Ghid practic

Exista, asadar, multe trasaturi asociate cu ideea de ecoturism, printre care: durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoasa fata de mediu. De aici si numeroase confuzii intre ecoturism si termeni ca: turism durabil, turism responsabil, turism alternativ, turism verde, geoturism.

Termenul de turism responsabil atrage atentia asupra faptului ca cea mai mare parte a activitatilor turistice nu sunt responsabile: populatia locala este exploatata, resursele naturale si culturale nu sunt respectate si ocrotite. Termenul este folosit adesea ca echivalent al turismului durabil si sugereaza faptul ca toti cei implicati intr-o activitate turistica, turisti sau prestatori, trebuie sa adopte o atitudine responsabila fata de destinatia turistica. O varianta asemanatoare este turismul constient, care incurajeaza o intelegere mai profunda a naturii, oamenilor si locurilor.

Societatea „National Geografic” a lansat termenul de geoturism, ca fiind: „forma de turism care sprijina sau imbunatateste caracteristicile geofizice ale unui spatiu – mediul inconjurator, cultura, estetica, patrimoniul si bunastarea locuitorilor.”¹⁷

Turismul de aventura (cel mai putin orientat spre principii ecologice) este calatoria in locuri noi si palpitante cu intentia de a cauta aventura. Turistii care practica aceasta forma de turism nu urmeaza un program fix, preferand spontaneitatea si incertitudinea. Turismul de aventura include adesea activitati cum ar fi: alpinism, scufundari sub-acvatice, ciclism extrem, kayak-canoe, etc., necesitand rezistenta si abilitati fizice. Desi acest tip de turism se desfasoara de obicei in mijlocul naturii, el implica putin sau deloc protejarea si conservarea mediului.
Turismul in medii salbatice inseamna calatoria in locuri neatinse de om, nepoluate, pentru a cunoaste si a te bucura de natura, pentru a observa animalele, pasarile si pestii in mediul lor natural. Aceste calatorii implica utilizarea unor mijloace de locomotie nepoluante ca mersul cu bicicleta, cu barca, cu animale de tractiune, pe jos. Acest tip de calatorie trezeste interesul pentru frumusetile naturii, dar contribuie putin la conservarea echilibrului fragil al naturii.
Turismul in arii naturale este, in viziunea lui P. Eagles, „acea forma a turismului in care activitatile desfasurate sunt dependente de caracteristicile cadrului natural.” ¹⁸ El are la baza doua componente fundamentale: un nivel calitativ ridicat al mediului inconjurator si oferirea unor servicii specifice.

Programul de Acreditare pentru Ecoturism si Turism in Natura din Australia a inclus in definitia turismului in natura si componenta durabila: ”Turismul care pune accent pe cunoasterea zonelor naturale si care asigura utilizarea durabila a resurselor naturale.”¹⁹

Turismul cultural

„Turismul cultural este un tip distinct de turism, bazat pe cautarea si participarea la noi experiente culturale, fie ca sunt estetice, intelectuale, emotionale sau psihologice.”²⁰

Conform UNESCO (raport din 2003), turismul cultural „are un impact economic si social pozitiv, defineste si intareste identitatile, aduce capital de imagine, contribuie la conservarea mostenirii culturale si istorice, faciliteaza armonia si intelegerea intre oameni, sprijina cultura si revigorarea turismului.”

Europa Nostra, cea mai prestigioasa confederatie a organizatiilor in domeniul protejarii patrimoniului cultural, cu mai mult de 500 de organizatii membre si asociate, declara la congresul anual din 2006:

• 
  „Turismul cultural este unul dintre actorii cheie ai dezvoltarii economice europene, jucand un rol vital in intelegerea diversitatii culturale a Europei si in aprecierea patrimoniului european comun”
  
• 
  „Patrimoniul cultural european este o trasatura distincta a identitatii europene, care trebuie protejat prin mentinerea unor standarde ridicate in trainingul si practica profesionala in domeniul conservarii si administrarii patrimoniului, in beneficiul si pentru bunastarea comunitatilor-gazda, care trebuie sa constientizeze, alaturi de actorii din domeniul turismului cultural, necesitatea ocrotirii acestuia”
  
• 
  „Turismul cultural reprezinta una dintre cele mai importante modalitati de realizare a schimburilor culturale intre popoarele europene si instrumente ale dialogului intercultural.”²¹
  

Turismul cultural include atat turismul in zone urbane, in particular orasele mari sau cu o bogata istorie si facilitatile culturale ale acestora, precum muzee, teatre, galerii de arta, cat si turismul in zonele rurale, in care se pastreaza traditiile si obiceiurile comunitatilor respective (festivaluri, ritualuri, mestesuguri, costume populare, arta culinara, dansuri si cantece etc.). Alte destinatii sunt siturile istorice, zonele urbane moderne, parcurile tematice si cluburile din zonele rurarle, ecosistemele insulare sau in zonele costale etc. Turismul in zonele care si-au pastrat cultura si modul de viata nealterate de-a lungul istoriei poate prezenta avantaje, dar si dezavantaje pentru populatiile bastinase. Aspectele pozitive se refera la oportunitatile oferite de turism pentru dezvoltarea economica a comunitatilor-gazda, iar cele negative la problemele legate de controlul turismului pentru a nu altera culturile respective si pentru a nu leza interesele localnicilor.

