Facultatea de inginerie
Cap. 2 Modul de elaborare al chestionarelor
Yüklə 0,81 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Cap 3. Metodele de scalare
Cap. 2 Modul de elaborare al chestionarelor
2.1 Metode de eşantionare Eşantionare – stabilirea eşantion reprezentativ Pentru a stabili un eşantion reprezentativ trebuie să răspundem la următoarele întrebări:
Putem proceda astfel:
După ce acest instrument a fost realizat, urmează obţinerea informaţiilor pentru care poate fi folosit chestionarul ca principal instrument de lucru. 2.1 Proiectarea chestionarului
Reguli în realizarea chestionarelor :
Se admit 15-20 întrebări, numărul acestora depinzând de obiectivele urmărite şi de metodele folosite în interogare.
Dacă întrebarea nu este înţeleasă, repondentul fie renunţă să răspundă, fie răspunde la ce crede el că este întrebat şi nu la ce s-a gândit cercetătorul.
Dacă avem nevoie să ştim vârsta aceste întrebări trebuie plasate la sfârşitul chestionarului, după ce s-a stabilit un anumit raport cu operatorul sau repondentul s-a decis că nu va renunţa la a da răspunsul.
Exemplu: După părerea d-voastră este necesară cercetarea asupra serviciilor de întreţinere şi reparaţii efectuate de firma X? Dacă da vă rugăm să ne ajutaţi răspunzând la întrebările din chestionar. h) Ca regulă de bază subiecţii să nu fie obligaţi să răspundă, iar întrebările să aibă permanent o succesiune logică. 2.3 Tehnici de chestionare
Ex: ce părere aveţi despre serviciile noastre?
ex: ce vârstă aveţi? - sub 18 - între 18-25 etc.
ex: a-ţi vizitat una din ţările de mai jos? La astfel de întrebări uneori sunt necesare şi variante pentru cei ce nu pot răspunde, incluzând „nu ştiu” sau „alte posibilităţi”. De regulă, la întrebările închise e bine să se evite opţiunile „da”, ”nu” sau „adevărat/fals”
Ex: „Cum caracterizaţi gustul produselor X?” a) puţin cam dulce, b) dulce, c) suficient de dulce, d) nu prea dulce, e) insuficient de dulce
- răspunzi la întrebarea X numai dacă răspunsul la întrebarea anterioară a fost da sau nu. Un alt moment important a cercetării şi folosirii chestionarului îl constituie pretestarea chestionarului realizată de alţi interlocutori cu colegi, cu grupe de cunoscuţi cu scopul de a colecta date despre caracterul şi corectitudinea întrebărilor, a respectării succesiunii logice a acestora. În final, toate aceste date vor servi la corecturile necesare, la completări şi dacă este cazul se poate repeta pretestarea.
BUNA ZIUA! Va rugam frumos să ne acordaţi câteva minute pentru complectarea prezentului chestionar. Scopul nostru este de a pune la dispoziţia cititorilor o biblioteca cu cele mai noi cărţi apărute pe piaţă din diferite domenii şi eventual o sala de lectura, ambele amenajate pe gustul clienţilor, precum şi un multiplicator (xerox) .Intrarea în biblioteca se va face pe bază de abonament lunar iar cărţile se vor elibera pe o perioada de o luna cu posibilitate de prelungire. 1 Va place să citiţi ? [ ] DA [ ] NU 2 Obişnuiţi să împrumutaţi cărţi de la biblioteci ? [ ] DA [ ] NU Nota: dacă se răspunde DA se trece la întrebarea nr.4 3 Din ce motive nu împrumutaţi cărţi de la biblioteca ? [ ] Nu am timp să citesc [ ] Nu-mi place să citesc [ ] Le cumpăr [ ] Altele:________________________ Nota: Se trece direct la complectarea punctului 19. 4 Ce cărţi va place să citiţi ? [ ] de acţiune [ ] poezii [ ] thiller [ ] poliţiste [ ] ziare, reviste [ ] horror [ ]de dragoste [ ] de specialitate [ ] SF [ ] umor [ ] Altele:______________________________ 5 Ce autori preferaţi ? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 6 În ce limba preferaţi să citiţi ? [ ] Romana [ ] Maghiara [ ] Germana [ ] Engleza [ ] Franceza [ ] Altele:________________ 7 Aţi dori ca biblioteca noastră să va pună la dispoziţie şi o sala de lectura ? [ ] DA [ ] NU
_____________________________________________________________________________________________________________________________ 9 Care este primul cuvânt la care va ganditi când auziţi pronuntandu-se : Biblioteca ______________________________________ Sala de lectura ______________________________________ Carte ______________________________________ 10 Credeţi ca este necesar dotarea bibliotecii cu un calculator (PC) legat la Internet şi o imprimanta? [ ] DA [ ] NU [ ] NU STIU 11 Ce importanţă credeţi că au următori factori într-o biblioteca?
