Forme Farmaceutice Sterile

METODE DE STERILIZARE

FR X – 4 metode oficinale.

Definitie = distrugerea sau indepartarea microorganismelor vii in forma vegetativa sau sporulata.

Metoda de sterilizare se alege in functie de proprietatile fizico-chimice ale produselor pentru evitarea eventualelor modificari in calitatea acestora.

Eficacitatea metodei de sterilizare depinde de:

• 
  natura produselor
  
• 
  gradul si natura unei eventuale contaminari microbiene
  
• 
  conditiile in care a fost preparat produsul de sterilizat respectiv
  

STERILIZAREA CU VAPORI DE APA SUB PRESIUNE

= metoda cea mai corespunzatoare pentru a steriliza solutii si pansamente chirurgicale.

Ciclurile obisnuite de sterilizare nu distrug pirogenele. Caldura umeda produce coagularea proteinelor celulare la o temperatura mai mica decat caldura uscata.

Capacitatea calorica a vaprilor este mai mare decat capacitatea calorica a aerului cald.

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se efectueaza in autoclave incalzite electric sau cu gaz in care aerul a fost inlocuit cu vapori de apa sub presiune.

FR X – prevede ca sterilizarea se efectueaza de obicei la:

• 
  121C minim 15 minute
  
• 
  115C minim 30 minute
  

Autoclav
= vas cu pereti rezistenti, care se inchide ermetic cu un capac prin intermediul unei garnituri de cauciuc cu ajutorul unor suruburi.

• 
  are o sursa de incalzire pentru un rezervor cu apa care va fi transformata in vapori
  
• 
  intr-o alta varianta de constrcutie este pusa in legatura cu o sursa de vapori saturati uscati.
  

Pe capac exista:

• 
  robinet pentru evacuare aer vapori
  
• 
  manometru – masurarea presiunii din camera de sterilizare
  
• 
  sistem de siguranta pentru evacuarea vaporilor la cresteri accidentale ale presiunii pana la limita sigurantei aparatului
  

Nu se folosesc etichete in autoclava si nu se scrie pe vasele de sterilizat.

Un ciclu de sterilizare prezinta urmatoarele etape:

• 
  incarcarea si inchiderea autoclavei
  
• 
  indepartarea aerului cu ajutorul vidului
  
• 
  incalzirea continutului pana la conditiile de sterilizare cu vapori uscati saturati
  
• 
  mentinerea conditiilor de sterilizare pe durata necesara
  
• 
  oprirea accesului vaporilor sau a incalzirii
  
• 
  racirea la temperatura camerei
  
• 
  egalizarea presiunii prin deschiderea robinetului de evacuare a vaporilor
  
• 
  evacuarea materialului de sterilizat
  

Materialul de sterilizat este asezat in cosul de sarma dupa ce a fost protejat.

In momentul inchiderii robinetului acul manometrului indica o presiune reala zero care corespunde temperaturii de 100C.
Acul urca lent
Corespondenta dintre presiune – temperatura:

• 
  0,5 atm – 110C
  
• 
  1 atm – 120C
  
• 
  2 atm – 134C
  

Cand se atinge temperatura dorita se regleaza in mod corespunzator debitul de gaz si se mentine constant in timpul prevazut.

Pentru a avea siguranta ca s-a atins temperatura necesara in interiorul materialelor rau conducatoare de caldura (vata, pansamentele chirurgicale) se introduc tuburi capilare de sticla inchise la ambele capete umplute cu o substanta chimica cu punctul de topire cunoscut. Substanta se amesteca de obicei cu 1% colorant (fuxina) pentru a se observa mai usor daca substanta din tub s-a topit.

Avantajele sterilizarii cu vapori de apa sub presiune

• 
  transfer caloric rapid
  
• 
  distrugerea microorganismelor se face mai eficient decat prin caldura uscata – e suficienta o expunere mai scurta la temperatura mai coborata
  
• 
  se poate folosi pentru o gama larga de:
  
  • 
    preparate injectabile
    
  • 
    solutii apoase
    
  • 
    colire
    
  • 
    perfuzii
    
• 
  materialele poroase sunt usor penetrate – se preteaza la strilizarea pansamentelor chirurgicale
  
• 
  procedeul se poate adapta si la recipientele din plastic
  
• 
  este posibil un control precis al procedeului prin monitorizarea sa
  
• 
  evita contaminarea cu produse toxice al materialului de sterilizat
  

Dezavantaje

• 
  nu este corespunzatoare pentru:
  
  • 
    materiale anhidre
    
  • 
    uleiuri
    
  • 
    pulberi
    
• 
  nu se poate folosi la materiale termo-labile
  
• 
  nu distruge pirogenele
  
• 
  alcalinitatea cedata de sticla datorita incalzirii favorizeaza fenomenele de descompunere.