Adeptii acestui tip de turism sunt in general cupluri, a caror varsta depaseste 24-25 de ani, cu un fond educativ important, deschise spre cunosterea si intelegerea altor culturi, fiind dispusi sa cheltuiasca mai mult decat cei care practica turismul de masa.

Turismul activ reprezinta un nou tip de abordare a turismului (o noua filosofie, dupa cum o numesc cei care practica acest tip de turism) care combina aventura, ecoturismul si aspectele culturale, educative, cu beneficii atat pentru turist, cat si pentru locurile vizitate (contribuind la dezvoltarea economica si sociala a comunitatilor-gazda). Turismul activ este definit drept „turismul responsabil in regiuni straine, implicand participarea fizica si mentala a turistului si respectand principiile durabilitatii, protejarii biodiversitatii si conservarii culturii.”²²

Turismul activ se opune conceptelor de turism pasiv si turism de masa, desfasurandu-se la o scara redusa, cu impact saczut asupra mediului si administrat la nivel local. Pe langa petrecerea recreativa a timpului, turistul activ este preocupat si de aspectele educative, de cunoasterea indeaproape a culturilor si a modului de viata a comunitatilor-gazda, interactionand activ cu localnicii, cu artistii sau mesterii din acele comunitati.

Turismul activ are numeroase aspecte comune cu ecoturismul si turismul in natura si integreaza, de asemenea, anumite activitati ale turismului de actiune sau ale celui de aventura, ale turismului cultural sau ale expeditiilor academice si stiintifice. Pe langa elementele comune, exista insa si diferente importante, care trebuie subliniate.

Turism activ - Ecoturism

In ceea ce priveste elementele comune intre turismul activ si ecoturism, ambele forme impartasesc un respect crescut fata de natura si biodiversitate, urmarind un impact negativ asupra ecosistemului cat mai redus si beneficii pe termen lung si considerand ca problemele globale (precum poluarea, saracirea resurselor naturale si nivelul de trai al societatilor) au nevoie de solutii implementate la nivel local. Serviciile sunt oferite, de regula, de furnizori mici, adresandu-se unor grupuri turistice mai restranse, si cauta sa utilizeze cat mai putine resurse nereciclabile. In opozitie cu turismul de masa traditional, ambele abordari au in vedere conservarea mediului, a culturilor locale, traditiilor si valorilor diverse, cresterea locurilor de munca in comunitatile-gazda si sprijinirea dezvoltarii regiunilor respective.

Diferentele intre turismul activ si ecoturism se refera la:

1. 
   destinatia turistica
   
2. 
   obiectul si subiectul calatoriei
   
3. 
   atitudinea in timpul calatoriei
   

Turismul activ este posibil in aproape orice tip de locatie, in natura salbatica, in zone rurale, dar si urbane, in tari industriale sau in curs de dezvoltare. In cazul acestui tip de turism, activitatea umana nu este o componenta straina sau nedezirabila a mediului inconjurator, ci o parte integrala a acestuia, chiar daca actioneaza asupra acestuia pentru a raspunde nevoilor indivizilor.

De asemenea, produsele activitatii si creativitatii umane, precum cultura, limba, bucataria, muzica, dansul, mestesugurile, arhitectura si toate celelalte aspecte ale realitatii sociale si ale istoriei se regasesc in demersul turismului activ. Lectiile de dans sau de preparare a mancarurilor traditionale nu raspund, insa, trasaturilor ecoturismului, ci ale turismului cultural.

In acelasi timp, turismul activ presupune implicarea fizica si participarea intelectuala a turistului, mai multa aventura si actiune decat ecoturismul sau turismul cultural.
Turism activ – Turism de actiune – Turism de aventura

Turismul activ are elemente comune cu turismul de actiune si cel de aventura, dar exclude acele activitati sau practici care afecteaza mediul inconjurator sau care pun in pericol biodiversitatea si culturile locale. Cea mai importanta este atitudinea, practicile si regulile dupa care se ghideaza activitatile turistilor, si mai putin activitatile care sunt desfasurate.

Turismul activ nu trebuie confundat cu turismul de actiune, care presupune multe activitati sportive precum mountain bike, traseuri pe jos (cross country rally), navigarea cu barci de viteza, saritul de la inaltime (bungee jumping) si unele sporturi extreme. Multe dintre aceste activitati sunt oferite si de turismul de masa, iar motivatia principala este distractia. Turismul de actiune nu presupune neaparat interactiunea cu natura salbatica, putand fi oferit in parcuri de amuzament si recreere si in medii construite artificial. Cei care practica acest tip de turism sunt in general tineri aflati in jurul varstei de 20 de ani.

