Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă

C. Cum sunt depistaţi cei care au nevoie de sprijin pentru formarea dezvoltarea şi îmbunătăţirea deprinderilor de viaţă independentă

Identificarea copiilor care vor beneficia de servicii de formare de deprinderi de viata, asistenţă specializată, se realizează direct, odată cu solicitarea părinţilor copilului sau a reprezentanţilor săi legali, exprimată în scris către Comisia pentru Protecţia Copilului sau SDVI.

Solicitarea părinţilor copilului sau a reprezentanţilor săi legali se referă la evaluarea complexă a copilului în scopul obţinerii, în primul rând, a unei imagini despre gradul de dezvoltare a DVI, iar in al doilea rind,certificat de încadrare a copilului într-o categorie de persoane cu handicap şi,după caz, a eliberării unui certificat de orientare şcolară sau stabilirii unei măsuri de protecţie a copilului. Serviciul de evaluare complexa va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceea ce au solicitat iniţial părinţii copilului.

La nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienţele si orienta copilul si familia sa către un sdvi sunt profesioniştii care îndeplinesc diferite roluri sau funcţii în comunitatea respectivă: educator, profesor, consilier şcolar, psiholog, medic de familie, medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrător social comunitar sau referent al primăriei, alte persoane implicate în serviciile locale pentru copil si familie.

Preluarea
In urma solicitării părinţilor copilului sau a reprezentanţilor legali ai acestuia, coordonatorul SDVI si managerul de caz vor desemna un responsabil de caz insarcinat de coordonarea activităţilor care au drept scop principal pregătirea raportului de evaluare complexă a copilului, care conţine propunerile privind DVI ce vor fi abordate, orientarea şcolară, măsurile de protecţie şi, ca anexă, programul de interventie specifica.
d. Metodologia evaluării deprinderilor de viaţă. Instrumente de evaluare care pot fi folosite:
Evaluarea iniţială a cazului se referă la investigarea prin metode specifice a situaţiei în care se află clientul la momentul preluării cazului. Se vor analiza resursele clientului şi cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfuncţiile care apar şi cauzele care le generează precum şi ariile de intervenţie imediată şi pe termen lung în beneficiul clientului. In aceasta etapă se realizează următoarele activităţi obligatorii:

• Culegerea informaţiilor relevante

• Organizarea informaţiei

• Evaluarea de tip unitar a situaţiei clientului

• Identificarea problemei

In general, evaluarea iniţială trebuie să cuprindă următoarele:

• evaluarea punctelor tari şi a nevoilor

• identificarea şi definirea problemelor

• alegerea obţiunilor posibile de viaţă şi a scopurilor

• evaluarea consecinţelor şi procesarea rezultatelor

Evaluarea propriilor probleme
Asistentul social trebuie să-1 ajute pe tânăr să-şi evalueze propriile sale puncte tari şi nevoile pe care le are.

Evaluarea completă a gradului în care tânărul acţionează trebuie să determine deprinderile curente şi deprinderile noi pe care trebuie să şi le însuşească pentru a deveni independent.

Reevaluările periodice îl vor ajuta pe tânăr să rămână conştient de progresul făcut şi sâ-şi dea seama ce deprinderi mai are de dobândit.

Orientarea trebuie să se focalizeze pe acumulările tânărului ca urmare a acţiunilor pe care le-a realizat şi acest lucru îl va incuraja să-şi îmbunătăţească şi deprinderile pe care le stăpâneşte mai puţin.

Monitorizarea regulată a stării generale de bunăstare a tânărului trebuie să ofere feedback în ce priveşte nivelul curent în formarea deprinderilor raportat la planul tânărului de dezvoltare a independenţei.
Evaluarea iniţială bazată pe puncte tari şi pe nevoi
Metoda la care ne referim se bazează pe o abordare de tip pozitiv asupra persoanei. Ea este folosită de specialiştii americani de la National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma şi a fost prezentată în Romania cu ocazia unui stagiu de formare organizat în martie 2002 de către World Learning.
Se porneşte de la credinţa că fiecare persoana deţine un fond propriu de cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi, însuşiri personale şi resurse. Formarea unor noi deprinderi înseamnă alinierea capacităţilor şi resurselor interne şi externe la speranţe şi viziuni. Formatorii îşi propun să lucreze cu tinerii pentru a defini împreună un scop care se poate realiza.
Evaluarea deprinderilor de viaţă pe baza punctelor tari şi nevoilor se va face ţinând seama de următoarele recomandări:

Inainte de a începe un interviu, formatorii vor trebui să cunoască foarte bine întrebările. Nu trebuie folosit formularul de raportare în conducerea interviului. Eventual se poate pregăti o foaie ajutătoare separată.