12 Care din următoarele programe de funcţionare a bibliotecii v-ar conveni? [ ] 8-17 [ ] 10-19 [ ] 12-21 13 Unde aţi prefera să fie amplasata biblioteca ? [ ] Piaţa Trandafirilor [ ] B-dul 1 Dec 1918 [ ] Str Bolyai Farkas 14 Sunteţi dispus să platiti lunar suma de 2,0 RON pentru un abonament? [ ] DA [ ] NU [ ] NU STIU 15 Care ar fi preţul maxim pe care încă aţi mai accepta să-l platiti pentru abonamentul lunar ? ___________________ RON/luna 16 Doriţi să fiţi clientul unei astfel de biblioteci ? [ ] DA [ ] NU [ ] NU STIU 17 Ce idei ne mai puteţi sugera ? _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 19 Date personale : Vârsta:______ Sexul:__________ Ocupaţia:_____________ Venitul d-voastră pe o luna este _____________________RON *Numele :_______________*Prenumele :___________________ *Telefon :_______________ *se complectează obtional
În localitatea Lechinta de Mureş dorim să construim un atelier de produse ceramice de construcţii (cărămizi, ţigle). În vederea realizării şi orientării producţiei după nevoile dvs., va rugam să aveţi amabilitatea de a completa următorul CHESTIONAR SONDAJ 1 Ce părere aveţi despre constituite unui atelier de produse ceramice în apropierea oraşului Iernut? a) este util b) este inutil 2 Care este interesul dvs. pentru aceste produse ? a) Mare b)Mă interesează dar într-un plan mai îndepărtat c) Nu mă interesează 3 Care din aceste produse va interesează mai mult ? a) cărămizi b) Ţigle 4 Care ar fi motivul pentru care aţi dori să cumpăraţi aceste produse ? a) Construirea unei case b) Construire unui garaj c) Alte mici construcţii d) Întocmirea ţiglelor vechi 5 Aţi cumpăra aceste produse de la atelier dacă vi s-ar oferi la un preţ mai mic decât al produselor similare de la Tg.Mureş sau Târnăveni ? a) DA b) NU 6 De unde aţi prefere să cumpăraţi aceste produse ? a) De la Tg.Mureş b) De la Târnăveni 7 Care este ocupaţia membrilor familiei dvs ? ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 8. Aveţi copii ? A) DA a) 1 b) 2 c) 3
d) peste 3 B NU
9 Vârsta copiilor este a) sub 14 ani b) între 14-18 ani c) între 18-24ani d) peste 24 ani 10 Care este vârsta dvs ? a) sub 40 ani b) între 40-50 ani c) între 50-60 ani d) peste 60 ani 11 Ce ziare citiţi ? ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 12 Judecând după experienţa dvs., credeţi că oraşul Iernut ar avea nevoie în următorii ani de aceasta materie prima de construcţie ? a) DA b) NU 13 Ce sfaturi ne puteţi da în legătura cu acest proiect ? ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ 14 Cum vi s-a părut prezentul chestionar ? a) Interesant b)Clar c) Dificil d) Prea lung Va suntem recunoscători pentru timpul acordat şi pentru amabilitatea de a ne înapoia chestionarul până la data de ___________________________________ . Exemplul 3. Chestionar În vederea aflării părerilor studenţilor despre Universitatea Petru Maior va rugam să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări :
________________________________________________
_________________________
________________________________________________________ Cap 3. Metodele de scalare
Pentru măsurarea fenomenelor de marketing având la bază 4 tipuri de scale (nominală, ordinală, interval sau proporţională), pot fi utilizate diferite metode de scalare; opţiunea pentru una sau alta dintre metode trebuie să aibă în vedere criterii cum sunt:
