Facultatea de inginerie

Partea a II- a

Cercetarea de marketing

Cap 1. Indicatori de estimare ai pieţei

1. 
   Capacitatea pieţei este de fapt o dimensiune sintetică care reflectă în acelaşi timp :
   

1. 
   volumul cererii ( puterea de absorbţie a pieţei )
   

Vc – volumul cererii;

q – cantitatea / intensitatea medie de folosire a unui produs

N- numărul total al consumatorilor

2. 
   volumul ofertei ( cantitatea de produse pe care o firma le poate oferi pieţei la un moment dat )
   

Acest indicator al capacităţi pieţei se utilizează atunci când cererea este mai mare decât oferta, ori când sunt disponibile informaţii privind producţia.

3. 
   volumul vânzărilor (cifra de afaceri)
   

Cifra de afaceri pe o anumită piaţă, într-un interval de timp reprezintă totalul tranzacţiilor de produse şi/sau de servicii ale unei anumite firme.

4. 
   consumul aparent
   

Acest indicator se determină scăzând exportul din suma producţiei interne şi a importului. Se utilizează atunci când nu se cunoaşte consumul efectiv pe o piaţă.

0. 
   Capacitatea pieţei în unităţi fizice
   

Cp – capacitatea pieţei;

Na- numărul actual de consumatori;

I – intensitatea medie de consum anuală;

Q – mărimea unei cumpărări;

f – frecvenţa de cumpărare;

0. 
   Capacitatea pieţei în unităţi monetare
   

p – preţul pe unitatea de produs;

E – coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu venitul.

2. 
   Gradul de saturaţie al pieţei se calculează prin raportul dintre volumul vânzărilor pe piaţa efectivă şi volumul vânzărilor pe piaţa potenţială sau invers :
   

sau

• 
  Dacă V=P Gs=100% În acest caz piaţa este saturată iar posibilităţile de pătrundere a mărfurilor pe această piaţă sunt reduse .
  
• 
  Dacă V
  

3. 
   Rata de penetrare a pieţei poate determină posibilitatea unei firme de a-şi spori vânzarea pe o anumită piaţă.
   

N(m) – numărul clienţilor actuali ai mărcii „m”;

Nc – numărul de clienţi actual ai produselor „x” ale concurenţilor;

NNC – numărul nonconsumatorilor produsului „x”;

Vm- volumul vânzărilor pe piaţa efectivă a mărcii „m”;

Px – volumul vânzărilor pe piaţa potenţială a produsului „x”.

4. 
   Cota de piaţă permite exprimarea ponderii deţinute de o anumită firmă , de un produs ori de o marcă în cadrul unei pieţe de referinţă.
   

Cpi – cota de piaţă;

V- volumul vânzărilor produsului „x” pe piaţă;

Vi – volumul vânzării firmei /mărcii;

CA – cifra de afaceri totală pe piaţa a produselor „x”;

CAi – cifra de afaceri a firmei/ mărcii.

Tipuri de cote de piaţă în funcţie de piaţa de referinţă :

1. 
   cota de piaţă totală – se determină în raport cu vânzările totale pe această piaţă;
   
2. 
   cota de piaţă servită – se determină doar pe segmente de piaţă în care activează firma şi în raport cu vânzările totale înregistrate pe aceste segmente ;
   
3. 
   cota de piaţă relativă – este determinată în raport cu vânzările celui mai puternic concurent;
   

V – volumul vânzărilor;

CA- cifra de afaceri;

L- lider;

i – marca de produs sau firma a cărei poziţie pe piaţă este analizată.

4. 
   cota de piaţă relativă a liderului – se determină în raport cu vânzările concurentului care ocupă locul secund pe piaţă.
   

V – volumul vânzărilor;

CA- cifra de afaceri;

L- lider;

II – concurentul care ocupă locul secund pe piaţă (din punct de vedere al vânzărilor).
Indicatori în distribuţia spaţială a pieţei

1. 
   Gradul de concentrare al pieţei poate fi măsurat cu ajutorul coeficientului de concentrare Gini :
   

C- coeficientul de concentrare Gini;

n – numărul de localităţi în care întreprinderea are câte o filială ;

pi – ponderea fiecărei filiale în totalul vânzărilor firmei.