Turismul de aventura ofera experiente captivante care sunt foarte solicitante din punct de vedere fizic si care se petrec, de cele mai multe ori, in medii cu grad ridicat de riscuri. Raftingul in ape involburate, cursuri repezi de munte (white-water rafting), canoeing, calarit, escalada sportiva fara sisteme de siguranta (free climbing), catarat si trekking sunt doar cateva dintre activitatile practicate in turismul de aventura. Acest tip de turism se practica in natura salbatica, cat mai putin influentata de civilizatie, turistul fiind, de obicei, motivat de depasirea propriilor limite, de regasirea identitatii prin escaladarea provocarilor si prin sacrificiu, si traind o experienta personala intensa. Activitatile fac apel la instinctele primare pentru depasirea limitelor fizice si pentru a putea supravietui experientelor extreme prin care acesta a ales sa treaca.

Turismul activ adauga, insa, o componenta intelectuala experientei turistului, luand in considerare faptul ca exista o diferenta fundamentala de atitudine intre ceea ce inseamna cucerirea naturii si studiul naturii, motivatiile turistilor fiind legate de experient ade invatare, si mai putin de producerea de adrenalina. Practicantii acestui tip de tursim sunt, de obicei, cupluri cu varsta intre 25-54 de ani, avand un fond educational solid.

Pentru a garanta protejarea bogatiilor naturale si culturale, turismul activ se desfasoara, in general, sub supravegherea personalului adecvat. Ghizii turistici au studii de specialitate in domeniile ecologiei, biologiei, etnologiei, artei, arhitectura, arhitectura, arheologie, istorie sau sociologie, acest lucru garantand calitatea experientei educative si validitatea informatiilor transmise, bazate pe cunoastere stiintifica (de exemplu, informatii istorice, tehnici de realizare a operelor de arta, a obiectelor traditionale, tehnici si tehnologii in arhitectura locala etc.) si empirica (realizarea efectiva de produse artistice, traditionale, culinare etc.) a ghizilor si a celor implicati in acest tip de turism (artisti, mesteri, pastratori de obieciuri si traditii s.a.m.d.).

Turismul activ, dar si celelate forme ale industriei turismului, asemenea altor produse/marfuri/ servicii existente pe piata economica internationala, depind de dorinta oamenilor de a vizita o anumita regiune si de a lua parte la anumite activitati, fiind afectate de tendintele si schimbarile pietei. Prin urmare, ofertele de turism trebuie sa reactioneze rapid si eficient la aceste schimbari, sa se adapteze pentru a nu suporta consecintele. Scaderea numarului de vizitatori are efecte negative nu doar la nivelul unei singure afaceri, ci la nivelul intregii infrastructuri locale (structuri de cazare, restaurante, mici afaceri ale artistilor locali, ghizi turistici etc.). Activitatile turistice trebuie administrate corespunzator, pentru a proteja bogatiile naturale si culturale, in caz contrar, deteriorarea mediului si alterarea patrimoniului cultural mobil si imobil al unei comunitati putand duce la declinul turismului in zonele respective.
2.2 Bune practici europene in domeniul turismul si al serviciilor conexe

2.2.1 Drumul Imparatilor si Regilor (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria)

Surse suplimentare de informare: www.visiteurope.com

Inca din epoca carolingiana, imparatii si regii Europei au urmat drumul de-a lungul Dunarii, ce porneste de la Regensberg in Germania, catre Viena (Austria), Bratislava (Slovacia) pentru a se opri la Budapesta (Ungaria). Ruta este impanzita de ruine ale castelelor medievale, impunatoare cladiri in stil baroc sau abatii, paduri, zone muntoase, podgorii intinse si campii de-a lungul raului.

Drumul Imparatilor si Regilor poate fi strabatut cu masina, bicicleta, ambarcatiuni sau chiar o combinatie intre toate aceste mijloace de transport. Croazierele intre aceste orase sunt disponibile in fiecare zi, iar Traseul de ciclism al Dunarii, inclus in traseul Eurovelo 6 al Asociatiei Europene de Ciclism acopera intreaga ruta.

Traseul regal incepe in spectaculoasele paduri ale Bavariei, la Regensburg, cel mai bogat oras din sudul Germaniei medievale, marturie fiind numeroasele castele din acea perioada, dar si constructii din epoca romana (cea mai cunoscuta fiind Porta Pretoria, construita in timpul Imparatului Marcus Aurelius in secolul II e.n.). Bogatiilor aritectonice si naturale li se adauga si o portiune a Drumului Sticlei, cristalul de Bohemia avand o traditie mai veche de 500 de ani. Orasul Passau aflat pe acest traseu gazduieste Muzeul Sticlei, iar Domul Sf. Stefan adaposteste cea mai mare orga din lume.