Aceasta metoda mizează exprimarea opiniilor subiecţilor cu privire la stimul supus investigaţiei (acest stimul poate fi un produs, un serviciu, un magazin), caracterizat printr-o serie de perechi de atribute bipolare. Între cele 2 componente ale fiecărei perechi se interpune o scală cu 3-5 sau 7 nivele, urmând ca fiecare respondent care redă cel mai fidel imaginea să cu privire la stimulul cercetat. Ex: - scală cu 5 nivele: - foarte favorabilă - foarte nefavorabilă foarte favorabilă ..../..../..../..../.... foarte nefavorabilă foarte favorabilă .5./.4./.3./.2./.1. foarte nefavorabilă Aplicaţie În cadrul salonului Auto, SEAT a prezentat două modele pe care ar dori să le încadreze în fabricaţia de serie. S-a efectuat o ancheta asupra unui eşantion de 1500 de vizitatori ai salonului. Parametrii asupra cărora s-au determinat aprecierile sunt : 1.pret 2.consum carburant 3.fiabilitate 4.aspect exterior (design) 5.senzatia oferita.
Care va fi modelul ales, în urma anchetei realizate dacă se ţine cont de aprecierile chestionaţilor ? Rezolvare Se calculează o medie a aprecierilor de mai sus, pornind de la nota 5, aprecieri care se atribuie treptei maxime (foarte favorabil) până la nota 1, nota care se atribuie treptei „foarte nefavorabil” . Media (punctajul) pentru caracteristica „preţ” a primului model :
Punctajul pentru caracteristica “consum carburant” : 
Calculul pentru media caracteristici “fiabilitate” a modelului SEAT 1 : 
Punctajul pentru “aspect exterior” : 
Iar “senzaţia oferita” are următorul punctaj : 
Din calculele de mai sus rezulta că cele mai bune aprecieri au fost atribuite senzaţiei oferite de senzaţia oferita la conducere a noului model X1, iar cele mai slabe de către preţ (3,65) . Se considera că cele cinci atribuite intervin cu o pondere egală. În acest caz, media generala a celor cinci medii parţiale obţinute va fi :
Efectuaţi calculele pentru cel de-al doilea model prezentat în cadrul salonului şi determinaţi prin compararea celor două medii generale obţinute care model dintre cele două prezentate va fi introdus în fabricaţia de serie. Aplicaţie Firma BOSH a prezentat în cadrul unui târg de specialitate două modele ale unei maşini electrice de filetat. S-a realizat o ancheta pentru alegerea modelului cel mai apreciat de către eşantion pentru promovarea produsului în viitor. Distribuţia aprecierilor este următoarea :
Determinaţi X,Y,Z, iar apoi în urma calculelor precizaţi care va fi modelul cu cel mai apreciat. Rezolvare Pentru determinarea Lui X, Y şi Z va trebui să aflam numărul total al eşantionului.  persoane . Aşadar, prin calcularea unor diferente, determinam X = 100 , Y = 200, iar Z = 0. Tabelul se poate reface astfel :
Realizarea calculelor pentru determinarea punctajelor fiecărei aprecieri a modelului X1 se realizează atribuind un punctaj fiecărui nivel al scalei. Astfel, se atribuie nota 5 pentru aprecierea “Foarte favorabil”, 4 pentru “Favorabil”, pentru aprecierea “Nici-nici” se acordă 3 puncte, 2 puncte pentru “Nefavorabil” şi un punct se atribuie pentru “Foarte nefavorabil”. Pe baza acestor punctaje, se calculează scoruri parţiale pentru fiecare caracteristică a primului model sub forma unor medii aritmetice ponderate . Pentru varianta primului model :
