Govornean Lilia Burla Elena literatura (româNĂ Și universală) culegere de exerciții complexe

VARIANTA IX
Nivelul I

(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Stabiliți modalitatea de expunere prin intermediul căreia sunt redate frământările sufletețti ale personajului Ghiță din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici:
   

„Ei! Ce să-mi fac?.. Așa m-a lăsat Dumnezeu!.. Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai tare decât voința mea?.. ”

1. 
   narațiunea;
   

2. 
   dialogul;
   
3. 
   monologul interior;
   

4. 
   descrierea.
   

2. 
   Stabiliţi opera şi personajul căruia îi aparţin următoarele versuri:
   

„ Pe-a dragostei aripi sărit-am zidul,
Căci nu-i în calea dragostei zăgaz...”

1. 
   Răzvan din „Răzvan şi Vidra” de B.P. Haşdeu;
   

2. 
   Petru Rareş din drama „Apus de soare” de B.St. Delavrancea;
   

3. 
   Romeo din tragedia „Romeo şi Julieta” de W. Shackespeare;
   
4. 
   Viorel din balada „Nunta Zamfirei” de G. Coşbuc.
   

56

3. 
   Precizați care a fost cauza morții lui Nichifor Lipan din opera „Baltagul” de Mihail Sadoveanu:
   

1. 
   nu avea prieteni;
   

2. 
   ucigașii au dorit să-și împroprietărească turma de oi a lui Nichifor;
   
3. 
   nu era vrednic să se lupte cu baltagul;
   

4. 
   a pornit la drum cu turma însoțit de prieteni, dar a fost atacat de hoți.
   

3. 
   Recunoașteți felul strofei în următoarele versuri:
   

• 
  „Iar noi, urmașii tăi, nu-n țintirim,
  

Ci sus printre luceferi te găsim Nemuritor și viu întotdeauna...”
(Liviu Damian)

1. 
   catren;
   

2. 
   sextină;
   
3. 
   cvintarie;
   

4. 
   terțină.
   

5. Recunoașteți momentele subiectului literar în următoarele versuri:

 „Stai, mândruța mea,
Nu te speria,
Că vrem să glumim Și să te zidim!”

Ana se-ncredea:
Și vesel râdea.
Iar Manole ofta Și se apuca Zidul de zidit,
57

Visul de-mplinit...”

(„Monastirea Argeșului”)

1. 
   expozițiunea;
   
2. 
   intriga;
   

3. 
   desfășurarea acțiunii;
   
4. 
   punctul culminant.
   

6. Identificaţi răspunsul corect.

Romidava, Mira, Gertina, Soroca şi Catelina în „Valea Albă” de Gheorghe Asachi sunt:

1. 
   localităţi;
   

2. 
   nume de persoane;
   
3. 
   cetăţi;
   

4. 
   râuri.
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Identificați numai variantele cu personaje episodice care corespund romanului „Baltagul” de Mihail Sadoveanu:
   

1. 
   Minodora, părintele Danilă;
   

2. 
   Gheorghiță, câinele Lupu;
   

3. 
   Moș Pricop, baba Maranda;
   

4. 
   Moș Pricop, Gheorghiță, Minodora;
   

5. 
   Nichifor Lipan, Bogza, Cuțui.
   

2. 
   Identificați variantele ce denumesc numai revistele la care a colaborat Vasile Alecsandri:
   

1. 
   „Albina românească”, „Dacia literară”, „Bucovina”;
   
2. 
   „Familia”, „Timpul”, „Tribuna”;
   

58

3. 
   „Convorbiri literare” , „Foaia Societățiii pentru literatură și cultură română în Bucovina;
   

3. 
   „Literatorul”, Timpul”, „Tribuna”;
   
4. 
   „Albina românească”, „Familia”, „Timpul”.
   

3. 
   Stabiliți variantele care conțin evenimentele ce definesc motivul căutării norocului în nuvela „Moara cu noroc” de
   

Ioan Slavici:

1. 
   Lică Sămădău incepe să vină pe la han;
   

2. 
   Ghiță îi acceptă condițiile din slăbiciune;
   

3. 
   Ghiță și familia lui pleacă din satul în care acesta era cizmar;
   
4. 
   Ghiță arendează cârciuma de la „Moara cu noroc”;
   

5. 
   treptat cârciumarul Ghiță, îi devine complice lui Lică.
   