Condiţie : 0 < C < 1

• 
  Dacă C=0 => distribuţie spaţială perfect uniformă;
  
• 
  Dacă C=1 => concentrare maximă într-un singur loc.
  

Gradul de concentrare al pieţei poate fi exprimat prin vânzările medii pe locuitor , repartizarea teritorială a vânzărilor sau densitatea reţelei comerciale.

2. 
   Migraţia cererii de mărfuri Fenomenul gravitaţional , sau migraţia cererii dintr-o localitate spre alta scoate în evidenţă de fapt forţa de atracţie comercială a oraşelor. Acest fenomen se poate măsura prin metode deterministe şi probabilistice.
   

Posibili factori care influenţează forţa de atracţie a unui oraş sau a unui centru comercial :

• 
  Căile de acces disponibile;
  
• 
  Gradul de dezvoltare al reţelei comerciale;
  
• 
  Mărimea centrului oraşului;
  
• 
  Funcţia predominantă a oraşului (turistică, industrială, administrativă, culturală etc. );
  
• 
  Structura socio-profesională a populaţiei.
  

Metode deterministe în măsurarea migraţiei cererii de mărfuri :

Legea gravitaţiei comerciale (Reilly) : „ două centre A şi B atrag cumpărătorii dintr-o localitate intermediară T, în raport direct proporţional cu numărul locuitorilor acestor centre şi invers proporţional cu pătratul distanţei dintre localitatea considerată (T) şi aceste centre.

Ca, Cb – cumpărările atrase de centrele urbane A şi B;

Pa, Pb – populaţia centrelor A şi B;

Da, Db – distanţa de la localitatea T până la centrele A şi B.

De exemplu, pentru a afla dacă populaţia unei localităţi T, aflată la o distanţă de 40 km de localitatea A (2.5 milioane locuitori) şi de 25 km faţă de localitatea B(0.25 milioane locuitori), este atrasă, din punct de vedere comercial, mai puternic de localitatea A sau de localitatea B, se va calcula:

Valoarea obţinută arată că localitatea A exercită o atracţie mai puternică asupra localităţii T, şi anume, rezolvând sistemul de ecuaţii:

Rezultă că Ca = 0,9 şi Cb = 0,1, adică 90% din populaţia localităţii T este atrasă, din punct de vedere comercial, de localitatea A şi 10% de localitatea B.

Pornind de la relaţia de mai sus se poate stabili, pe traseul dintre A şi B, până unde se prelungeşte aria de atracţie a fiecăreia din cele două localităţi, respectiv, punctul unde , prin relaţia :

Rezultă că aria de atracţie comercială a localităţii A se întinde până la 48 km (65-17).

Relaţia lui P.D. Converse privind problema raportului dintre forţa de gravitaţie şi cea de inerţie în interiorul unei zone de atracţie:

4- mărimea factorului de inerţie.

Ca, Cb – cumpărările atrase de centrele urbane A şi B;

Pa, Pb – populaţia centrelor A şi B;

Da, Db – distanţa de la localitatea T până la centrele A şi B.

Aplicaţia nr. 1

Considerăm o firmă X care realizează în perioada de bază t0 un volum al vânzărilor de 2500 $ pe o piaţă totală de 35000 $. În perioada curentă aceste vânzări cunosc o creştere de până la 3600 $, în condiţiile în care volumul vânzărilor totale rămâne neschimbat. Să se determine :

1. 
   cota de piaţă absolută în perioada de bază şi în perioada curentă;
   
2. 
   indicele cotei de piaţă pentru firma X.
   

Rezolvare :

1. 
   Cotele de piaţă absolute se calculează astfel :
   

în perioada de bază (t₀);

în perioada curentă (t₁);

2. 
   Indicele cotei de piaţă să calculează raportând cota de piaţă în perioada curentă la cota de piaţă în perioada de bază şi înmulţind totul cu 100.
   