Se va începe întotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru că majoritatea tinerilor nu întâmpină dificultăţi în a discuta despre ceea ce şi-ar dori ei să facă în timpul liber.

In mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Dacă tânărul dă semne de rezistenţă, se vor parcurge mai întâi toate întrebările de la categoria puncte tari.

Incă de la începutul interviului se va arăta tînărului formularul de raportare. El va fi informat că la încheierea interviului va primi copia acestui raport.

Raspunsurile vor fi înregistrate pe scurt. Se pot adăga unele întrebări suplimentare.

La terminarea interviului, se va revizui împreună cu tânărul formularul de evaluare completat. Se vor modifica acele date care nu sunt considerate de tînăr a fi în concoirdanţă cu ce a declarat el.

Se va cere tânărului să identifice nevoia pe care ar vrea să o satisfcă imediat şi se va consemna acest fapt in formular.

In final, se va înmîna tînărului o copie xerox sau la indigou a documentului.

Fisa de descriere a clientului (asamblata din rezultatele consilierii, al anchetei sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. Indicatii de lucru.

Este necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare:

- desfasurare fara intreruperi,

- incaperea in care se va desfasura trebuie sa fie suficient de bine izolata fonic,

- clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul (educator, instructor de educatie, referent, psiholog sau asistent social),

- clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina,

- clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece (radiator, ventilator, aparat de aer conditionat).

- clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau incomod,

- atmosfera trebuie sa fie indeajuns de degajata si sa permita observarea clientului (atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica) dar si posibilitate de reactie de raspuns (feed - back) din partea acestuia.

- adresarea va fi adaptata varstei clientului (este de preferat ca tinerii peste 18 ani sa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsabilitatilor, trecerea la perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.)

- este recomandabil ca pe parcursul interviului profesionistul sa-si ia notite caci astfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea este recomandat sa fie notate reactiile verbale / raspunsurile cu cat mai multe citate.

- este recomandabil de asemenea, ca interviul / consilierea / evaluarea sa nu depaseasca o ora.

La primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa-si intampine clientul cu bunavointa, sa se prezinte si sa-i rosteasca numele. Daca clientul este insotit de altcineva este bine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se explice ca trebuie sa astepte si cat anume.

Clientului i se va explica care este rolul si functia lui profesionistului.

De exemplu, profesionistul va explica cum are de gand sa procedeze si cum anume va decurge interviul - “Intai am sa va rog sa-mi spuneti cate ceva privind trecutul dumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici.” Clientul este astfel incurajat sa vorbeasca liber cel putin cateva minute. In tot acest timp profesionistul trebuie sa fie atent atat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vorbeste. Abia dupa aceea poate hotara ce orientare trebuie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat.

In acest timp profesionistul trebuie sa observe daca clientul este cooperant, relaxat, capabil sa vorbeasca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta (atitudine, vestimentatie, starea hainelor, cicatrici, tatuaje, eventuale indicii de boala sau dizabilitati (vezi Glosar de temeni, etc.).

Pe masura ce interviul continua, profesionistul trebuie sa mentina discutia in jurul punctelor importante si sa-l aduca pe beneficiar la subiect daca acesta are tendinta de a se indeparta. Acest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce-l ajuta pe acesta sa-si (re)formuleze problema. In timp se transforma intr-o deprindere ce ajuta la structurarea interioara.

Aceasta trebuie sa se petreaca fara utilizarea intrebarilor dirijate (vezi Glosar de temeni ) sau intrebari inchise (vezi Glosar de temeni ).

Este de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. Intrucat oricum este greu ca datele sa fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este recomandat ca demersul sa fie destul de flexibil.

Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina un sprijin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. Nu este posibil si nici obligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, experienta, intuitia si bunul simt vor decide cat de adanc trebuie mers si ce anume va fi lasat pentru alta data.

Fisa de descriere este recomandabil sa fie completata in cele din urma impreuna cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si /sau asistent social.

1.Persoanele care il au (l-au avut) in grija pe client (de exemplu educatorii din C.P. sau din scoala speciala de unde provine.)

Nume, relatia cu clientul, cat de apropiate / intim au fost / sunt cu acesta, de cand si cat de bine il cunosc.

Cata incredere li se poate acorda acestora.

Explicatii:

Este graitor uneori faptul ca nu a existat nici o persoana careia sa-i stie numele complet, dovada a faptului ca nu a existat nici o persoana de referinta si atasament stabila in viata clientului.
2. Familia (atat cat isi aduce aminte, cat se stie – asistent social, dosare, etc.)

Parinti, frati, rude care l-au crescut

Familia extinsa

Varsta lor in prezent

Varsta lor in momentul in care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul decesului). Precizarea datelor cand s-au intamplat.