3. 
   Alegeţi variantele care conţin numai personaje din balada „Nunta Zamfirei” de G. Coşbuc:
   

1. 
   Viorel, Zamfira, Murgul năzdrăvan, Săgeată;
   

2. 
   Săgeată, Zamfira, Viorel, Grui, Ţinteş, Mugur-Împărat;
   

3. 
   Zamfira, Peneş-Împărat, Barbă-Cot, Viorel;
   

4. 
   Mugurel, Săgeată, Ochilă, Zamfira;
   

5. 
   Făt-Frumos, Paltin-Crai, Barbă-Cot.
   

3. 
   Indicați de cine este supravegheată moartea lui Alexandru Lăpușneanu din nuvela cu același nume de
   

Costache Negruzzi:

1. 
   doamna Ruxandra;
   
2. 
   Stroici;
   

59

3. 
   Spancioc;
   

3. 
   fiul lui, Bogdan;
   

3. 
   cuviosul Teofan.
   

6. Încurajat de M. Eminescu, Creangă publică în 1875 în revista „Convorbiri literare” poveștile:

1. 
   „Ursul păcăclit de vulpe”;
   

2. 
   „Fata babei și fata moșneagului”;
   
3. 
   „Soacra cu trei nurori”;
   

4. 
   „Capra cu trei iezi”;
   
5. 
   „Punguța cu doi bani”.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)
1. Precizați corespondența personaj – replica corespunzătoare referitoare la operele studiate:

1. 
   Alexandru Lăpușneanul din „Alexandru
   

Lăpușneanul” ;

2. 
   Răzvan din „Răzvan și Vidra”;
   

3. 
   poporul din „Alexandru Lăpușneanul”;
   

4. 
   bătrâna soacră din „Moara cu noroc”.
   

1. 
   „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa...”;
   

2. 
   „Capul lui Moțoc vrem...”;
   

3. „De mă voi scula pre mulți o să popesc și eu...”;

4. 
   „...Judecata cea mai crudă este când dușmanul tău e silit a recunoaște că ești bun, iar dânsu-i rău...”;
   

4. 
   „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile, și neamul...” .
   

60

2. Stabiliți corespondența operă – specie literară:

a) „Romeo și Julieta”; 1. odă;
b) „Descrierea Moldovei”; 2. dramă;

c) „La patrie”; 3. tragedie;

d) „Răzvan și Vidra”. 4. lucrare științifică;

5. nuvelă.

3. Stabiliți corespondența dintre semnificațiile corespunzătoare din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici:

1. 
   focul;
   

2. 
   Ghiță la începutul nuvelei;
   
3. 
   Ghiță la sfârșitul nuvelei;
   

4. 
   Lică.
   

1. 
   procesul de acumulare primitivă a capitalului;
   

2. 
   distrugerea sufletului;
   
3. 
   puterea diavolului;
   

4. 
   curățenia sufletului;
   

5. 
   purificator ce distruge totul.
   

4. 
   Uniți titlul operei cu curentul literar căruia îi aparține opera:
   

a) Moliere „Burghezul în nobilime”; b) N. V. Gogol „Suflete moarte”;

c) V. Alecsandri „Chirița la Iași ...”;
d) W. Sheakespeare, „Romeo și Julieta”.

1. 
   renașterea
   
2. 
   romantism;
   

61

3. 
   clasicism;
   

3. 
   realism;
   

3. 
   naturalism.
   

Nivelul IV

Citiți cu atenție textul dat:
„Sub plopii rari apele sună Şi plopii rari vâjâie-n vânt, Iar roata se-nvârte nebună. Eu stau la covată şi cânt, Dar singură nu ştiu ce cânt,
Şi-n ochii mei lacrimi s-adună.”