Din calcule rezulta că aprecierile cele mai favorabile ale modelului 1 au fost întrunite de caracteristica “fiabilitate”, în timp ce « accesoriile » produsului au fost cele mai puţin apreciate de consumatori. Dacă se porneşte de la ipoteza că cele patru caracteristici ale produsului au o pondere egală în evaluarea de ansamblu a produsului, atunci scorul global al modelului M1 se poate determină ca o medie aritmetică simplă : 
Bineînţeles că aceste calcule se efectuează şi pentru varianta “M2” : 
Parametri care se bucură de cele mai bune aprecieri în cazul modelului M2 sunt fiabilitatea şi preţul. Scorul global realizat de varianta M2 a produsului este : 
Având în vedere că SM1> SM2 , rezulta că primul model al maşini electrice a fost mai apreciat, însa la o diferenţa de apreciere foarte mica.
Scala lui Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal. În cazul utilizării acestei scale se parcurg următoarele etape:
acord total acord indiferent dezacord dezacord total (A.T.) (A) (I) (D) (D.T.)
+2; +1; 0; -1; -2
-2; -1; 0; +1; +2
Aplicaţie În cadrul unei anchete selective de piaţă asupra unui produs alimentar, opinia subiecţilor intervievaţi asupra caracteristicilor produsului a fost următoarea :
AT A I D DT 317-------------482-------------276--------------96----------------29
AT A I D DT 279-------------391-------------382--------------84----------------X
AT A I D DT 358-------------272-------------174--------------270----------------Y Determinaţi scorul global obţinut de produs, cu ajutorul scalei lui Likert. Rezolvare : Determinarea eşantionului: 317+482+276+96+29 = 1200 Aşadar, X va fi egal cu 46 persoane. Iar Y este 126 . Scorul pentru fiecare caracteristică este următorul :
Punctajele de mai sus se interpretează ţinundu-se cont de faptul că scala de referinţa este de la -2 la +2. Scorul global obţinut de produsul alimentar se calculează ca o medie aritmetica simplă a scorurilor obţinute pentru fiecare caracteristică : 
Aceasta metodă de scalare solicită subiecţilor cercetaţi să împartă o sumă constantă (egală cu 10 sau 100) între 2 sau mai mulţi stimuli. În funcţie de modul de repartizare a punctelor pentru stimulii supuşi cercetării, se calculează sporul corespunzător fiecărui stimul pe baza unei medii aritmetice simple. Scorul fiecărui stimul poate apreciat cu ajutorul unei scule interval, asigurându-se astfel o calitate sporită a informaţiei. Aplicaţie Aprecierile referitoare la caracteristicile de bază ale celor două sortimente de ciocolată care doresc au fost comparate intr-un studiu de piaţă, au fost următoarele :
Subiecţilor intervievaţi li s-a cerut să împartă 10 de puncte între cele 3 caracteristici, în funcţie de importanţa ce li se acordă în decizia de cumpărare. Determinaţi care este valoarea lui X şi Y şi care este sortimentul cel mai apreciat de către eşantionul chestionat , dacă în urma centralizării şi prelucrării informaţiilor , făcându-se o medie a punctajului atribuit de toţi membri eşantionului cercetat, rezultatele obţinute au fost următoarele : Preţul 45 de puncte, gustul 32 de puncte şi ambalajul 23 puncte.
Pana la calculul scorului global , metoda se aplică întocmai ca şi la diferenţiala semantica : Pentru varianta primului model :
Bineînteles că aceste calcule se efectuează şi pentru al doilea model de ciocolată : 
În ceea ce priveşte calcularea scorului global este importantă luarea în calcul a ponderii atributelor produselor avute în vedere. Astfel, cele două scoruri se calculează astfel : 
Din calcule rezulta clar preferinţa clienţilor asupra ciocolatei “Moca”.
