară:
     

1. 
   administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane per­so­na­lu­lui medical;
   
2. 
   micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;
   
3. 
   administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare.
   

868. 
     Prelucrarea corectă a mâinilor lucrătorului medical, contaminate cu sânge:
     

1. 
   se spală sub apă curgătoare cu săpun;
   
2. 
   mâinile se şterg cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă, apoi se spală sub apă curgătoare;
   
3. 
   mâinile se şterg timp de 2 minute cu un tampon îmbibat cu soluţie dezinfectantă şi peste 5 minute se spală sub apă curgătoare.
   

868. 
     Dacă mănuşele medicale sunt contaminate cu sângele pacientului:
     

1. 
   sunt inutilizabile;
   
2. 
   imediat se şterg cu un tampon îmbibat cu dezinfectant, apoi se spa­lă sub apă curgătoare;
   
3. 
   imediat se spală sub apă curgătoare, apoi se plonjează în soluţie dezin­fectantă.
   

868. 
     În sala de proceduri masa sterilă se aranjează:
     

1. 
   peste fiecare 2 ore de lucru;
   
2. 
   după fiecare schimb de lucru;
   
3. 
   după fiecare zi de lucru.
   

868. 
     Curăţenia generală a sălii de proceduri e necesar să fie efectuată:
     

1. 
   zilnic, după lucru;
   
2. 
   zilnic până la începerea lucrului, folosind soluţia de cloramină de 1%;
   
3. 
   o dată în 7 zile cu folosirea dezinfectantului pentru prelucrarea pe­re­ţilor şi podelei, apoi prelucrarea bactericidă.
   

868. 
     Care dintre situaţiile propuse poate fi considerată infecţie no­so­co­mia­­lă?
     

1. 
   rujeola diagnosticată la copil în ziua a 4-a după spitalizare în secţia infecţiilor respiratorii acute cu prezenţa erupţiilor pe faţă;
   
2. 
   depistarea corinebacteriei difterice toxigene în frotiul din bu­co­fa­rin­ge, colectat de la bolnavul cu angină în prima zi de spitalizare;
   
3. 
   salmoneloza, depistată la bolnavul cu pneumonie în ziua 8–10 de la spitalizare.
   

868. 
     Declanşarea infecţiei şi gravitatea manifestărilor clinice depind:
     

1. 
   numai de proprietăţile agentului patogen;
   
2. 
   numai de factorii proprii organismului gazdă (vârstă, maladii concomitente, statusul imunologic, rezistenţa nespecifică etc.);
   
3. 
   de ambele variante.
   

868. 
     Ca sursă de infecţie, din punct de vedere epidemiologic, importanţă mai mare au:
     

1. 
   bolnavii cu formă acută a bolii;
   
2. 
   purtătorii cronici de germeni patogeni şi condiţionat patogeni;
   
3. 
   purtătorii convalescenţi.
   

868. 
     Dintre agenţii cauzali ai infecţiilor nosocomiale se întâlnesc mai fre­c­­vent:
     

1. 
   cocii gram-pozitivi;
   
2. 
   enterobacteriile;
   
3. 
   micozele.
   

868. 
     Infecţiile nosocomiale mai frecvent sunt de origine:
     

1. 
   intestinală;
   
2. 
   aerogenă;
   
3. 
   septico-purulentă.
   

868. 
     Mai frecvent contaminarea prin infecţii septico-purulente are loc în:
     

1. 
   sala de operaţie;
   
2. 
   sala de pansamente;
   
3. 
   secţia de reanimare şi terapie intensivă.
   

868. 
     După finisarea dereticării saloanelor şi cabinetelor medicale, in­ven­ta­rul sanitar trebuie:
     

1. 
   clătitcu apă şi uscat;
   
2. 
   înmuiate timp de 1 oră în soluţie dezinfectantă, apoi clătit şi pus la uscat;
   
3. 
   clătit în soluţie dezinfectantă şi uscat.
   

868. 
     Perioada de incubaţie în infecţiile nosocomiale este de:
     

1. 
   3–10 zile;
   
2. 
   4–7 zile;
   
3. 
   în dependenţă de agentul cauzal poate fi de la câteva ore până la câteva luni.
   

868. 
     Pentru prevenirea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti sunt realizate următoarele măsuri:
     

1. 
   controlul stării sănătăţii a personalului medical;
   
2. 
   vaccinarea personalului cu anatoxină stafilococică;
   
3. 
   folosirea neraţională a antibioticelor, inclusiv cu scop profilactic.
   

868. 
     În focarele de salmoneloză intraspitalicească:
     

1. 
   dezinfecţia terminală nu se efectuează;
   
2. 
   dezinfecţia terminală se efectuează cu acordul administraţiei instituţiei curativ-profilactice;
   
3. 
   se efectuează prelucrarea în etuvă doar a lenjeriei de pat.