Federatia sindicatelor libere din îNVĂŢĂMÂNT

Provocarea unei schimbări în ţara natală, familia şi prietenii, mixate cu oportunitatea unei afaceri acasă sau şansele mai mari pentru un startup în România crează premizele revenirii talentelor autohtone şcolite în ultimii ani în marile universităţi din străinătate. LSRS încearcă, prin campania „Hai Acasă!”, lansată pe 8 iunie, să le trezească acest interes pentru ţară.

Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a lansat, la începutul lunii, proiectul ”Hai Acasă!” destinat studenţilor şi absolvenţilor români din străinătate care îşi doresc o carieră în ţară.

Până pe 22 iunie, aceştia vor putea interacţiona, online şi offline, cu reprezentanţii mai multor companii şi vor putea accesa o serie de stagii în instituţii din România. Iar pe 22 iunie va avea loc şi un târg de carieră pentru aceştia.

Miza acestui proiect este de a le arăta tinerilor români aflaţi încă la studii peste hotare sau celor care au absolvit deja universităţi străine că există oportunităţi şi acasă.

Care sunt însă motivele pe care ei le identifică atunci când se gândesc la ideea revenirii în România şi de ce unii dintre ei s-au şi întors deja? Câţiva tineri studenţi şi absolvenţi, membri ai LSRS, unii acolo, alţii deja aici, au schiţat propriile scenarii sau poveşti.

Iată un Top 6 al motivelor pentru care tinerii români spun că s-ar întoarce ori s-au întors deja în România:

• 
  Provocarea de a aduce o schimbare într-o societate încă tânără, incomplet definită
  
• 
  Familia, cultura, prieteni şi locuri dragi
  
• 
  Oportunităţi de antreprenoriat mai mari în România: multe modele de succes din Occident aşteaptă sa fie replicate în ţara noastră.
  
• 
  Pornirea unei afaceri în România este mai uşoară
  
• 
  O carieră la nivel înalt mai accesibilă: cu o diplomă de la o universitate de renume poţi obţine în Romania un post pe care nu l-ai obţine atât de facil într-o ţară occidentală, pentru aceeaşi calificare. Pe piaţa muncii din ţara noastră, diplomele şi experienţele profesionale de peste hotare sunt recompensate cu poziţii ridicate.
  
• 
  Dorinţa şi satisfacţia de a da ceva înapoi ţării în care am copilărit şi ne-am dezvoltat
  

De ce s-ar întoarce în România?

Alina Roxana Bota

Bio: Masterandă în Cercetare Sociologie şi Statistică la EHESS-ENS Jourdan-ENSAE ParisTech, Paris. Absolventă a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială , şi a Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca. Primul contact cu mediul academic francez a avut loc în 2009-2010, când a beneficiat de un schimb educaţional ERASMUS, Master în Éthique Publique Contemporaine între Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca- Facultatea de Istorie şi Filosofie şi Université Paris Est Créteil- Faculté de Lettres et Sciences Humaines, Département de Philosophie. După această experienţă a decis să se implice activ în LSRS, tocmai cu scopul de ajuta cât mai mulţi tineri doritori să îşi continue studiile în Franţa. Alina s-a implicat activ în dezvoltarea filialei Franţa din ianuarie 2011, iar acum ocupă funcţia de Vicepreşedinte al Filialei.

Motiv: mediere între mediul academic şi cel profesional

Descriere: „În primul rând, mi-aş dori să pot împărtăşi din competenţele acumulate în timpul studiilor şi rezidenţei în străinătate. Aş încuraja tinerii să-şi continue studiile în ştiinţe sociale, filosofie, societatea românească are nevoie şi de tineri bine pregătiţi, culţi, orientaţi spre cunoaştere şi cercetare nu doar de absolvenţi de business pe banda rulantă. Apoi, mizând pe transferabilitatea cunoştinţelor şi abilităţilor, mi-aş dori să văd şi în mediul profesional din România programe de genul „convention cifre“ din sistemul francez, un tânăr să poată să-şi continue cercetarea timp de trei ani în cadrul companiei respective, având astfel şi finanţare. Programele de acest gen ar contribui în mod realist la dezvoltarea României şi schimbarea mentalităţilor şi practicilor în orizontul muncii intelectuale, etica academică şi profesională, îmbunăţirea mediului profesional prin creşterea numărului de experţi avizaţi, inserţie profesională a tinerilor“.

Cristina Moldovan

Bio: După absolvirea Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, Cristina a obţinut o bursă de dublă diplomă la BI Norwegian School of Management, specializarea Finanţe. A lucrat trei ani în cadrul televiziunii The Money Channel şi a echipei www.money.ro.
De asemenea, a colaborat cu Ambasada României în Norvegia, unde a efectuat un internship, participând totodată la lansarea Camerei de Comerţ Norvegiano-Română (NOROCC).