Urmatoarea oprire importanta a traseului se afla la Linz in Austria, recunoscuta pentru numerosele festivaluri de muzica (precum Festivalul Bruckner – muzica clasica sau Ars Electronica – muzica avangardista, bazata pe tehnologiile moderne) si capitala culturala a anului 2009. Ruta se continua cu Valea Wachau, inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO, oferind turistilor bogatiile livezilor sau ale podgoriilor sale, cu alte mici orase pentru a ajunge apoi in capitala Austriei, Viena, cu vastul ei patrimoniu cultural (palatul Schönbrunn, palatul si gradinile imperiale Hofburg; impresionantele colectii din muzeele de arta, opera din Viena etc.)

Bratislava, capitala Slovaciei, cea mai importanta oprire dupa Viena, este renumita nu doar pentru vechile sale constructii (catelul Bratislava, catedrala Sf. Martin in care au fost incoronati regii si reginele Ungariei de-a lungul istoriei), dar si pentru colectia sa unica de tapiserii si pentru bucataria specifica, Pressburg, o combinatie intre bucatariile slovace, ungare, germane si evreiesti.

Drumul se opreste la Budapesta, ultima capitala europeana aflata pe cursul Dunarii, care ofera cea mai frumoasa panorama dintre toate orasele de pe traseu, lucru recunoscut prin includerea orasului in Patrimoniul Comun al Umanitatii (UNESCO).
2.2.2 „Green Routes”

Surse suplimentare de informare: www.ecf.com; www.bicycle.lt

Ciclismul este foarte popular in Europa si se manifesta in diverse forme: curse de strada, touring (trasee asfaltate si neasflatate, cu obstacole) si mountain biking. Fiind practicat tot mai mult si pe distante din ce in ce mai lungi, a dus la crearea unei noi forme de turism, respectiv cicloturismul, cu impact scazut asupra mediului inconjurator. Practicandu-se in principal in zonele rurale, cicloturismul a contribuit la dezvoltarea infrastructurii de drumuri, dar si a facilitatilor de cazare si a altor servicii conexe in regiunile respective, cu efecte pozitive asupra intregii dezvoltari economice.

Federatia Europeana a Ciclistilor (ECF) a initiat in 1995 o initiativa la nivelul intregii Europe, EuroVelo, care va continua pana in 2010, obiectivul fiind acela de a realiza o retea de 12 trasee paneuropene pentru ciclism, insumand mai mult de 65000 km. Dintre aceste trasee, amintim:

• 
  EuroVelo1, ruta Coastei Atlanticului, incepe de la cel mai nordic punct al Europei, North Cape din Norvegia si se opreste la cel mai sudic punct al continentului, Sagres, Portugalia, traversand alte 6 state europene: Irlanda, Regatul Unit (Anglia, Wales si scotia), Franta si Spania.
  
• 
  EuroVelo 6, traseul Atlantic – Marea Neagra, al carei punct de start este Saint-Nazaire, Franta, departandu-se de Oceanul Atlantic si urmarind raul Loire si frumoasele sale castele, traversand podgoriile Bourgogne, apoi Elvetia si Rinul, Padurea Neagra in Germania, locul de unde porneste Dunarea, al carui curs il urmeaza prin Austria, Slovacia pana in Ungaria, Serbia, Croatia si Bulgaria si terminandu-se pe litoralul romanesc.
  
• 
  EuroVelo 8, Ruta Mediteraneana, porneste de la Cadiz, Spania pentru a ajunge la destinatia finala, Cipru, traversand Franta, Italia, Slovenia, Croatia, Muntenegru, Albania si Grecia.
  
• 
  EuroVelo 12, Traseul Marii Nordului, cel mai lung traseu international de ciclism din lume, cu peste 6000 de km, porneste de la Bergen, Norvegia pentru a parcurge apoi coasta Suediei, Danemarcei, Germaniei, Olandei, Belgiei si terminandu-se pe tarmul nordic al Regatului Unit.
  

Astfel de trasee se regasesc si la nivel national, in majoritatea statelor europene. „Rutele verzi”, cum sunt denumite, sunt atractive nu doar pentru biciclisti, dar si pentru cei pasionati de turismul pedestrian, de mersul pe role sau de calarit.

De exemplu, in Spania linii de tren dezafectate au fost transformate in rute pentru biciclisti. Franta dispune de 124 de astfel de rute verzi. Federatia Parcurilor Naturale din Franta, realizand importanta acestei activitati turistice si economice de anvergura a elaborat si implementat numeroase proiecte de dezvoltare pentru astfel de activitati. In prezent se realizeaza scurte sejururi, in cadrul carora se pot inchiria biciclete (parcurile dispun de 150 - 500 biciclete) pentru itinerarile propuse, marcate, semnalizate, balizate. Sunt organizate cu regularitate probe sportive promotionale, in cadrul club-house-urilor special amenajate.