143,85-100 = 43,85 %

Se observă că în perioada curentă vânzările au crescut cu 43,85% faţă de vânzările din perioada de bază.

Aplicaţia nr. 2

Firma producătoare de mobilier din lemn masiv „Pro-mob” realizează în 2002 un volum al vânzărilor de 15 miliarde ROL pe o piaţă totală de 24 miliarde ROL. În 2005 aceste vânzări cunosc o creştere de până la 2.200.000 RON , în condiţiile în care volumul vânzărilor totale rămâne neschimbat. Firma concurentă „Neolemn” a realizat în 2002 un volum al vânzărilor de 19 miliarde ROL , iar în perioada curentă (2005) de 2.000.000 RON, în condiţiile în care volumul vânzărilor rămâne neschimbat. Să se determine :

3. 
   cotele de piaţă absolute pentru cele două firme în perioada de bază (2002) şi în perioada curentă (2005);
   
4. 
   indicii cotelor de piaţă pentru firmele „Pro-mob” şi „Neolemn”;
   
5. 
   cotele de piaţă relative pentru cele două firme în perioada curentă.
   

Rezolvare :

1. 
   Cotele de piaţă absolute pentru firma „Pro-mob” :
   

2002 :

2005 :

Cotele de piaţă absolute pentru firma „Neolemn” :

2002 :

2005 :

2. 
   Pentru firma „Pro-mob” :
   

146,72-100 = 46,72% reprezintă creşterea vânzărilor în anul 2005 pentru firma „Pro-mob” faţă de anul 2002.

Pentru firma „Neolemn” :

106,07-100 = 6,07 %

În urma calculelor, se pare că vânzările au crescut cu un procent de 6,07% faţă de anul 2002. Firma „Pro-mob” a realizat un volum al vânzărilor mai mare decât firma „Neolemn”, în anul 2005 în condiţiile în care volumul total al vânzărilor pe piaţă rămâne neschimbat.

3. 
   Cotele de piaţă relative în perioada curentă se vor calcula în modul următor:
   

pentru firma „Pro-mob”

şi pentru firma „Neolemn”

Concluzia este următoarea : firma „Neolemn” pierde în perioada curentă un procent de 9% din segmentul de piaţă deţinut în favoarea firmei concurente „Pro-mob”.

Aplicaţia nr. 3

Care este capacitatea pieţei actuale pentru produsul „Coca-Cola Light” dacă cunoaştem că numărul de consumatori în Tg-Mureş este de 110.000 persoane, cantitatea medie achiziţionată / persoană este de 330 ml/ persoană, durata medie dintre două cumpărături succesive este 9 zile, preţul mediu/ sticlă este 2 Ron, iar coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu venitul este de 0,6. Să se determine capacitatea pieţei atât în unităţi fizice cât şi în unităţi monetare.

Rezolvare :

Capacitatea pieţei în unităţi fizice se calculează cu relaţia :

Cp – capacitatea pieţei;

Na- numărul actual de consumatori;

I – intensitatea medie de consum anuală;

Q – mărimea unei cumpărări;

f – frecvenţa de cumpărare;

Aşadar, pentru produsul „Coca-Cola Light” capacitatea pieţei se calculează astfel :

0. 
   Iar capacitatea pieţei în unităţi monetare se calculează astfel :
   

p – preţul pe unitatea de produs;

E – coeficientul de elasticitate al cererii în raport cu venitul.



Aplicaţia nr. 4

Pentru a determină capacitatea pieţei actuale şi potenţiale a pieţei ciocolatei „Joe” din Reghin, dispunem de următoarele date :

• 
  cantitatea medie achiziţionata pe persoană este de 250mg/persoană;
  
• 
  numărul persoanelor consumatoare în anul 2003 a fost de 15.000 de persoane;
  
• 
  durata medie dintre două cumpărături succesive este de 8 zile;
  
• 
  preţul mediu /250mg este 1,7 RON;
  
• 
  coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu venitul E=0,5.
  
