Noul rol al populației agricole este acela de a asigura un anumit nivel al activității economice în fiecare zonă rurală și de a proteja diversitatea peisajului rural european. Această diversitate, împreună cu relația armonioasă a oamenilor cu natura, recunoscută ca o veritabilă „civilizație rurală”, constituie o parte importantă a identității europene.
Noul rol al populației agricole este acela de a asigura un anumit nivel al activității economice în fiecare zonă rurală și de a proteja diversitatea peisajului rural european. Această diversitate, împreună cu relația armonioasă a oamenilor cu natura, recunoscută ca o veritabilă „civilizație rurală”, constituie o parte importantă a identității europene.
Uniunea Europeană ar dori ca Organizația Mondială a Comerțului (OMC) să pună mai mult accent asupra calității alimentelor, să sublinieze principiul precauției și să urmărească bunăstarea animalelor. De asemenea, Uniunea Europeană a început reforma politicii sale în domeniul pescuitului. Scopul este de a reduce supraîncărcarea flotelor sale de pescuit, de a proteja stocurile de pește și de a asigura sprijinul financiar ce le-ar permite comunităților de pescari să întreprindă și alte activități economice.
c. Dimensiunea socială
c. Dimensiunea socială
Scopul politicii sociale a UE este de a corecta inegalitățile cele mai evidente din cadrul societății europene. Fondul Social European (FSE) a fost înființat în 1961 pentru a încuraja crearea de locuri de muncă și pentru a ajuta lucrătorii în transferul lor dinspre un gen de ocupație și/sau dinspre o zonă geografică spre alta.
Sprijinul financiar nu este singura metodă prin care UE caută să amelioreze condițiile sociale în Europa. Ajutorul financiar în sine nu ar putea rezolva toate problemele antrenate de recesiunea economică sau de subdezvoltarea regională. Mai presus de orice, efectele dinamice ale creșterii sunt cele care trebuie să încurajeze progresul social. Aceste efecte trebuie încurajate printr-o legislație care să garanteze un set minimal dar consistent de drepturi. Unele dintre aceste drepturi sunt înscrise în tratatele fundamentale, ca de pildă dreptul femeilor și bărbaților la remunerație egală pentru aceeași muncă prestată. Altele sunt stabilite prin directive referitoare la protecția lucrătorilor (normele privind sănătatea și siguranța la locul de muncă) și standarde esențiale de siguranță.x
În 1991, Consiliul European de la Maastricht a adoptat Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale, stabilind drepturile de care trebuie să se bucure toți lucrătorii din UE: libera circulație; o compensație echitabilă; condiții mai bune de muncă; protecție socială; dreptul de asociere și de negociere colectivă; dreptul la formare profesională; tratament egal pentru femei și bărbați; informarea, consultarea și participarea lucrătorilor; protecția sănătății și a siguranței la locul de muncă; protecția copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap. Carta a fost integrată în Tratatul de la Amsterdam în luna iunie 1997, iar acum se aplică în toate statele membre.
În 1991, Consiliul European de la Maastricht a adoptat Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale, stabilind drepturile de care trebuie să se bucure toți lucrătorii din UE: libera circulație; o compensație echitabilă; condiții mai bune de muncă; protecție socială; dreptul de asociere și de negociere colectivă; dreptul la formare profesională; tratament egal pentru femei și bărbați; informarea, consultarea și participarea lucrătorilor; protecția sănătății și a siguranței la locul de muncă; protecția copiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu handicap. Carta a fost integrată în Tratatul de la Amsterdam în luna iunie 1997, iar acum se aplică în toate statele membre.
II. Politicile de inovație
Activitățile Uniunii Europene au un efect direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor ei, întrucât abordează provocările reale cu care se confruntă societatea: protecția mediului, sănătate, inovație tehnologică, energie etc.
a. Protecția mediului și dezvoltarea durabilă
Activitatea UE în domeniul protecției mediului se bazează pe programul de acțiune intitulat „Mediu 2010: viitorul nostru, alegerea noastră”. Acesta cuprinde perioada 2001 2010 și subliniază nevoia de:
atenuare și de încetinire a schimbărilor climaterice și a încălzirii globale;
protejare a habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice;
tratare a problemelor legate de mediu și sănătate;
conservare a resurselor naturale și de administrare eficientă a deșeurilor.
Pe tot parcursul perioadei la care se referă acest program, ca și cele cinci programe care l-au precedat, de-a lungul a peste 30 de ani de stabilire a standardelor, UE a introdus un sistem cuprinzător de protecție a mediului.
Pe tot parcursul perioadei la care se referă acest program, ca și cele cinci programe care l-au precedat, de-a lungul a peste 30 de ani de stabilire a standardelor, UE a introdus un sistem cuprinzător de protecție a mediului.
Problemele abordate sunt extrem de variate: poluare fonică, deșeuri, protejarea habitatelor naturale, gaze de eșapament, produse chimice, accidente industriale, calitatea apei de scăldat și crearea unei rețele europene de informare și asistență pentru urgențe, care să acționeze în cazul declanșării unor dezastre ecologice de tipul incendiilor forestiere sau resturilor de hidrocarburi provenite din accidente navale sau de exploatare petrolieră în larg.
Recent, temerile exprimate privind efectele nocive ale poluării asupra sănătății au fost examinate în planul de acțiune pentru protecția mediului și a sănătății pentru perioada 2004 2010. Acest plan stabilește legătura dintre sănătate, mediu și politicile din domeniul cercetării.
Reglementările europene stabilesc același nivel de protecție pe întreg teritoriul UE, dar sunt îndeajuns de flexibile încât să ia în considerare circumstanțele de la nivel local. Sistemul de reglementare este de asemenea actualizat în permanență. De exemplu, s-a hotărât revizuirea legislației privind substanțele chimice și înlocuirea unor reglementări mai vechi, care fuseseră dezvoltate independent, în diferite etape, cu un sistem unic pentru înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice (REACH). Acest sistem se bazează pe o bază centrală de date, care va fi administrată de o nouă Agenție Europeană pentru Substanțe Chimice, cu sediul la Helsinki. Scopul este acela de a evita contaminarea aerului, apei, solului sau imobilelor, de a proteja biodiversitatea și de a îmbunătăți sănătatea și siguranța cetățenilor UE, păstrând în același timp nivelul de competitivitate al industriei europene.