Un alt exemplu de succes este cel al Lituaniei, care a realizat, prin intermediul programului PHARE 2002, un traseu de ciclism de-a lungul tarmului Marii Baltice.

Traseul are o lungime totala de 216 km si trei sectiuni diferite ce pot fi parcurse, pornind de fiecare data din Klaipeda:

1. 
   Traversarea Peninsulei Curonian si a Parcului National Curonian Spit – inclus in lista monumentelor naturii UNESCO, din Klaipeda pana la Nida – 55 km
   
2. 
   De la Klaipeda pana la granita cu Letonia, traversand Parcul Regional de-a lungul coastei maritime si vizitand numeroase monumente sau muzee existente pe acest traseu – 49 km
   
3. 
   De-a lungul tarmului, din Klaipeda pana la Insula Rusne – 115 km
   

Fiecare dintre trasee este deosebit, nu numai datorita peisajelor variate, florei sau faunei specifice, cat si a formelor de manifestare a identitatii culturale a localnicilor (de la stiluri arhitectonice diferite, la activitati, traditii, obiceiuri s.a.)
2.2.3 Drumul vinului din Moravia - Cehia

Surse suplimentare de informare: www.stezky.cz

Drumul vinului din Moravia este un proiect pe termen lung pentru dezvoltarea viticulturii si a turismului durabil in Moravia de Sud, fiind implementat de Nadace Partnerství, in colaborare cu 280 de municipalitati din regiune si alti parteneri. Fiecare din cele 10 zone viticole din Moravia are propriul sau traseu, trasee care sunt insa corelate, formand o retea vasta, ce poate fi strabatuta cu masina sau bicicleta, astfel incat turistii pot alege unul sau mai multe dintre acestea pentru a le strabate, descoperind vinurile, culturile locale si monumentele existente. Cele 11 trasee existente (cate unul in fiecare zona viticola si altul care traverseaza intreaga regiunea a Moraviei de Sud de la un capat la altul) sunt marcate in culori diferite, iar hartile amplasate de-a lungul lor contin indicatii suplimentare despre nivelul traficului in sau tipul de vehicul cel mai potrivit pentru zonele respective.

2.2.4 Obiceiuri si traditii in Cipru

Ciprul promoveaza nu doar turismul pe litoral, ce are un caracter sezonier, dar si bogatia traditiilor si obiceiurilor sale, pentru incuraja dezvoltarea turismului pe tot parcursul anului. Astfel, la Carnavalul care are loc cu 50 de zile inaintea sarbatorilor Pascale ortodoxe si care marcheaza inceputul Postului si Festivalul Potopului (Kataklysmos), la 50 de zile dupa Pastele ortodox, participa mii de turisti anual, cele mai mari evenimente avand loc in Lemesos si Larnaka. Alte evenimente care atrag turisti sunt Festivalul Vinului ce are loc in luna septembrie, dar si sarbatorile de Craciun, datorita obiceiurilor stravechi care s-au pastrat, bucatariei traditionale dar si a targurilor de Craciun.

2.2.5 Triungiul cultural ABC – Amsterdam, Bruxeles, Cologne

Surse suplimentare de informare: www.visitabc.com

Cele trei orase europene ofera numeroase posibilitati de petrecere a vacantelor, atragand prin efervescenta vietii culturale, a monumentelor sau cladirilor istorice, dar si a peisajelor naturale dintre aceste destinatii. Distanta dintre oricare doua orase din cele trei tari europene, Olanda, Belgia si Germania, este parcursa in numai doua ore si jumatate cu Thalys, „trenul rosu”, dar poate fi parcursa la fel de usor pe autostrazile sau drumurile de tara existente. Pentru cei care sunt pasionati de navigatie, traseul poate fi parcurs si cu ambarcatiuni, turistii putand opta pentru excursii de o zi sau croaziere de o saptamana.

3. Identificarea si prezentarea oportunitatilor de dezvoltare a serviciilor

conexe adresate turistilor, prin valorificarea artelor si traditiilor locale
3.1 Oferte culturale din zona transfrontaliera Constanta-Dobrich : evenimente artistice, muzee, expozitii, situri istorice, traditii si mestesuguri
3.1.1 Ziua Constantei – 21 mai

Din anul 2002, ziua Municipiului Constanta se sarbatoreste in 21 mai, zi ce coincide cu sarbatoarea ortodoxa a Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Imparatul bizantin Constantin I (sec.V e.n.) a fost cel care a decis extinderea asezarii de origine greaca Tomis cu noul oras Constantiana.