(George Coşbuc, „Fata morarului”)

1. 
   Selectaţi o aliteraţie din text.
   
2. 
   Numiţi tipul strofei.
   

3. 
   Ce figură de stil conţine structura „apele sună” ?
   
4. 
   Precizaţi genul literar.
   

Nivelul V

Scrieți o compunere pornind de la găndul:

„Cât mai suntem, cât mai sunt,
Ocrotiții pe părinți”, după nuvela „Ultima lună de toamnă” de Ion Druță.

62

VARIANTA X

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Numiți când are loc Nunta Zamfirei:
   

1. 
   vara;
   
2. 
   în luna mai;
   

3. 
   iarna;
   

4. 
   în luna aprilie.
   

2. 
   Stabiliți personalitatea după următoarele caracteristici:  unul dintre cei mai însemnați reprezentanți ai
   

iluminismului renascentist;

• 
  savant, filosof , istoric și scriitor;
  
• 
  domnitor al Țării Moldovei între anii 1710-1711;
  

• 
  cunoștea limbile: greacă, latină, slavonă, turcă, arabă, persană.
  

1. 
   Vasile Lupu;
   
2. 
   Ion Neculce;
   

3. 
   Dimitrie Cantemir;
   

4. 
   Constantin Cantemir.
   

3. Continuați ideea: poezia lui Tudor Arghezi „De-abia plecaseși” face parte din:

1. 
   poezia filozofică;
   

2. 
   poezia socială;
   

3. 
   poezia de dragoste;
   

4. 
   poezia universului mărunt.
   

63

4. 
   Indicați afirmația greșită referitoare la vizita pe care o face bătrânul tată la feciorul Andrei din opera „Ultima lună de toamnă” de Ion Druță:
   
   1. 
      Andrei este cel mai mare dintre feciori;
      

2. 
   bătrânul nu se supără, că „nici nora, nici nepoții nu-i cunosc limba”;
   

3. 
   la ospăț participă aproape tot satul și durează până la zori;
   

4. 
   la sfârșitul ospățului la masă rămân numai tatăl și feciorul.
   

4. 
   Stabiliți figura de stil subliniată din structura:
   

• 
  „Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!...”
  

(Mihai Eminescu)

1. 
   epitet;
   

2. 
   antiteză;
   
3. 
   personificare;
   

4. 
   metaforă.
   

6. 
   Identificați ce numește titlul baladei „Monastirea Argeșului”:
   
   1. 
      locul desfășurării acțiunii;
      

2. 
   obiectul creației;
   

3. 
   numele creatorului operei unice și nemuritoare;
   

4. 
   obiectul și locul desfășurării acțiunii.
   

	Nivelul II
(Subiect pentru identificarea	a două	răspunsuri corecte)
1. Alegeți variantele ce	denumesc	operele în proză ale

lui I. L. Caragiale:

64

1. 
   „Zburătorul”;
   

2. 
   „În vreme de război„ , „Păcat”;
   

3. 
   „Sobieski și românii”;
   
4. 
   „O făclie de Paște”;
   

5. 
   „Moara cu noroc”.
   

2. 
   Notați caracteristicile principale ale pastelului:
   

1. 
   prezintă descrierea în imagini artistice a unui tablou din natură;
   

b) este o specie a liricii peisagice și erotice;

c) autorul zugrăvește viața pastorală și obiceiurile câmpenești;
d) sunt exprimate diverse stări emoționale ale omului;

5. 
   specie a genului liric, cu conținut sentimental-erotic.
   

3. 
   Selectați variantele corecte referitoare la activitatea cronicarilor:
   

1. 
   Cronicarii au activat și au scris Letopisețele în următoarea ordine cronologică: Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce.
   
2. 
   Letopisețul lui Grigore Ureche se numește
   

„Letopisețul Moldovei de la Dragoș Vodă		la
Aron Vodă”.
c) Letopisețul lui Miron Costin este	„Letopisețul	de
la Aron Vodă încoace până la Dabija Vodă”.
d) Grigore Ureche era adept	al aristocrației
domnești.
65

e) Miron Costin vine din rândurile oamenilor săraci care nu avut posibilitate să primească studii înalte.