Cristina face parte din Comunitatea LSRS Alumni, nemaiavând, în acest moment, o poziţie oficială, însă a fost, până în acest an, Vicepreşedinte pe Relaţia cu Filialalele LSRS. Acum coordonează departamentul de Relaţii cu Sponsorii la StartupSummer, în Oslo.

Motiv: oportunităţi crescute din punct de vedere profesional la întoarcerea în ţară

Descriere: „Odată ce înveţi şi locuieşti în străinătate, vezi lucrurile şi din altă perspectivă, distingi ce e greşit şi ce e bine în România, şi, în acelaşi timp, înţelegi într-un alt fel ceea se întâmplă în România. Asta te ajută să îţi creezi singur oportunităţi în ţară, pe care cei de acasă nu le văd“.

Mihai Cucuringu

Bio: Mihai Cucuringu este doctorand în matematică aplicată şi computaţională la Universitatea Princeton şi în prezent lucrează la dezvoltarea şi analiza matematică a unor algoritmi pentru grafuri, cu aplicaţii în biologie structurală, inginerie şi analiza datelor. In 2007, Mihai a absolvit, Summa Cum Laude, Hiram College, Ohio, cu specializări în matematică, informatică şi economie. În timpul facultăţii, a participat în programe de cercetare la Universitatea Cornell şi Universitatea din Carolina de Nord, precum şi într-un program de matematică de studiu în străinătate la Universitatea Tehnică din Budapesta. Mihai a absolvit Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila în anul 2003, specializarea matematică-informatică. După terminarea doctoratului, plănuieşte să urmeze studii postdoctorale în matematică aplicată sau o poziţie de cercetare în industrie.

Mihai a menţionat mai multe motive pentru care ar reveni în ţară:

Motiv 1: Familia şi prietenii

Descriere: „Probabil că acesta reprezintă motivul principal al tuturor tinerilor care îşi doresc să se întoarcă în România. Am petrecut 18 ani minunaţi în România alături de familie şi prieteni, şi dorul de casă a fost cu siguranţă principalul obstacol al ultimilor 10 ani petrecuţi aici“.

Motiv 2: Un proiect în domeniul educaţiei

Descriere: „Aş fi bucuros să particip activ la reconstrucţia din temelii a sistemului de învăţământ din România, începând cu reducerea numărului de materii, o flexibilitate mai mare în alegerea cursurilor, încurajarea studenţilor să participe în proiecte de cercetare şi terminând cu depolitizarea învâţământului şi eliminarea sistemului bolnav de meditaţii folosit în mod excesiv“.

Motiv 3: Un startup

Descriere: „Consider că sunt destule oportunităţi pentru a lansa un startup în România în momentul de faţă, fiind în mod special interesat de domeniul financiar, educaţional şi IT“.

De ce s-au întors în România?

Dani Sandu

Bio: După ce a absolvit Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, a primit o bursă Fulbright în Statele Unite, unde a absolvit un Master of Arts in Political Science la University of Cincinnati, Ohio cu GPA 3.99/4.00. Pe lângă educaţia academică primită în mulţi ani de şcoală, a acumulat şi destui ani de educaţie profesională în campanii electorale, campanii de advocacy şi articole jurnalistice scrise în România sau SUA. În 2012 a lucrat pentru Organize for America Ohio, campania de realegere a lui Barack Obama în statul Ohio din postul de Field Director.

Motiv: Pentru a aduce o schimbare în ţară

Descriere: „Toate lucrurile pe care le-am învăţat la şcoală în străinătate m-au făcut conştient că pot schimba lumea şi foarte dornic să o fac. Am ales să mă întorc în România tocmai pentru că aici sunt atât de multe lucruri de făcut încât cunoştinţele mele şi motivaţia mea au mai mari şanse de a schimba ceva. Pentru că ştiu că mulţi alţi studenţi se întorc din acelaşi motiv, ştiu că am dreptul să sper că se va întâmpla tocmai asta“.

Alexandra Sasu

Bio: Alexandra-Victoria Sasu a absolvit Facultatea de Traducere şi Interpretare, Secţia Engleză-Germană din Bucureşti. Între 2009 - 2011 a urmat un masterat interdisciplinar în Studii Sud-Est Europene în cadrul Universităţii Friedrich-Schiller din Jena, pentru ca apoi să-şi continue studiile la Facultatea de Litere, Departamentul de Comunicare şi Relaţii Publice la Universitatea din Bucureşti. În prezent este angajată a grupului OMV-Petrom. Este în acelaşi timp Vice-Preşedinte Comunicare al Ligii Studenţilor Români din Străinătate şi Coordonator Onorific al Filialei Germania din cadrul aceleiaşi organizaţii.