Manifestarile legate de sarbatoarea orasului se desfasoara pe mai multe zile (de obicei in perioada 18-21 mai) si sunt diverse, de la evenimente artistice si culturale, istorice si religioase, pana la demonstratii sportive, concursuri si serbari cu caracter popular.
3.1.2 Festivalul oraselor infratite sau partenere cu orasul Constanta

Sase orase infratite cu Municipiul Constanta- Brest (Franta), Sulmona, Trapani (Italia), Shanghai (China), Odessa(Ukraina), Dobrici (Bulgaria) participa anual la un un complex program de schimburi culturale, economice si sociale. In cadrul acestuia sunt vizitate atat obiective turistice, cat si institutiile reprezentative pentru activitatea economica.
3.1.3 Festivalul National al Cantecului si Dansului Popular Romanesc – Constanta

Festivalul, care ajunge in 2008 la cea de-aVIII-a editie, se desfasoara pe doua sectiuni: solisti vocali si instrumentisti. Criteriile de baza in evaluarea concurentilor sunt calitatea vocii si a interpretarii, autenticitatea si valoarea artistica a pieselor, tinuta scenica, frumusetea si autenticitatea costumului popular purtat de interpret. Juriul este format in fiecare an din profesionisti – oameni de cultura, artisti populari, oameni de televiziune cu experienta in ceea ce inseamna manifestarea elementelor traditionale de folclor. Pe langa concursul la care participa tineri dornici de afirmare, au loc, la fiecare editie, recitaluri ale interpretilor de muzica populara consacrati.

3.1.4 Salonul International al Benzii Desenate – Constanta

Alianta Franceza din Constanta organizeaza anual Salonul International al BD, avand doua sectii: in limba romana si franceza. La evenimente participa atat artisti romani, cat si francezi, organizandu-se expozitii ale artistilor consacrati, dar si concursuri si expozitii pentru tinerii artisti.

In anul 2008, concursul se adreseaza artistilor neprofesionisti din Romania cu varsta pina in 25 de ani, iar tema benzii desenate este „PIF in Romania". Plansele selectionate vor fi expuse pe perioada Salonului International al Benzii Desenate, Constanta, octombrie 2008. Un premiu special „Francophonie" va fi acordat autorilor lucrarilor in limba franceza.

Plansele pentru concurs trebuie expediate inainte de 30 septembrie 2008 (data postei) la adresa: str. Mihail Kogalniceanu nr. 22, 900659 Constanta, BP. 24, OP 1, Constanta. Pe spatele fiecarei planse vor fi trecute coordonatele complete ale autorului: nume si prenume, data nasterii, adresa, telefon, orasul de inscriere a lucrarilor.

3.1.5 Gala tanarului actor – HOP – Mangalia

Gala tanarului actor reprezinta cel mai important program romanesc dedicat tinerilor actori profesionisti, concretizandu-se intr-un concurs desfasurat anual la sfarsitul verii, initial la Costinesti si ultimile editii la Mangalia, pe durata unei saptamani. Competitia are doua sectiuni - cea individuala si cea de grup. Pe toata desfasurarea Galei - Concurs au loc ateliere de perfectionare si colocvii pe teme de actualitate din domeniul artei scenice, la care participa toti candidatii, in compania specialistilor invitati.

In cadrul Galei Tanarului Actor se ofera urmatoarele premii:

• 
  sectiunea individual: Premiul pentru cel mai bun actor si Premiul pentru cea mai buna actrita
  
• 
  sectiunea grup: Premiul pentru cel mai bun spectacol
  
• 
  Premiul special al juriului: Premiul "Sica Alexandrescu" (incepand cu editia a V-a)
  

3.1.6 Festivalul de Opera, Balet si Simfonic Constanta

Eveniment cu traditie la malul marii, Festivalul este organizat de Teatrul National de Opera si Balet “Oleg Danovski“. Longevitatea Festivalului este unic in tara si poate fi invidiata chiar si de festivaluri din lume cu o carte de vizita mai impresionanta.

In fiecare an sunt puse in scena opere de succes din repertoriul international, avand in distributie artisti romani sau straini.
3.1.7 Festivalul International al Producatorilor de Film Independenti – Constanta

IPIFF este organizat de Consiliul Judetean Constanta si produs de Uniunea Producatorilor de Film si Audiovizual din Romania cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei. Sectiunile festivalului in 2008 sunt urmatoarele:

Sectiunea 1: COMPETITIE:

• 
  Competitia de lung metraj - Sectiune competitiva dedicata filmelor romanesti si straine care au rulat in Romania intre iulie 2007 si iulie 2008 (lung metraj de fictiune si documentar)
  
• 
  Competitia de scurt metraj - Sectiune competitiva dedicata productiilor de filme de scurt metraj , distribuite in tara de origine, dupa data de 1 ianuarie 2007 (fictiune si documentar).
  
• 
  Competitia dedicata productiilor de televiziune - Sectiune competitiva dedicata filmelor romanesti productii de televiziune de scurt metraj - fictiune, documentar si reportaj care au rulat in Romania in ultimii 5 ani (fictiune, documentar, reportaj)
  
• 
  Competitia dedicata Scolilor de Film si TV - Sectiune competitiva, deschisa studentilor si absolventilor 2008 din scolile de film si TV din tara si strainatate.
  

