Ghid metodologic Incluziunea educațională a copiilor cu Tulburări din Spectrul Autist Aprobat prin: Ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017

GHID Incluziunea educațională a copiilor cu TSA

GHID metodologic

Incluziunea educațională a copiilor cu
Tulburări din Spectrul Autist

Aprobat prin:
Ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( în baza deciziilor Consiliului Național pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017)

Chișinău 2017

[Pagina interioară a paginii de titlu]

[Pagina de titlu de interior]

[Număr]
Ghidul a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 671 din 01 august 2017( în baza deciziilor Consiliului Național pentru Curriculum, Proces –verbal nr.14 din 06.07.2017. Ghidul este destinat cadrelor didactice și de sprijin din instituțiile de învățământ general. Are drept scop facilitarea procesului de incluziune educațională a copiilor cu TSA.

Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului “SEN – împreuna învățăm, împreună trăim” implementat de KulturKontakt Austria și finanțat de Ministerul Federal Austriac al Educației, în colaborare cu proiectul “Educația incluzivă un drept al copiilor cu TSA” finanțat de Fundația Est-Europeană.

Autori/Experți:	Svetlana Curilov, Olga Guzun, Christoph Inger (Austria), Tatiana Lungu, Anastasia Para, Angela Vlădicescu
Redactarea:	Elena Pistrui
Concept și coordonare:	A.O. SOS Autism, Anastasia Para
Coordonarea științifică:	Virginia Rusnac, doctor în psihologie, director, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică
Recenzenți:	Nicolae Bucun, doctor habilitat în psihologie, profesor universitar Angela Cazac, învațătoare, grad didactic superior, formator national, Program ”Pas cu Pas” Viorica Ciolac, analist comportamental, specialist acreditat (RBT)
Design și coperta:	Imprint Star SRL
Traducerea germană-română:	Viorica Corlat

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții


ISBN

CUVÂNT-ÎNAINTE
Când abordăm subiectul copiilor cu tulburări din spectrul autist, întrebarea retorică, care apare concomitent, este: cât de pregătită este societatea, la general, și școală, în particular, să accepte acești copii?
Pe parcursul ultimilor ani în Republica Moldova s-a acționat coerent, dar și simultan în toate cele trei domenii esențiale pentru implementarea educației inclusive: politici, practici și cultura incluzivă.
Astfel, implementarea educației incluzive a fost suportată de dezvoltarea de politici comprehensive și acte normative care promovează ideea că incluziunea se bazează pe drepturi. Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, Strategia de dezvoltare în educației pentru anii 2014-2020, Codului educaţiei, aprobat în anul 2014, traduc în domeniul educaţiei principii universale din sfera drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi din sfera conceptului incluziunii pentru a asigura accesul la o educaţie de calitate în învăţământul general pentru toţi copiii.
În scopul susținerii incluziunii au fost create și dezvoltate diverse forme de structuri: centrul republican de asistență psihopedagogică, servicii de asistenţă psihopedagogică la nivel de raioane, centre de resurse în instituții, care au la bază modelul social al dizabilității, valorifică punctele forte și necesitățile elevilor, precum și avantajele și problemele fiecărui copil si fiecărei familii. Rolul cadrului didactic este esențial în procesul de conturare a culturii și practicii inclusive la nivel de instituție de învățământ. Prestația acestuia, bazată pe atitudini proactive și competențe în acordarea asistenței și educației de calitate diferitor categorii de copii, a creat practici reale de educație incluzivă.
Când vorbim de cultură, societate ne referim la noi toți: copii, părinți ai copiilor tipici și ai celor cu cerințe educaționale speciale(CES), cadre didactice și manageriale, specialiști din diferite domenii, funcționari, autorități, societate civilă și comunitate la general. Receptivitatea fiecăruia, ne demonstrează experiența, de fapt, este determinată de deschiderea general umană pe care o manifestă fiecare din noi când este vorba de diversitate, pe de o parte, și de capacitatea de a ieși dintr-o zonă de confort, de a fi capabil de a învăța, de a demonstra competență, a implementa politici și practici noi, a schimba un mediu de învățare/lucru sau o rutina cotidiană. Puncte de reper în acest domeniu sunt părinții copiilor cu CES care au curajul să lupte pentru copiii lor, cadrele didactice pentru care fiecare copil este o valoare și o provocare profesională, managerii instituțiilor educaționale pentru care organizarea procesului educațional la nivel de instituție se axează pe necesitățile tuturor copiilor din comunitate, autorități publice care demonstrează competențe de a implementa politici.
Provocarea cea care rămâne a fi este faptul că niciodată nu vom putea afirma ca avem un proces educațional incluziv definitivat. În acest context incluziunea copiilor cu tulburări din spectrul autist este o dovadă elocventă. Axarea pe necesitatea copiilor și flexibilitatea sistemului în acest aspect sunt elementele esențiale care ghidează domeniile de activitate. Mai este mult de muncit la aspecte ce țin de crearea de condiții și oportunități în ceea ce privește accesul real al fiecărui copil la experiențele de învățare, dezvoltarea unui curriculum deschis și flexibil, care admite diferite stiluri, moduri, metode de predare-învățare și care fac curriculumul relevant pentru cei ce învață și pentru societate, implementarea de sisteme de suport multidisciplinar (structuri, servicii), menite să asigure incluziunea și să faciliteze accesul la educație al copiilor cu cerințe speciale. Ghidul vine să monteze elemente de puzzle pentru toate aceste momente, aducând în fața celor, care educă un copil cu tulburări din spectrul autist, un tablou mai ușor de încadrat într-un mediu general.
Preocuparea pentru înțelegerea procesului de incluziune a copiilor și dezvoltarea unei școli prietenoase copilului, rămâne a fi prioritară pentru Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică. Astfel, Ghidul, gândit și elaborat în comun cu KulturKontakt Austria și A.O.SOS Autism, face parte dintr-o serie de resurse destinate cadrelor didactice, managerilor instituțiilor de învățământ, specialiștilor din domeniu și părinților, care vine să unească viziunile tuturor și să le centreze pe copil, în acest caz asupra copilului cu tulburări din spectrul autist.
Virginia Rusnac, doctor în psihologie,

Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică
Cuprins

NOTĂ INTRODUCTIVĂ 10

Capitolul 1. Despre autism. Fiecare copil cu autism este unic 12

1.1. Ce este autismul? 12

1.2. Abilități și dificultăți asociate autismului 20

Pentru a reuși includerea unui copil cu TSA în mediul educațional , este primordial de ținut cont în primul rând de abilitățile acestora. Ele sunt cheia succesului în construirea unei strategii de succes. Putem enumera mai multe abilități deosebite asociate autismului, dar printre cele mai des întâlnite sunt: 20

Curiozitate !!! 23

Este un mit că toate persoanele cu autism sunt geniale. În realitate doar 2 % din toate persoanele cu TSA sunt genii. Însă majoritatea persoanelor cu TSA cu IQ intact, dețin abilități care sunt numite ”insule de genialitate” fapt pentru care mitul a devenit unul popular. 23

1.3. Comportamente specifice autismului și recomandări 29

Capitolul 2. Aspecte ale incluziunii educaționale ale copiilor cu TSA 39

2.1. Pregătirea pentru incluziunea educațională a copiilor cu TSA 39

2.1.1. Importanța pregătirii mediului școlar pentru copilul cu autism 39

2.1.2. Sensibilizarea copiilor în acceptarea diversității 40

2.1.3. Sensibilizarea părinților 48

2.1.4. Crearea unui confort psihoemoțional pozitiv în mediul educațional 50

2.1.5. Preocuparea de problemele de comportament ale copiilor cu autism 55

2.2. Organizarea și desfășurarea nemijlocită a procesului educațional la clasă cu implicarea copiilor cu TSA 60

2.2.1. Alegerea strategiilor potrivite pentru organizarea și desfășurarea procesului educaţional cu implicarea copiiilor cu TSA 60

2.2.2. Comunicarea în interiorul echipei de cadre didactice (echipei de suport) 66

2.2.3. Rolul membrilor echipei de suport în procesul educațional 71

Capitolul 3. Intervenții educaționale în tulburările din spectrul autist 83

3.1. Strategii de bază care pot fi utilizate în procesul de învățare 83

3.1.1. Recompensarea pozitivă 84

3.1.2. Mai întâi…, apoi… (principiul Premack) 86

3.1.3. Învățarea fără greșeli (totul despre prompt) 88

3.1.4. Scheme de recompensare 91

3.1.5. Strategia incidenței de grup 93

3.1.6. Înlocuirea comportamentului / comportamentelor alternative 96

3.1.7. Orarele vizuale 101

3.1.8. Comportamentul guvernat de reguli (Rule Governed Behavior) 103

3.1.9. Limbaje alternative de comunicare PECS, Makaton 105

3.1.10 Sistemul de tokeni 107

Glosar de termeni 120

BIBLIOGRAFIE 124

Anexe 129

ANEXA 1 ‒ Material de lucru pentru activități de sensibilizare (exerciții de percepție) 129

ANEXA 2 – Teme de discuţie cu copiii şi părinţii 130

ANEXA 3 – Model de activitate de sensibilizare pentru copii 132

Proiect didactic (elevii) 132

ANEXA 4 ‒ Model de activitate de sensibilizare pentru părinți 136

Proiect didactic (părinţii/îngrijitorii copilului) 136

ANEXA 5 – Plan de intervenție individualizat (PII) - Model 142

ANEXA 6 - Ghid pentru discuția introductivă cu părinții copiilor cu autism 152

ANEXA 7 – Exemple, ilustrații pentru capitolul 3 156