Statusul lor marital

Starea sanatatii (vezi Glosar de termeni – sanatate, normalitate, boala )

Ocupatia

Ce poate spune legat de personalitatea acestora (vezi Glosar de termeni – personalitate)

Cum se intelegea cu acestia

Pozitia sociala a familiei

Din ce anume proveneau veniturile casei

Cum se intelegeau in familie

Care sunt problemele in familie la acest moment

Afectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos, urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie)

Droguri, alcolism (vezi Glosar de termeni – alcoolism, droguri, dependenta)

Probleme cu politia
Explicatii:
Trebuie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla sa nu corespunda dand cont de problemele cu cei a caror varsta trebuie precizata, de dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. In mod asemanator dupa ce este necesara estimarea oricarei perioade de timp este bine sa fie cerute precizate si datele.
Prezenta de afectiuni psihice in familie (apropiata sau extinsa) deoarece poate sugera posibilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni in parte ereditare. Personalitatea, atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este mediul in care clientul a crescut o parte din viata. Rivalitatea dintre frati este importanta pentru ca se poate intampla ca unul dintre ei sa fi fost institutionalizat si altul nu.
Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie / ale familiei pot furniza explicatii asupra unor ticuri, fobii (vezi Glosar de termeni – ticuri, fobii ) sau preocupari excesive ale clientului (de ex.: frica de apa se poate datora faptului ca un frate a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din inchisoare, etc.).
3. Date personale:
Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (ex. scorul APGAR, daca nasterea lui a fost fatala mamei, daca a fost abandonat (vezi Glosar de termeni – abandon) inca din spital, etc.)
Dobandirea primelor deprinderi (mersul, vorbirea, controlul sfincterelor, etc.)

Starea sanatatii in copilarie. Sunt interesante perioadele mari de spitalizare si bolile care pot afecta dezvoltarea SNC

Probleme “cu nervii” (spaime, balbism, timiditate vezi Glosar de termeni), mutenie, enurezis, intoleranta alimentara, cosmaruri frecvente, etc.)

De la ce varsta este institutionalizat. Traseul prin diferitele institutii. Perioadele

Care crede ca este cauza institutionalizarii lui.

Explicatii:

Pe langa intrebari adresate clientului trebuie facute corelari cu dosarul si inregistrarile medicale. Este neimportant daca clientul a suferit de boli contagioase (ex. pojar) in schimb poate fi crucial daca a avut meningo – encefalita sau convulsii in copilarie.

Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.
Intrebarile legate de institutionalizare pot releva probleme familiale precum si indicatii in ceea ce priveste posibila lui reinsertie in familie sau indici in ceea ce priveste viitoarea / prezenta lui viata de cuplu.
4.Scolarizare
Varsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu (de exemplu daca a terminat 8 clase pana la 20 de ani, ce ani a repetat si in ce perioade)

Rezultate (medii, rezultatele de la examene)

A avut prieteni sau a fost simpatizat de colegii

Ce relatii a avut cu profesorii

Sport si alte preocupari

Calificari profesionale obtinute. Il atrag sau nu calificarile si competentele obtinute

Studii superioare (daca urmeaza, daca are ca plan de viitor)

Explicatii:

Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si / sau traumatizante din viata (de ex. repeta clasa de cand fratele mai mic a fost adoptat de un cuplu american, sau de cand a murit bunica).

Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre competentele sociale deja dobandite.

Pot fi indicate posibilitati de (re)orientare si (re)calificare profesionala (de exemplu nu si-a dorit niciodata sa devina sticlar dar a ajuns calificat in aceasta meserie pentru ca era cea mai apropiata scoala profesionala pe cand ceea ce si-a dorit sa faca – mecanic auto – presupunea inscrierea la o profesionala aflata la 2 ore distanta).

Este interesant de ce isi doreste sa faca o facultate ( de ex. Fac. Veterinara - ca sa mai ramana in ocrotirea DPC sau pentru ca iubeste animalele ?) – pot fi obtinute astfel informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre dependenta afectiva a acestuia.
5. Ocupatii avute
Lista cronologica a slujbelor avute

Motivul schimbarii acestora

Felul contractului. Conditiile si remuneratia.

Situatia financiara din acea perioada.

Satisfactii profesionale.

Relatiile cu colegii si cu superiorii

Invaliditati si boli profesionale.

Planuri de viitor in aceasta directie.

Explicatii:

Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent (de cand lucreaza ca bucatar are suficienti bani cat sa poata pleca la mare sau la munte in fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de ex. lucreaza la McDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp), despre problemele de sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior (de ex. are reumatism articular de cand a lucrat in piata), despre caracteristici ale personalitatii lui (de ex. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de exemplu – din fericire nu intotdeauna – un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).