Sectiunea 2: PANORAMA FILMULUI ROMANESC (Galele Filmului Romanesc):

• 
  Sectiune necompetitiva dedicata tuturor productiilor de film - lung metraj - romanesti, care au vazut lumina ecranului intre iulie 2007 - iulie 2008.
  

Sectiunea 3: AVANPREMIERE:

• 
  Avanpremiere filme de lung metraj straine
  
• 
  Avanpremiere filme de lung metraj romanesti
  

 

0. 
   Festivaluri de folclor in districtul Dobrich
   

• 
  Festivalul International al Copiilor – Kroushari – Mai
  
• 
  „Cantece si dansuri de primavara din insorita Dobrogea” – Debrene – Iunie
  
• 
  Sarbatoarea orasului Dabovik – Iulie
  
• 
  „Folclorul dobrogean” – Tervel – Septembrie
  

0. 
   Festivitati legate de celebrari ale sfintilor in Dobrich
   

• 
  Shabla – Ziua Sfantului Haralambie – 10 februarie
  
• 
  Kavarna – Ziua Sfantului Gheorghe – 6 Mai
  
• 
  Bulgarevo so Dourankoulak – Ziua Sf. Arhanghel Mihail – 8 Noiembrie
  
• 
  Kamen Briag, Rakovski, Shabla si Vranino – Festivitati legate de celebrarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena
  
• 
  Sveti Nikola – Profetul Ieremia – 1 Mai
  

0. 
   “Hopes, Talents, Masters” International Youth Music Festival and Competition, Dobrich-Albena
   

Festivalul se desfasoara in septembrie la Albena, pe durata acestuia tinerii din tarile europene concurand in fata unui juriu format din personalitati si profesionisti din domeniul muzical.
3.1.11 Muzeul de Arta Constanta

Amenajat in 1961, Muzeul de Arta detine o colectie de peste 7.300 de exponate reprezentand arta moderna si contemporana - pictura, sculptura grafica si arta decorativa. Structura muzeului este cronologica si prezinta un secol de arta printre care se regasesc creatiile lui Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Ionescu Valbudea, Corneliu Baba, Alexandru Ciucureanu, Ion Jalea, Gheorghe Anghel.

Program de vizita: Sezon: 09.00-20.00/Extrasezon: 09.00-17.00/ Lunea si Martea: inchis; Ghid de limba engleza




3.1.12 Muzeul National de Istorie si Arheologie Constanta

Muzeul expune istoria Romaniei si a Dobrogei, incepand din paleoliticul mijlociu (100.000-35.000 ien) si pana in prezent. Intre exponate se numara: "Sarpele Fantastic Glykon" (sec. II en), "Ganditorul si femeia lui" (Cultura Hamangia), "Zeita Fortuna si Ponthos" (sec. II-III en), "Zeita Isis", "Calaret Trac". Muzeul are un lapidariu si o bogata colectie numismatica cu piese de mare valoare, cum sunt monede ce au gravatefiguri de regi sciti, unice in lume.

Program de vizita: Sezon: 09.00-20.00/ Extrasezon: 09.00-17.00/ Lunea si Martea: inchis
3.1.13 Muzeul Marinei Romane Constanta

S-a deschis la 3 august 1969, in fostul local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul Marinei Romane are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezinta istoria marinei militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cioplita in trunchi de copac, pana la navele moderne de astazi.

Program de vizita: 1 mai-1 septembrie: de marti - duminica 10 – 18/ 1 septembrie-1 mai: de marti - duminica 09 – 17/ Ghid de engleza, franceza, germana, rusa, spaniola si italiana.
3.1.14 Edificiul roman cu mozaic Constanta

In spatele cladirii Consiliului Judetean Constanta, in anii 1958-1959, au fost descoperite structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Constructia se intinde pe circa 100 m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aproximativ 2m si inalte de 6m au fost asezate pe un suport lat de 3m si adanc de peste 2m, realizat din bolovani legati cu mortar. Fatada zidurilor a fost placata cu marmura alba si colorata, pastrata azi numai fragmentar. Edificiul cu mozaic, care se intindea in antichitate pe o suprafata de peste 2000 mp, este cel mai mare complex de acest gen, atat in Europa, cat si in vechiul Imperiu Roman. Edificiul a fost construit in sec. IV en si a fost renovat de cateva ori. La sfarsitul sec. VI en acest a decazut ca urmare a scaderii activitatilor comerciale in Tomis.