• 
  numărul persoanelor consumatoare în 2005 este de 23.000 persoane.
  

Care este gradul de saturaţie a pieţei ciocolatei „Joe” în municipiul Reghin , capacitatea pieţei actuale şi potenţiale în unitari fizice şi în unitari monetare ?
Rezolvare :

Capacitatea pieţei în unităţi monetare şi unităţi fizice în anul 2003 :

Iar capacitatea pieţei potenţiale(2005) este următoarea :

în unităţi fizice

în unităţi monetare

Gradul de saturaţie al pieţei se determină cu raportul dintre vânzările în 2005 şi vânzările în 2003:

Daca 100-65,21=34,79% rezulta că posibilităţile de dezvoltare pe piaţa Reghinului sunt în procent de 34,79%, pentru că piaţa este saturată în proporţie de 65,21%.

Aplicaţia nr. 5

La nivelul primei jumătăţi a anului 2005, valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa românească a autovehiculelor de import a fost estimat la 1765 milioane EURO. Potrivit suplimentului ProSport a revistei Capital , primele 10 locuri în topul vânzărilor autoturismelor import-mărci, erau ocupate de :

Nr. Crt	Marca	Unit. vândute	Valoare aprox./autoturism (EURO)
1	Renault	14343	12000
2	Skoda	8901	15000
3	VW	7076	16000
4	Peugeot	6133	15500
5	Ford	3177	13000
6	Opel	2944	15000
7	Fiat	2852	12000
8	Chevrolet	2465	10000
9	Hyundai	2452	12000
10	Citroen	1823	13000

Pe baza acestor date să se calculeze cota relativă de piaţa românească a primilor 8 producători de automobile.

Rezolvare :

Cota relativă de piaţă a firmei X reprezintă raportul dintre cota de piaţă a acestei firme şi cota de piaţă a celui mai puternic concurent al sau. Astfel , primul pas este aflarea Cifrei de afaceri pentru fiecare dintre mărcile auto de mai sus :

Nr. Crt	Marca	Unit. vândute	Valoare aprox./autoturism (EURO)	Cifra de afaceri (EURO)
1	Renault	14343	12000	172116000
2	Skoda	8901	15000	133515000
3	VW	7076	16000	113216000
4	Peugeot	6133	15500	95061500
5	Ford	3177	13000	41301000
6	Opel	2944	15000	44160000
7	Fiat	2852	12000	34224000
8	Chevrolet	2465	10000	24650000
9	Hyundai	2452	12000	29424000
10	Citroen	1823	13000	23699000

Astfel, pentru o firma lider, cota de piaţă va fi data de raportul dintre cota de piaţă a liderului şi cea a firmei plasate pe locul al doilea , iar pentru oricare alta firma non-lider cota relativă de piaţă se obţine raportând cota să de piaţă la cea a liderului . Se observa că cota de piaţă a firmei lider (în cazul nostru Renault) este întotdeauna supraunitara, iar cota relativă de piaţă a celorlalte firme este întotdeauna subunitara.

Se utilizează următoarele formule:

Cota de piaţă

Cpi – cota de piaţă;

V- volumul vânzărilor produsului „x” pe piaţă;

Vi – volumul vânzării firmei /mărcii;

CA – cifra de afaceri totală pe piaţă a produselor „x”;

CAi – cifra de afaceri a firmei/ mărcii.

Cota de piaţă relativă :

V – volumul vânzărilor;

CA- cifra de afaceri;

L- lider;

i – marca de produs sau firma a cărei poziţie pe piaţă este analizată.

Cota de piaţă relativă a liderului :

V – volumul vânzărilor;

CA- cifra de afaceri;

L- lider;

II – concurentul care ocupa locul secund pe piaţă (din punct de vedere al vânzărilor).