De asemenea daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditii si perioada celei dinainte poate fi luata in calcul o posibila tulburare mintala (ex. tumoare, degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de ex. heroina). Intrebarile legate de consum de substanta toxico-dependente pot incepe evaziv (de ex.: Luati in mod regulat vreu medicament ? Care anume ?). Este important daca clientul dovedeste o buna cunoastere a substantelor interzise (vezi Glosar de termeni – substante interzise ) care contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a medicatiei psihiatrice poate indica o boala psihica in familie sau chiar a clientului.
6. Serviciul militar
V-ati efectuat serviciul militar (putin probabil sa se intample aceasta la tinerii clienti ai serviciilor de deprinderi de viata dar…)

Probleme de disciplina

Ati dori sa faceti armata? De ce?

Relatiile cu ceilalti

Explicatii:

Serviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte. Aceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la punctul 5. (ocupatiile)

7. Istoricul menstruatiei
Varsta primei menstruatii

Atitudinea fata de menstruatie

Dismenoree (dureri in timpul ciclului)

Sindrom premenstrual (SPM)

Data ultimei menstruatii\

Planuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii.

Explicatii:

Varsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posibile tulburari hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei.

Atitudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si poate da indicatii referitoare la diferenta dintre sex si gen.

Dismenoreea si SPM pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energiei si personalitatii in perioada ciclului.

Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese fiziologice dar si despre monitorizarea acestora.

Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie sexuala.

8. Istoricul cuplului si al activitatii sexuale. Sarcini.

Varsta primei relatii sexuale

Experiente hetero si homosexuale

Practici sexuale actuale

Contraceptie si planing familial

Cu cat timp inainte si-a cunoscut partenerul sexual

Calitatea vietii de cuplu

Varsta partenerului

Ocupatia partenerului

Starea de sanatate

Personalitatea partenerului

Dorinta de a vea copii

Avorturi (spontane/provocate). Copii nascuti morti (motive)

Ce anume s-a schimbat in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile de viitor.

Explicatii:
Bunul simt, experienta si intuitia vor hotara cat de multe intrebari pot fi puse si cat de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle in primul rand aspecte legate de nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate. (de ex. multiple relatii sexuale precum si o viata sexuala dezorganizata poate da indicatii referitoare la o posibila tulburare de personalitate).

Trebuie in mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de intrebari referitoare la homosexualitate precum si la implicatiile acestora.

Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva.

Informatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame.

Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.
9. Starea prezenta:
Domiciliul. Starea actelor. Legalizarea situatiei

Probleme administrative

Probleme financiare

Explicatii:

Aceste intrebari ajuta la intelegerea personalitatii clientului in momentul prezent, precum si la gradul lui de autonomie.
10. Personalitatea
Prieteni apropiati

Relatii cu colegii

Relatia cu autoritatea

Probleme cu politia

Hobby-uri

Temperament (vezi Glosar de termeni)

Aptitudini (vezi Glosar de termeni)

Vointa (vezi Glosar de termeni)

Inteligenta (vezi Glosar de termeni)

Vocabular

Caracter (vezi Glosar de termeni)

Atentie (vezi Glosar de termeni). Concentrare in sarcina.

Obiceiuri

Planuri de viitor

Religie. Schimbarea religiei

Explicatii:

Cea mai mare parte dintre aceste intrebari fie nu mai trebuiesc puse daca tot interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice ( de ex.: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta – atentie, nu este nevoie de aflarea QI-ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).

Este ne cesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de catre psiholog. Acesta isi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar) sau din alte surse.

Se cuvine o atentie deosebita la cateva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar posibile directii de actiune (de ex.: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).

FORMULAR

(National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma)
FORMULAR
PUNCTE TARI NEVOI

Ce poate sa faca paiticipantul. ce i-ar placea sa facă si ce pot face persoanele care doresc sa î1 ajute pentru ca el sa-si atinga obiectivele.

Transcrieti pozitiv - - Ce îşi doreste participantul sa obtina.

1. Interese speciale si activitati


Cum iti petreci timpul liber?

Ai (ai avut) hobby-uri?

Cum iti doresti sa iti petreci vacantele?

Practici un sport?

Cânti la un instrument muzical?

Personalul sau altcineva cunoaste alte puncte tari ale tale?

Ce ti-ar place să faci în timpul liber?

Sunt hobby-uri sau meştesuguri pe care ai dori să Ie înveti?

Ce cluburi sau organizatii frecventezi?

Ce altceva ti-ai dori sa inveti pentru a-ti petrece timpul liber?

Sunt hobby-un sau activitati care iti plac mai mult?

Personalul sau altcineva cunoaste alte nevoi?