Epidemiologia

II.4. Infecţii cu transmitere prin vectori hematogeni

2.4.1. Complement simplu

868. 
     Indicaţi mecanismul de transmitere al agentului patogen în tifosul re­cu­rent:
     

1. 
   prin contact;
   
2. 
   transmisiv;
   
3. 
   aerogen.
   

868. 
     Transmiterea agentului patogen în tifosul recurent se efectuează prin:
     

1. 
   purici;
   
2. 
   păduchi;
   
3. 
   ploşniţe.
   

868. 
     Modul de infectare în tifosul recurent este:
     

1. 
   contaminarea nespecifică;
   
2. 
   inocularea specifică;
   
3. 
   contaminarea specifică.
   

868. 
     Metoda de diagnostic în tifosul recurent este:
     

1. 
   serologică;
   
2. 
   bacterioscopică;
   
3. 
   bacteriologică.
   

868. 
     Perioada de incubaţie la tifosul recurent:
     

1. 
   3–15 zile;
   
2. 
   21–25 zile;
   
3. 
   1–2 zile.
   

868. 
     Sursa de infecţie în tifosul recurent pot fi:
     

1. 
   bolnavii cu boala Brill;
   
2. 
   oamenii bolnavi;
   
3. 
   animalele bolnave.
   

868. 
     Tifosul recurent este o infecţie:
     

1. 
   zooantroponoză;
   
2. 
   cu focalitate naturală;
   
3. 
   antroponoză.
   

868. 
     Mecanismul de transmitere a tifosului recurent este:
     

1. 
   vertical;
   
2. 
   transmisiv;
   
3. 
   fecal oral.
   

868. 
     Agentul patogen în tifosul recurent este:
     

1. 
   Salmonella typhi;
   
2. 
   Borrelia recurrentis;
   
3. 
   Rickettsia prowazeki.
   

868. 
     Focarul de tifos exantematic se află sub control medical:
     

1. 
   30 de zile;
   
2. 
   15 zile;
   
3. 
   25 de zile.
   

868. 
     În tifosul exantematic păduchii devin contagioşi după alimentaţia cu sângele bolnavului peste:
     

1. 
   1–2 zile;
   
2. 
   5–6 zile;
   
3. 
   10 zile.
   

868. 
     Tifosul exantematic este o infecţie:
     

1. 
   antroponoză;
   
2. 
   zooantroponoză;
   
3. 
   sapronoză.
   

868. 
     Termenul depistării precoce a bolnavului cu tifos exantematic (de la de­bu­tul bolii):
     

1. 
   3–9 zile;
   
2. 
   până la 5 zile;
   
3. 
   5–7 zile.
   

868. 
     Perioada de incubaţie în tifosul exantematic:
     

1. 
   2–9 zile;
   
2. 
   4–12 zile;
   
3. 
   6–23 zile.
   

868. 
     Sursă de infecţie în tifosul exantematic poate fi:
     

1. 
   bolnavul cu boala Brill;
   
2. 
   purtătorii de Borrelia recurrentis;
   
3. 
   numai bolnavii cu tifos exantematic în perioada de incubaţie.
   

868. 
     Modul de molipsire a omului cu tifos exantematic:
     

1. 
   inoculare specifică;
   
2. 
   contaminare specifică;
   
3. 
   inoculare nespecifică.
   

868. 
     Mecanismul de transmitere în tifosul exantematic este:
     

1. 
   fecal oral;
   
2. 
   transmisiv;
   
3. 
   de contact.
   

868. 
     Boala Brill este o:
     

1. 
   viroză;
   
2. 
   candidoză;
   
3. 
   rickettsioză.
   

868. 
     Leişmanioza cutanată este o:
     

1. 
   antroponoză;
   
2. 
   zooantroponoză;
   
3. 
   sapronoză.
   

868. 
     Sursa de infecţie în leişmanioza cutanată tip urban este:
     

1. 
   purtătorul de germeni;
   
2. 
   omul bolnav;
   
3. 
   animalele domestice.
   

868. 
     Perioada de incubaţie în leişmanioza cutanată tip urban este de:
     

1. 
   2 luni –1,5 ani;
   
2. 
   10–15 zile;
   
3. 
   câteva ore –1–2 zile.
   