Cotele relative de piaţă ale mărcilor de import pe piaţa românească iau următoarele valori :

Nr. Crt	Marca	Cota de piaţă	Cota relativă de piaţă
1	Renault	9,751615	1,289114
2	Skoda	7,564589	0,775727
3	VW	6,414504	0,657789
4	Peugeot	5,385921	0,552311
5	Ford	2,34	0,23996
6	Opel	2,501983	0,256571
7	Fiat	1,939037	0,198843
8	Chevrolet	1,396601	0,143217
9	Hyundai	1,667082	0,170954
10	Citroen	1,34272	0,137692

Cotele relative de piaţă a primilor 8 producători de automobile de import pe piaţa românească sunt următoarele:

Nr. Crt	Marca	Cota de piaţă	Cota relativă de piaţă
1	Renault	9,75162	1,289114
2	Skoda	7,56459	0,775727
3	VW	6,4145	0,657789
4	Peugeot	5,38592	0,552311
5	Opel	2,50198	0,256571
6	Ford	2,34	0,23996
7	Fiat	1,93904	0,198843
8	Hyundai	1,66708	0,170954

Aplicaţia nr. 6

Topul vânzărilor autoturismelor import-mărci în perioada ianuarie-august 2005 în România este următorul :

Nr. Crt	Marca	Unit. vândute	Valoare aprox./autoturism (EURO)
1	Renault Clio	8065	9000
2	Renault Megane	5401	12000
3	Skoda Octavia	3094	15000
4	Skoda Fabia	2823	12000
5	Peugeot 206	2306	11000
6	VW Passat	2110	18000
7	Chevrolet Kalos	2080	8000
8	VW Bora	1708	17000
9	Ford Fiesta	1373	10000
10	Citroen C	935	14000

Care este cota relativă de piaţă a mărcii lider şi a primilor cinci tipuri de modele vândute dacă volumul total al tranzacţiilor acestora pe piaţă românească este 96.5 milioane EURO ?

Rezolvare :

Nr. Crt	Marca	Unit. vândute	Valoare aprox./autoturism (EURO)	Cifra de afaceri	Cota de piaţă
1	Renault Clio	8065	9000	72585000	0,752176
2	Renault Megane	5401	12000	64812000	0,671627
3	Skoda Octavia	3094	15000	46410000	0,480933
4	Skoda Fabia	2823	12000	33876000	0,351047
5	Peugeot 206	2306	11000	25366000	0,26286
6	VW Passat	2110	18000	37980000	0,393575
7	Chevrolet Kalos	2080	8000	16640000	0,172435
8	VW Bora	1708	17000	29036000	0,300891
9	Ford Fiesta	1373	10000	13730000	0,14228
10	Citroen C	935	14000	13090000	0,135648

Iar cotele de piaţă ale primilor cinci tipuri de modele auto vândute pe piaţa românească în prima lumatate a anului 2005 rezulta din următorul tabel :

Nr. Crt	Marca	Cota de piaţă	Cota relativă de piaţă	Clasament
1	Renault Clio	0,752176166	1,119931494	1
2	Renault Megane	0,671626943	0,892911759	2
3	Skoda Octavia	0,480932642	0,639388303	3
4	Skoda Fabia	0,351046632	0,466707998	5
5	Peugeot 206	0,262860104	0,349466143	7
6	VW Passat	0,39357513	0,523248605	4
7	Chevrolet Kalos	0,172435233	0,229248467	8
8	VW Bora	0,300891192	0,400027554	6
9	Ford Fiesta	0,142279793	0,189157539	9
10	Citroen C	0,135647668	0,180340291	10

Aplicaţia nr. 7

Guma de mestecat „Orbit Herbal White” este consumată de un număr de 9.000 de persoane în municipiul Tg-Mureş, cu o intensitate medie a consumului de 100 pastile/ an/ persoană. Numărul total al persoanelor care consumă acest produs în municipiul de mai sus este de 20.000, iar nivelul optim al consumului este de 180 pastile/ an/ persoană. Care sunt dimensiunile pieţei acestui produs şi care sunt proporţiile corespunzătoare fiecăreia dintre caile posibile de extindere a acesteia ?