Motive: Dorinţa de a contribui la dezvoltarea României, dar au fost şi factori sociali şi familiali

Descriere: „M-am întors în România după absolvirea studiilor de master în Germania pentru a contribui la dezvoltarea României pe termen lung. Sunt conştientă ca nu este sau va fi uşor, însă este posibil şi cred că actuala generaţie are datoria şi capacitatea de a valorifica potenţialul pe care îl are ţara noastră. Totodată, nu sunt de neglijat nici apartenenţa la un mediu social familiar şi nici factorii familiali. Toate acestea, în ansamblu, au contribuit la decizia revenirii mele în ţară“.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/tinerii-studenti-absolventi-notiuni-baza-it-aplica-1-iulie-2013-stagiu-practica-guvern-1_51bc2909c7b855ff569315a3/index.html

Tinerii studenţi sau absolvenţi cu noţiuni de bază IT pot aplica până pe 1 iulie 2013 pentru stagiu de practică la Guvern

Studenţii sau absolvenţii de programe universitare de licenţă cu vâsrta de până la 25 ani şi cunoştinţe de bază în domeniul IT pot aplica până la 1 iulie 2013 pentru un program de practică de specialitate (internship) la Cancelaria primului-ministru sau Secretariatul General al Guvernului.

Acţiunea este iniţiată în baza programului de guvernare, care prevede crearea unui sistem real de internship în administraţia publică centrală şi locală pentru studenţii cu rezultate deosebite, după cum informează Executivul.

Criterii pentru a fi selectaţi în program

Pentru a fi incluşi în program, tinerii trebuie să îndeplinească, cumulativ, o serie de criterii de eligibilitate, respectiv să deţină cetăţenia română, să aibă vârsta de până la 25 de ani, să fie studenţi ori tineri absolvenţi ai programelor universitare de licenţă, să cunoască bine cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională şi să aibă cunoştinţe de bază în domeniul IT (respectiv cunoştinţe avansate pentru aplicaţii la Direcţia Servicii Online şi Design), potrivit Mediafax.

Candidaţilor ce vor fi aleşi pentru lista scurtă li se vor solicita materiale justificative suplimentare în sprijinul aplicaţiei lor.

Formularul de aplicaţie poate fi accesat din pagina de internet internship.gov.ro, iar termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor, prin e-mail către adresa oficială a programului [e-mail], este 1 iulie 2013 inclusiv. Aplicaţiile primite ulterior nu vor fi luate în considerare.

Tinerii selectaţi vor fi repartizaţi, în raport cu competenţele acestora, la Cancelaria primului-ministru sau Secretariatul General al Guvernului.

http://adevarul.ro/educatie/universitar/cifrele-scolarizare-invatamantul-superior-1_51bc61a7c7b855ff56946dca/index.html#

Cifrele de şcolarizare în învăţământul superior

Deja se fac calcule şi socoteli pentru a împărţi blana ursului din pădure. Universităţile se bat pentru alocarea de locuri de la buget, neştiind dacă vor şi avea clienţi să le ocupe.

Semnalele sunt proaste. Nici măcar toţi elevii care aveau dreptul să se înscrie la examenul de Bacalaureat n-au făcut-o. Din varii motive, cel mai importat fiind acela că piaţa muncii le-a transmis un mesaj important: nu ştiţi să faceţi ce doresc angajatorii, geaba aveţi diplome.

Diplomele universitare, pentru acei amatori care nu s-au descurcat bine la liceu, sunt costisitoare şi fără profit. Stai trei, patru sau cinci ani, te costă taxele sau cel puţin intreţinerea şi cursurile, iar la final angajatorii vin cu întrebarea încuietoare: ce ştii să faci?

Elevii bine pregatiţi şi mai înstăriţi iau drumul universităţilor occidentale, unde plătesc aceleaşi taxe cerute localnicilor. Alţii se duc la facultăţile de la noi care şi-au menţinut un prestigiu bine meritat, Automatica, Arhitectura, Electronica şi alte câteva.

O importantă parte a absolvenţilor cu Bacalaureat se vor îndrepta spre piaţa muncii, din cauza sărăciei şi a scăderii nivelului veniturilor părinţilor.

Astfel încât se vor ocupa probabil cele 62.400 locuri bugetate de stat (fără taxe) la ciclul licenţă, şi o parte dintre cele 35.600 de la ciclul masterat. Pentru locurile cu taxe ar fi de mirare să existe amatori. Modul cum vor fi alocate universităţilor cele 98.000 de locuri bugetate de stat ridică semne de întrebare.