868. 
     Leişmanioza cutanată tip urban se întâlneşte în ţările din:
     

1. 
   Africa şi Asia;
   
2. 
   America Latină;
   
3. 
   Republica Moldova, România.
   

868. 
     Tripanosomoza este transmisă de:
     

1. 
   căpuşe;
   
2. 
   musca Ţeţe;
   
3. 
   purici.
   

868. 
     Tripanosomoza este răspândită în ţările din:
     

1. 
   America de Sud;
   
2. 
   Africa;
   
3. 
   Europa şi Asia.
   

868. 
     Agentul patogen al tripanosomozei este:
     

1. 
   virus;
   
2. 
   parazit monocecular;
   
3. 
   helmint.
   

868. 
     Mecanismul de transmitere în tripanosomoză este:
     

1. 
   fecal oral;
   
2. 
   transmisiv;
   
3. 
   de contact.
   

868. 
     Porţi de intrare în tripanosomoza africană pot fi:
     

1. 
   căile respiratorii;
   
2. 
   tractul digestiv;
   
3. 
   prin înţepătura muştei Ţeţe.
   

868. 
     Porţi de intrare pentru agentul cauzal al tifosului exantematic pot fi:
     

1. 
   tegumentele intacte;
   
2. 
   locul muşcării păduchelui infectat;
   
3. 
   căile respiratorii.
   

868. 
     În R.Moldova răspândire mai largă pot găsi:
     

1. 
   Pl.vivax;
   
2. 
   Pl.falciparum;
   
3. 
   Pl.malariae.
   

868. 
     Măsura antiepidemică principală la malarie în R.Moldova:
     

1. 
   dezinsecţia;
   
2. 
   prevenirea importului;
   
3. 
   chimioprofilaxia.
   

868. 
     Malaria are răspândire:
     

1. 
   ubicuitară;
   
2. 
   cu focalitate naturală;
   
3. 
   limitată de factori biologici.
   

868. 
     În transmiterea malariei în condiţiile R. Moldova o importanţă mai ma­­re pot avea ţânţarii:
     

1. 
   Aedes;
   
2. 
   Culex;
   
3. 
   Anopheles.
   

868. 
     Vector transmiţător al malariei este ţânţarul în genul:
     

1. 
   Aedes;
   
2. 
   Anopheles;
   
3. 
   Culex.
   

868. 
     Profilaxia malariei se efectuează cu:
     

1. 
   vaccin;
   
2. 
   anatoxină;
   
3. 
   chimiopreparate.
   

868. 
     Un pericol mai mare de răspândire în condiţiile Republicii Moldova îl are:
     

1. 
   Pl.vivax vivax;
   
2. 
   Pl.vivax hibernans;
   
3. 
   Pl.malariae.
   

868. 
     Scopul principal al supravegherii epidemiologice la malarie în Re­pu­bli­ca Moldova la etapa actuală este:
     

1. 
   eradicarea acestei parazitoze;
   
2. 
   prevenirea izbucnirilor epidemice;
   
3. 
   prevenirea importului.
   

868. 
     ^{După înţepătura ţânţarului sporozoiţii se găsesc în sângele uman:}
     

1. 
   ^{până la 30 minute;}
   
2. 
   până la 24 ore;
   
3. 
   toată perioada de incubaţie.
   

2.4.2. Complement compus

868. 
     Vectorul hematofag în transmiterea leişmaniozei cutanate tip urban este:
     

1. 
   puricele;
   
2. 
   căpuşa;
   
3. 
   flebotomul;
   
4. 
   musca Ţeţe;
   
5. 
   păduchele.
   

868. 
     Pentru tifos exantematic e caracteristic:
     

1. 
   mecanismul de transmitere – transmisiv;
   
2. 
   e caracteristică inoculare specifică;
   
3. 
   sursă de infecţie sunt şi bolnavii cu boala Brill;
   
4. 
   grupele de risc major de infectare sunt persoanele din sfera de deservire (frizerie, baie, spălătorie, transport public);
   
5. 
   una din măsurile principale profilactice e combaterea pediculozei.
   