Rezolvare :

Volumul pieţei efective (V₀) :

Volumul pieţei potentele (V₁) :

Creşterea vânzărilor pieţei efective până la volumul pieţei potenţiale poate fi determinată prin valoarea dezvoltării pieţei care se poate realiza cu următoarea formula :

Cai posibile de extindere a proporţiilor pieţei :

1. 
   CALEA EXTENSIVA – reprezintă modalitatea de creştere a pieţei produsului „Orbit Herbal White” prin mărirea numărului de persoane care consumă acest produs;
   
2. 
   CALEA INTENSIVA – presupune majorarea intensitatii medii de consum până la atingerea nivelului optim al consumului;
   
3. 
   CALEA MIXTA – încercarea combinaţiei dintre metodelor de mai sus;
   

1. 
   Formula pentru determinarea creşterii prin metoda extensivă este următoarea :
   

2. 
   Prin metoda intensivă creşterea pieţei poate lua valoarea :
   

3. 
   Iar calea mixtă se determină prin aplicarea formulei :
   

În procente, creşterea prin cele trei metode se poate exprima astfel :

Concluzia este că cea mai importantă cale de extindere a pieţei produsului „Orbit Herbal White” este cea extensivă, prin încercarea de creştere a numărului de persoane care consumă acest produs.

Aplicaţia nr. 8

Care este cea mai importantă cale de extindere a pieţei detergentului „Ariel” pentru maşinile de spălat automate pe piaţa municipiului Iernut dacă dispunem de următoarele date :

• 
  numărul familiilor care folosesc acest detergent este de 5000;
  
• 
  intensitatea medie pentru detergentul „Ariel” este de 300 kg/an/familie;
  
• 
  numărul total al familiilor care consumă detergent pentru maşinile de spălat automate este de 19.000;
  
• 
  nivelul optim al consumului este 380 kg/an/familie.
  

Rezolvare :

Datele de care dispunem sunt următoarele :

• 
  N₀= 5000 fam.
  
• 
  I₀= 300
  
• 
  N₁= 19.000 fam.
  
• 
  I₁= 380
  

Volumul pieţei efective şi a pieţei potenţiale se calculează astfel :

Pentru piaţa efectivă :

Pentru piaţa potenţială :

Diferenţa dintre V₁ şi V₀ determină dezvoltarea pieţei efective până la dimensiunile pieţei potenţiale :

Cea mai importantă cale de extindere a pieţei poate fi determinată prin realizarea calculelor corespunzătoare fiecărei căi de extindere .

Prin calea extensivă :

Calculele pentru calea intensivă :

Si pentru cea mixtă :

Calea cea mai importanta de extindere în oraşul Iernut a piaţă este cea extensivă, prin creşterea numărului de menaje care consumă acest tip de detergent.

Aplicaţia nr. 9

Consideram că localitatea T se afla la distanta de 60 km faţă de localitatea A şi faţă de localitatea B la o distanta de 42 km. Populaţia primului oraş este de 5 milioane de locuitori, iar a oraşului B este de 3.900.000 locuitori. Sa se determine populaţia localităţii T de care dintre cele două oraşe va fi mai atrasa comerciala şi care este punctul de interferenţa între influenţele comerciale exercitate de oraşele A şi B.

Rezolvare :

Apicand formula lui Reilly :

Ca, Cb – cumpărările atrase de centrele urbane A şi B;

Pa, Pb – populaţia centrelor A şi B;

Da, Db – distanta de la localitatea T până la centrele A şi B , obţinem următoarele rezultate :

Valoarea obţinuta arată că localitatea B exercită o atracţie mai puternica asupra localităţii T, şi anume, rezolvând sistemul de ecuaţii:

Rezulta că Ca = 0,39 şi Cb = 0,61, adică 39% din populaţia localităţii T este atrasa, din punct de vedere comercial, de localitatea A şi 61% de localitatea B.

