F4045-01-03-Act1-Pagina curenta

2.2 Resurse primare utilizate. Evoluţia preţurilor combustibililor

În prezent combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice în sursele de căldură aflate în administrarea S.C. DALKIA TERMO PRAHOVA S.R.L. este gazul natural pentru CT de cvartal. CET Brazi s-a bazat pe trei tipuri de combustibil: păcură, gazul natural şi gazul de rafinărie.

Structura anuală şi calitatea combustibilului (gaze naturale şi păcură) pentru soluţiile de echipare şi funcţionare analizate în documentaţia de faţă s-a stabilit în baza structurii şi calităţii actuale a combustibilului aprovizionat şi a perspectivei de asigurare a acestuia în următorii ani.
Compoziţia combustibilor este următoarea:

PĂCURĂ

- conţinut de apă (%) 0,4÷0,63

- conţinut de cenuşă Ai (%) 0,1

- puterea calorifică inferioară Qⁱ la starea iniţială (kcal/kg) 9400 ÷ 9800

- conţinut de carbon (%) 82,8 +85,9

- conţinut de hidrogen H'(%) 10,8+11,88

- conţinut de azot Nⁱ (%) 0,4 + 0,53

- conţinut de sulf Sⁱ (%) 0,2 ÷ 0,57

- conţinut de oxigen Oⁱ (%) 1,47 + 1,9

- asfaltene (%) g 3,3 + 4,60
GAZ NATURAL

Furnizat de compania de transport şi distribuţie S.C Distrigaz – Sud S.A. cu puterea calorifică inferioară 8050 kcal/mc, având următoarea compoziţie:

 Metan (CH₄) 98.64%

 Etan (C₂H₆) 0.35%

 i-Butan (C₄H₁₀) 0.02%

 n – Butan (C₄H₁₀) 0.03%

 Azot (N) 0.93%

 Bioxid de carbon (CO₂) 0.03%

2.3 Producţii de energie electrică şi termică

Sursa de energie termică şi electrică CET Brazi
Datele generale de producţie ale CET Brazi, conform datelor statistice ale centralei pentru anii 2003, 2004, 2005 se prezintă după cum urmează:

Nr. crt.	Specificaţie	U.M.	2003	2004	2005
1	Energie electrică produsă	MWh/an	683550	654258	703041
2	Energie electrică livrată	MWh/an	558801	553900	602168
3	Energie termică produsã pt. a fi livratã: * apă fierbinte ( la limita sursei) * abur tehnologic	Gcal/an Gcal/an Gcal/an	1090079 821544 268535	787076 688531 98545	783759 713686 70073
4	Consum total de combustibil * gaze naturale * pãcurã * gaz de rafinãrie	tcc/an tcc/an tcc/an tcc/an	392770 158592 232418 1760	328550 211832 109216 7502	324485 286515 30644 7326

2.4 Situaţia la consumator

2.4.1 Contorizare la nivel scara bloc/imobil

La sfârşitul anului 2002 în Municipiul Ploieşti erau 61 223 apartamente cu contor la branşament. În anul 2003 s–a finalizat acţiunea de contorizare la nivel de branşament pentru restul apartamentelor.

La sfârşitul anului 2005 fiind realizatã în proporţie de 100 % contorizarea energiei termice la nivel de scarã de bloc (imobil) pentru cele 64 138 apartamente din Municipiul Ploieşti, în cadrul acestui studiu nu se mai trateazã aceastã categorie de lucrãri.

2.4.2 Instalaţii interioare şi contorizare individuală

Având în vedere că fondul locativ racordat la sistemul centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice are o vechime de peste 30 ani, instalaţiile interioare de apă caldã şi încălzire din clădiri au un grad înalt de uzură, necesitând înlocuirea totală a acestora.

Instalaţiile existente pentru apă caldă de consum şi încălzire au fost realizate cu distribuţie în imobil pe verticală pe mai multe coloane, fapt ce împiedică realizarea contorizării consumurilor individuale pe fiecare apartament, atât pentru apa caldă de consum, cât şi pentru agentul termic pentru încălzire.
Pânã în prezent, au fost montate repartitoare de costuri pentru încãlzire, la un numãr de 18770 apartamente.
Schimbarea soluţiei de distribuţie de pe verticală pe orizontală, creează posibilitatea contorizării consumurilor individuale pe apartament, atât pentru conducta de apă caldă de consum, cât şi pentru agentul termic pentru încălzire. De asemenea se oferă posibilitatea consumatorului de a regla regimul termic pe fiecare calorifer, prin utilizarea robineţilor termostatici.

2.4.3 Anvelopa clădirilor – faţade, terase, tamplărie exterioară

Având în vedere că fondul locativ are o vechime de peste 30-40 ani, imobilele racordate la sistemul centralizat prezintã:

• 
  ziduri exterioare şi terase, realizate cu tehnologii şi materiale care faciliteazã transferul de cãldurã cãtre exterior;
  
• 
  tâmplãrii cu performanţe foarte scãzute din punct de vedere al izolãrii termice.
  

În consecinţã, în scopul reducerii pierderilor de caldură din apartamente, este necesară reabilitarea termică a anvelopei clădirilor (a faţadelor, teraselor, a tâmplariei exterioare). Clădirile încadrate în clase de risc 0-III, trebuie să fie reabilitate şi structural.

Reabilitarea clădirii se face împreună cu partea de instalaţii, ele neputând să fie realizate separat.