868. 
     Sursa de infecţie în tifosul exantematic este:
     

1. 
   omul bolnav de tifos exantematic;
   
2. 
   omul bolnav de boala Brill;
   
3. 
   păduchele de corp;
   
4. 
   păduchele de cap;
   
5. 
   reconvalescentul.
   

868. 
     Porţi de intrare ale agentului patogen al tifosului exantematic pot fi:
     

1. 
   locul muşcăturii păduchelui;
   
2. 
   pielea intactă;
   
3. 
   conjunctiva ochilor;
   
4. 
   căile respiratorii;
   
5. 
   tractul digestiv.
   

868. 
     Pentru tifosul exantematic sunt corecte afirmaţiile:
     

1. 
   sezonalitate slab pronunţată;
   
2. 
   bolnavul prezintă pericol deja în ultimele 2 zile ale perioadei de incubaţie;
   
3. 
   infectarea are loc în timpul muşcăturii păduchelui;
   
4. 
   păduchele nu prezintă pericol imediat după ce a supt sânge infectat;
   
5. 
   păduchele prezintă pericol până la sfârşitul vieţii sale.
   

868. 
     Corecte pentru tifosul exantematic sunt afirmaţiile:
     

1. 
   sursa de agenţi patogeni este omul;
   
2. 
   combaterea pediculozei este măsura de bază în profilaxie;
   
3. 
   depistarea bolnavilor este apreciată ca precoce în primele 5 zile de boală;
   
4. 
   morbiditatea este reglată prin vaccinoprevenţie;
   
5. 
   persoanele care au fost în contact se supraveghează timp de 14 zile.
   

868. 
     Pentru boala Brill sunt corecte afirmaţiile:
     

1. 
   bolnavul prezintă pericol epidemiologic;
   
2. 
   agentul patogen este Borellia recurentis;
   
3. 
   păduchele este vectorul trasmiţător;
   
4. 
   infectarea are loc în timpul alimentaţiei cu sânge a păduchelui;
   
5. 
   pentru apariţia bolii nu este necesar păduchele.
   

868. 
     Pentru boala Brill sunt corecte afirmaţiile:
     

1. 
   este o recidivă a tifosului recurent;
   
2. 
   este o recidivă a tifosului exantematic;
   
3. 
   în prezenţa pediculozei bolnavii pot fi sursă de infecţie;
   
4. 
   agentul patogen este Rickettsia prowazeki;
   
5. 
   infecţia se transmite transplacentar.
   

868. 
     Corecte pentru malarie sunt afirmaţiile:
     

1. 
   lipseşte profilaxia specifică;
   
2. 
   găseşte răspândire ubicuitară (cosmopolită);
   
3. 
   bolnavul prezintă pericol doar în anumite condiţii;
   
4. 
   diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii serologice;
   
5. 
   în RM malaria indigenă a fost lichidată.
   

868. 
     Chimioprofilaxia malariei are drept scop:
     

1. 
   prevenirea infectării;
   
2. 
   prevenirea contaminării;
   
3. 
   prevenirea formelor clinice grave;
   
4. 
   prevenirea îmbolnăvirii;
   
5. 
   prevenirea tratamentului ulterior care este de durată lungă.
   

868. 
     Corecte pentru malarie sunt afirmaţiile:
     

1. 
   este o parazitoză;
   
2. 
   în practică se utilizează chimioprofilaxia;
   
3. 
   ţânţarul Aedes este principalul vector transmitător;
   
4. 
   Pl.vivax prezintă un pericol mai mare de răspândire în condiţiile RM;
   
5. 
   poate găsi răspândire ubicuitară.
   

868. 
     În R. Moldova poate fi răspândită malaria provocată de tipul:
     

1. 
   Pl.vivax;
   
2. 
   Pl.malariae;
   
3. 
   Pl.ovale;
   
4. 
   Pl.falciparum;
   
5. 
   toate tipurile.
   

868. 
     Sursă de agenţi patogeni la malarie sunt:
     

1. 
   animalele bolnave;
   
2. 
   omul şi animalele;
   
3. 
   omul bolnav şi purtătorul de paraziţi;
   
4. 
   obiectele mediului ambiant;
   
5. 
   obiectele mediului ambiant şi animalele.
   