Pornind de la relaţia de mai sus se poate stabili, pe traseul dintre A şi B, până unde se prelungeşte aria de atracţie a fiecăreia din cele două localităţi, respectiv, punctul unde , prin relaţia :

Rezulta că aria de atracţie comerciala a localităţii A se întinde până la 47.8 km , iar a localităţii B 102-47,8 = 54.2 km..

Aplicaţia nr. 10

Consideram oraşele M,N şi X despre care se cunosc informaţiile următoare :

• 
  populaţia localităţii M este de 450.000 locuitori;
  
• 
  populaţia localităţii N este de 370.000 locuitori;
  
• 
  populaţia localităţii X este de 110.000 locuitori;
  
• 
  distanta de la localitatea M la N este de 160 km;
  
• 
  distanta de la localitatea M la X este de 80 km;
  
• 
  distanta de la localitatea N la X este de 210 km.
  

Se cere:

1. 
   punctele de interferenţă între influenţele comerciale exercitate de oraşele M,N, şi X pe traseele MN, MX şi NX;
   
2. 
   reprezentarea grafică a zonei de interferenţă comercială dintre localităţile M, N, X.
   

Rezolvare :

1. 
   Determinarea punctului de interferenţă al atracţiei comerciale exercitate de oraşele M şi N:
   

faţă de localitatea M

faţă de localitatea N

Distanta Dn se poate calcula mai simplu astfel : Dn= Dmn-Dm= 160- 84.2= 75.2 km.

Punctul de interferenţă al forţelor de atracţie exercitate de oraşele M şi X se calculează pe baza relaţiilor:

faţă de localitatea M

faţă de localitatea X
Punctul de interferenţă între localitatea N şi X se calculează în modul următor :
faţă de localitatea N

faţă de localitatea X

2. 
   Rezultatele de mai sus constituie baza pentru construirea hărţii comerciale a zonei delimitate de cele trei centre M, N, X, conform reprezentării din figura nr. 1.
   

Figura nr. 1 Harta comerciala a zonei delimitate de centrele M, N şi X.
Aplicaţia nr. 11

Ştiind că localitatea B se afla în aria de atracţie comerciala a oraşului A , şi că distanţa dintre cele două oraşe este de 49 de kilometri, să se calculeze care este ponderea cumpărăturilor efectuate pe plan local în B şi care este ponderea cumpărăturilor în oraşul A. Populaţia localităţii B este de 7900 de locuitori iar a localităţii A este de 91.000 de locuitori.

Rezolvare

Aplicând relaţia lui Converse obţinem :

4- mărimea factorului de inerţie.

Ca, Cb – cumpărările atrase de centrele urbane A şi B;

Pa, Pb – populaţia centrelor A şi B;

Da, Db – distanta de la localitatea T până la centrele A şi B.

Dat fiind rezultatul subunitar, se pare că cea mai mare parte a cumpărăturilor localnicilor din localitatea B se efectuează pe plan local. Pentru a calcula proporţiile exacte se fac următoarele calcule :

Ca = 0,076 iar Cb= 1

Daca 1,076= 100 , atunci localnici îşi fac cumpărăturile în localitatea A , iar în localitatea B cumpărăturile se fac în procent de 92.94%.

Aplicaţia nr. 12

Cunoscând că localitatea Ungheni se alfa în aria de atracţie comerciala a oraşului Tg-Mureş, se cere să se estimeze ponderea cumpărăturilor efectuate pe plan local şi în Tg-Mureş(75.000 locuitori) de către localnicii din Ungheni (2000 locuitori). Distanta dintre cele două localităţi este 15 km.

Rezolvare

Aplicam relaţia lui Converse :

Raportul supraunitar indica faptul că o mare parte a populaţiei din localitatea Ungheni îşi face cumpărăturile în Tg-Mureş.

Considerând că 3,7 corespunde procentului de 100% din totalul cumpărăturilor, proporţiile exacte se determină simplu:

Aşadar, 78% din populaţia localităţii Ungheni îşi fac cumpărăturile în municipiul Tg-Mureş, iar 27% din populaţie pe plan local.