Ministrul Costoiu a precizat că cifra de şcolarizare pentru 2013-2014 va fi redistribuită între universităţi în funcţie de numărul de studenţi înmatriculaţi anul trecut.

Criteriul are oarecare logică, în presupunerea că alegerea studenţilor a ţinut cont în bună măsură de cerinţele pieţei muncii.

Legea Educaţiei Naţionale spune că alocarea fondurilor bugetare, deci a cifrelor de şcolarizare, trebuie realizată în funcţie de calitatea programelor de studii, calitate decisă de clasificarea universităţilor şi ierarhizarea programelor de studii, deja realizată în ministeriatul Funeriu. Doar că actuala guvernare ignoră acum demersul ministrului Funeriu, la care au participat numeroşi evaluatori străini. De aici lipsa de criterii certe în alocarea fondurilor bugetare către universităţi.

Cel mai bun criteriu, practicat în multe alte ţări, îl reprezintă rata de inserţie în piaţa muncii a absolvenţilor, nivelul salarizării şi timpul mediu petrecut in căutarea unui job.

Cum la noi nu există astfel de evidenţe, care ar fi arătat rezultate dezastruoase, rămâne să ne orientăm după criterii aproximative, precum cel propus acum de ministrul Costoiu.

Există informaţii obţinute de presă conform cărora doar 20% dintre absolvenţi îşi găsesc un job corespunzător specializării urmate în facultate, într-un timp rezonabil. Adică, învăţământul românesc, din bani publici, funcţionează cu un randament de 20%. Total insuficient.

Societatea aruncă bani pe fereastră la un astfel de randament, dar îmbogăţeşte universităţile, care încasează bani fără a oferi servicii pe măsura banilor încasaţi. Noroc cu piaţa muncii care funcţionează ca un reglator de ultimă instanţă şi spune amatorilor de studenţie că diplomele neacoperite de competenţele cerute în piaţă nu valorează nici cât preţul cartonului pe care sunt tipărite.

Sunt multe cazurile în care profesori şi studenţi se „joacă”, pur şi simplu, de-a facultatea. S-o facă, dar pe banii lor, nu ai noştri, ai tuturor.

Plagiatele, la studenţi şi profesori, nepotismele, lipsa de responsabilitate publică a universităţii, corupţia şi pregătirea precara a multor cadre universitare, inadecvarea cursurilor la evoluţia ştiinţei şi cerinţelor pieţei muncii sunt principale cauze ale mediocrităţii învăţământului nostru superior.

Probabil o soluţie ar reprezenta-o voucherele educaţionale, alocate acelor elevi buni şi foarte buni şi care n-au resurse materiale pentru a urma o facultate. Iar cine vrea facultate doar pentru că „aşa dă bine”, s-o facă pe propriile speze.

Învăţământul românesc ineficient, neperformant şi fără măsura exactă a rezultatelor investiţiei societăţii în el, trebuie să lase loc educaţiei şi formării profesionale după modelul statelor performante economic şi educaţional.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/1042637.html

S-au pus bazele laserului de la Măgurele

Cuvinte măreţe au fost rostite, ieri, la Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, unde s-au inaugurat lucrările de construcţie ale proiectului ELI-NP, cel mai mare laser din lume.

“Măgurele va deveni oraşul ştiinţei” şi „este un proiect istoric”, au decretat ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu şi premierul Victor Ponta în faţa invitaţilor de soi, rectori, diplomaţi, dar şi reprezentanţii unor multinaţionale.

Ploaia era cât pe ce să strice însă momentul- cheie al ceremoniei, când la temelia clădirii care va adăposti laserul urma să fie îngropat, într-o capsulă, pergamentul semnat de însuşi primministrul Ponta. Domnii şi doamnele îmbrăcaţi la patru ace s-au udat până la piele alergând până la şantierul în lucru, în timp ce organizatorii solicitau disperaţi suplimentarea umbrelelor.

„Am sperat că va fi soare”, s-a scuzat mulţimii o doamnă de la Guvern. „Plouă a bogăţie...pentru Bruxelles”, a încercat să destindă atmosfera unul dintre diplomaţii care se înghesuiau la ieşirea îngustă din Institut, aşteptând o umbrelă. În total, 200 de cercetători vor fi angajaţi permanent la ELI, iar alţi o mie de experţi străini vor veni la Bucureşti pentru a lucra la acest proiect.

Laserul de la Măgurele, a cărui putere ar putea duce, teoretic, la teleportarea din „Star Trek”, a costat circa 300 de milioane de euro şi va începe să funcţioneze în anul 2018.

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.