868. 
     Agentul cauzal al malariei este:
     

1. 
   triponosoma;
   
2. 
   plasmodia;
   
3. 
   leişmania;
   
4. 
   bacteria;
   
5. 
   toxoplasma.
   

868. 
     ^{Tipuri de malarie sunt:}
     

1. 
   ^tropicală;
   
2. 
   ^{de trei zile;}
   
3. 
   ^{malaria-ovale;}
   
4. 
   ^{de patru zile;}
   
5. 
   ^fulminantă.
   

868. 
     Malaria se poate transmite:
     

1. 
   în contact direct cu omul bolnav de malarie;
   
2. 
   prin înţepătură de ţânţari;
   
3. 
   prin hemotransfuzie;
   
4. 
   transplacentar;
   
5. 
   prin înţepătură de ţânţari şi ploşniţe.
   

868. 
     ^{Măsurile antiepidemice în focarele de malarie sunt:}
     

1. 
   ^{depistarea bolnavilor de malarie şi a purtătorilor;}
   
2. 
   ^{ancheta epidemiologică a focarului;}
   
3. 
   ^{dezinsecţia;}
   
4. 
   ^{chimioprofilaxia de sezon;}
   
5. 
   ^{imunoprofilaxia.}
   

868. 
     Pentru tifosul recurent sunt corecte afirmaţiile:
     

1. 
   agentul patogen este Borrelia recurrentis;
   
2. 
   infecţia este o zooantroponoză;
   
3. 
   păduchele nu prezintă pericol imediat după ce a supt sânge in­fec­tat;
   
4. 
   sursă de infecţie sunt bolnavii cu boala Brill;
   
5. 
   mecanismul de transmitere este transmisiv.
   

868. 
     Din grupul de richettsioze de origine antroponoză fac parte:
     

1. 
   boala Bril;
   
2. 
   tifosul exantematic;
   
3. 
   febra Q;
   
4. 
   febra ţuţugamuşi;
   
5. 
   febra tifoidă.
   

868. 
     Agentul cauzal al tifosului recurent face parte din grupul de:
     

1. 
   viruşi;
   
2. 
   richettsii;
   
3. 
   bacterii;
   
4. 
   borelii;
   
5. 
   fungi.
   

868. 
     Vectori de transmitere al tifosului recurent sunt:
     

1. 
   păduchii pubieni;
   
2. 
   păduchii vestimentari;
   
3. 
   căpuşele;
   
4. 
   ţânţarii;
   
5. 
   puricii.
   

868. 
     Surse de agenţi patogeni în tifosul recurent sunt:
     

1. 
   păduchii;
   
2. 
   puricii;
   
3. 
   oamenii;
   
4. 
   căpuşele;
   
5. 
   şobolanii.
   

868. 
     ^{Măsurile antiepidemice în focarul de tifos recurent sunt:}
     

1. 
   depistarea precoce şi spitalizarea bolnavului;
   
2. 
   aplicarea în focar a măsurilor de dezinfecţie şi dezinsecţie;
   
3. 
   deratizarea;
   
4. 
   supravegherea contacţilor;
   
5. 
   prelucrarea sanitaro-igienică a celor care au contactat cu sursa de agenţi patogeni.
   

868. 
     Dezinsecţia terminală în focarul de tifos recurent prevede:
     

1. 
   prelucrarea obiectelor habituale din mediul bolnavului;
   
2. 
   prelucrarea sanitaro-igienică a persoanelor din lista de contacţi;
   
3. 
   dezinsecţia vestimentaţiei bolnavului;
   
4. 
   dezinsecţa obiectelor ce aparţin persoanelor foşti în contact, in­clu­siv prin utilizarea etuvelor;
   
5. 
   în focarul de tifos recurent dezinsecţia nu este indicată.
   

868. 
     Sursa de agenţi patogeni în tifosul recurent este:
     

1. 
   reconvalescentul;
   
2. 
   animalul bolnav;
   
3. 
   omul bolnav;
   
4. 
   omul bolnav de boala Brill;
   
5. 
   purtătorul de B. recurrentis.