Aceasta metodă de scalare este considerată mai complexă de evaluare a atitudinilor. Se permite evaluarea atitudinilor şi aprecierea globala în raport cu elementele ce caracterizează stimulul supus cercetării. Atitudinea unui individ faţă de o marcă se calculează astfel : 
Akj – atitudinea individului “k” faţă de marca “j”; Wik – evaluarea făcuta de persoana “k” importantei relative a atributului “i”; Oij – măsura în care stimulul “j” îl satisface pe consumator în privinţa atributului “i”; k – subiectul ; j – stimul ; i – atributul . Pentru calculul atitudinii persoanei “k” pentru stimulul “j”, se poate efectua o operaţie de normalizare în urma căreia suma evaluării atitudinilor, va fi egală cu unitatea. 
Normalizarea se realizează pe baza următoarei relaţii : 
Aplicaţie : Modelul Fishbein – Rrosenberg a fost folosit pentru a stabili opiniile cumpărătorilor potenţiali asupra următoarelor mărci de DVD-playere :Philips, Sony, Daewoo, Vortex. Mediile notelor acordate de cele 1000 de persoane intervievate sunt următoarele :
a) fiabilitate 8,41 b) performante tehnice 8.2 c) design 7.97 d) preţ 7.3 2. S-au acordat note de la 1 la 10 fiecărei caracteristici .Centralizarea acestora se regaseste în tabelul următor :
Sa se ierarhizeze cele patru mărci de DVD-plajere în funcţie de opinia globala a celor 1200 de persoane. Rezolvare: Va trebui aplicata condiţia metodei Rosenberg de a „normaliza” rezultatele administrări chestionarelor astfel încât suma coeficienţilor de importanţă ale caracteristicilor analizate să fie egale cu unitatea. În acest scop, se raportează mediile notelor acordate pentru fiecare caracteristică la suma totală a acestuia astfel : S = 8.41+8.2+7.97+7.3 = 31.88 a) fiabilitate 8,41 : 31.88 = 0.263 b) performante tehnice 8.2 :31.88 = 0.257 c) design 7.97 : 31.88 = 0.25 d) preţ 7.3 : 31.88 = 0.228 O alta condiţie în aplicarea metodei este distribuirea aprecierilor referitoare la cele patru mărci pe o scala de la 0 la 1 , ceea ce impune impartirea mediilor obţinute la punctul , la cifra 10. Valorile obţinute sunt prezentate în tabelul următor, coloana i reprezentând important acordata fiecărei caracteristici, iar celelalte coloane reprezintă aprecierile, pentru fiecare marca.
Calculul aprecierii globale pentru fiecare dintre cele patru mărci : P = 0.82*0.263+0.79*0.257+0.63*0.25+0.78*0.228 = 0.759 S = 0.807*0.263+0.762*0.257+0.7*0.25+0.79*0.228 = 0.755 D = 0.785*0.263+0.75*0.257+0.72*0.25+0.82*0.228 = 0.76 V = 0.792*0.263+0.803*0.257+0.69*0.25+0.83*0.228 = 0.765 Mărcile se ierarhizează după următorul clasament :
Observaţia care ar putea fi făcuta este legata de diferentele foarte mici dintre punctajele fiecărei mărci. Pentru că aprecierile globale să fie unitare, se pot „normaliza” rezultatele : 0.759+0.755+0.76+0.765 =3.039 Pt. Philips - 0.759 : 3.039 = 0.249 Pt. Sony – 0.755 : 3.039 = 0.248 Pt. Daewoo – 0.76 : 3.039 = 0.2502 Pt. Vorex – 0.765 : 3.039 = 0.2517 Aceasta operaţie nu schimba ierarhia celor patru mărci, dar subliniază faptul că diferentele dintre ele sunt foarte mici.
Yüklə 0,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