Program de vizita: Sezon: 08.00-20.00/ Extrasezon: 09.00-17.00/ Lunea si Martea: inchis
3.1.15 Muzeul de Arta Populara Constanta

Muzeul de Arta Populara detine peste 16.000 de exponate din toate regiunile Romaniei. Colectiile prezinta costume populare tipice, interioare de locuinte taranesti si materiale folosite in gospodarii. Pe langa acestea exista unelte realizate din lemn si metal, piese de mobilier sau obiecte religioase.

3.1.16 Muzeul Arheologic Adamclisi

Complexul muzeal Tropaeum Traiani este format din trei obiective: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani (care a fost cercetat de Grigore Tocilescu, O. Benford si G. Niemann, in anii 1882 - 1895), cetatea omonima (care dateaza din secolul al II-lea) si muzeul de sit.

Conceputa ca un lapidarium, cladirea muzeului (inaugurata in 1977) cuprinde si numeroase vestigii arheologice descoperite in cetate si imprejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioara si cea superioara, pilastrii, crenelurile si blocurile de parapet ale stilului attic festonat. In centrul salii este expusa statuia colosala a trofeului, inscriptia si friza cu arme. Celelalte exponate cuprind colectiile ceramice (vase apartinand culturii Hamangia, ceramica getica, amfore grecesti, romane si bizantine), opaite, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptura, documente epigrafice.

Program de vizita: Sezon: 8.00-20.00/ Extrasezon: 09.00-17.00/

 Lunea si Martea: inchis
3.1.17 Complexul muzeal de stiinte ale naturii Constanta-Delfinariu

Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din tara noastra precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei, la acea data.

Pentru cei ce sunt interesati de astre si constelatii, sau pentru cei ce doresc sa isi largeasca cunostintele, Planetariul din Constanta este locul excelent de vizitat. Pe un tavan de forma boltii ceresti este proiectat cerul cu stele si cursul lor in timpul anului, totul fiind insotit de explicatiile unui specialist.

Program de vizita: Zilnic 8.00-20.00

3.1.18 Muzeul Axiopolis Cernavoda

Muzeul, inaugurat in 2006, prezinta o frumoasa colectie de arheologie preistorica si romana, precum si piese de arta decorativa din secolul al XIX-lea: servicii de masa si de birou, paftale si podoabe. Nu sunt uitate evocarea unor monumente si personalitati care au marcat imaginea orasului: macheta celebrului pod construit de Anghel Saligny, obiecte care au apartinut familiei compozitorului Dumitru Chiriac si altele.

Program de vizita: Sezon: 08.00-20.00/ Extrasezon: 09.00-17.00
3.1.19 Muzeul de sculptura Ion Jalea

A fost infiintat cu lucrarile donate de artist si cuprinde sculptura (108 lucrari), desene si schite, reliefuri, statui, busturi. Se afla intr-o cladire monument istoric, construita in stil neoromanesc, intre 1919 - 1920, avandu-l ca arhitect pe Victor Stephanescu.

Program de vizita: 09.00-17.00/ Luni si Marti: inchis
3.1.20 Muzeul de arheologie Callatis Mangalia

Muzeul expune descoperiri arheologice din Mangalia si imprejurimi (datand din preistorie si din perioada greco-romana): vase, amfore, recipiente de sticla, tuburi de apeducte si canalizari, mozaicul unei incaperi de epoca elenistica, colectie numismatica, inventarul Mormantului cu papirus, statuete de Tanagra, basoreliefuri.

Program de vizita: Sezon: 08.00-20.00/ Extrasezon: 08.00-18.00


3.1.21 Muzeul Carsium Harsova

Muzeul este infiintat la inceputul sec.XX de catre prof. Vasile Cotovu. In timpul primului razboi mondial, muzeul este distrus in intregime. Este reorganizat si inaugurat oficial, pentru a doua oara, de Regele Ferdinand si Regina Maria. In primii ani ai regimului comunist este desfiintat. Dupa 1975 a fost reluata ideea reinfiintarii muzeului de la Harsova. Din patrimonial Muzeului Carsium din Hirsova fac parte citeva vase si fragmente de vase din epoca bronzului.

Program de vizita: Zilnic: 09.00-17.00
3.1.22 Muzeul Portului Constanta

Muzeul functioneaza in cladirea cunoscuta, in perioada interbelica, sub numele de "Cuibul Reginei" sau "Pavilionul Regal". Cladirea se afla amplasata pe fostul dig de intrare in port si a fost proiectata si realizata de inginerii portului Constanta, sub directa indrumare a lui Anghel Saligny, intre anii 1909 - 1910. Conceputa initial ca o constructie din lemn semanand cu suprastructura unei ambarcatiuni, va fi refacuta din caramida si beton armat intre anii 1927 - 1928. In 1965 latura de est a cladirii va fi demolata pentru realizarea accesului rutier necesar construirii digului de larg. O ultima interventie asupra cladirii va avea loc intre anii 1983 - 1985. Muzeul prezinta traditiile si activitatile portuare din perioada anticului Tomis pana in zilele noastre.