4. 
   Identificați răspunsurile corecte:
   
   1. 
      Victor Hugo a scris operele „Notre Dame de Paris”,
      

„Mizerabilii”;

2. 
   Cicicov este personajul secundar al poemului în proză „Suflete moarte” de M.V.Gogol;
   

3. 
   Ghiță, Ana, Lică și Minodora sunt personajele nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici;
   

4. 
   opera „Nunta Zamfirei” este o odă;
   

5. 
   opera „Bătrâni” de Octavian Goga este un imn cântat sentimentului scurgerii timpului.
   

4. 
   Găsiți referințele la viața reală a poetului Mihai Eminescu în sonetul „Eminescu” de Liviu Deleanu:
   

1. 
   prietenia lui Mihai Eminescu și Ion Creangă;
   

2. 
   iubirea pentru ființa dragă;
   

3. 
   moartea prematură a poetului;
   

4. 
   pribegiile lui Eminescu;
   

5. 
   greutățile vieții, săracia în care a trăit poetul.
   

4. 
   Identificați trăsăturile caracteristice curentului literar – romantismul:
   

1. 
   a apărut în ultimele decenii ale sec. al XVIII-lea și începutul sec. al XIX-lea, în epoca revoluțiilor burgheze (în Anglia, Germania, apoi s-a răspândit în
   

Europa).

66

2. 
   specia nouă caracteristică acestei perioade este drama; trăsătura caracteristică – evadarea în trecutul istoric;
   
3. 
   a apărut în Franța în sec. al XVII-lea;
   

2. 
   a apărut în sec. XIV – XV, în Italia;
   
3. 
   curent apărut în sec. al XIX-lea.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)

1. 
   Uniți autorii cu gândurile corespunzătoare:
   

1. 
   Dimitrie Cantemir;
   
2. 
   Grigore Ureche;
   

3. 
   Vasile Alecsandri;
   

4. 
   Mihai Eminescu.
   

1. 
   „Toți de la Râm ne tragem...”;
   

2. 
   „Mi-am luat adio... lăsând în urma mea pe bietul Vasile Porojan...”;
   

3. 
   „Baltagul – poem al naturii și al sufletului omului simplu...”;
   

4. 
   „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră...”;
   

5. 
   „Știința – făclia adevărului este...”.
   

2. 
   Stabiliți corespondența:
   

1. 
   A rămas orfan, timp de patru ani a stat la casa stolnicului Constantin Cantacuzino;
   

67

2. 
   A contribuit la întemeierea teatrului românesc din Iași (1836);
   

2. 
   S-a născut la Paris în 1803, a fost bun prieten cu Vasile Alecsandri;
   

d) „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu.

1. 
   Prosper Merimee;
   

2. 
   Ion Neculce;
   
3. 
   O baladă;
   

4. 
   un mit;
   
5. 
   Gheorghe Asachi.
   

3. 
   Stabiliți corespondența operă – personalități oglindite în ele:
   

a) „Letopisețul Țării Moldovei” de Grigore Ureche; b) „Letopisețul Țării Moldovei” de Miron Costin; c) „Letopisețul Țării Moldovei” de Ion Neculce;

d) „Scrisoarea III” de M. Eminescu.

1. 
   domnia lui Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan;
   

2. 
   domnia lui Ștefan cel Mare;
   

3. 
   domnia lui Dimitrie Cantemir;
   

4. 
   domnia lui Mircea cel Bătrân;
   

5. 
   domnia lui Alexandru Lăpușneanul.
   

3. 
   Stabiliți corespondența: schemă – tipul ritmului:
   

a) IU / IU / IU / 1. dactil;

b) UI /UI /UI / 2. amfibtah;

c) UIU / UIU / UIU / 3. iamb;

68

d) IUU / IUU / IUU / 4. troheu;

5. anapest.


Nivelul IV

Citiți cu atenție textul dat:
„ – Doamne, cumnățică hăi, cum se pot învrăjbi oamenii din nimica toată,
luându-se după gurile rele! Ia poftim, soro, mai bine, să mâncăm ceva din ce-a dat Dumnezeu ... Căci dac-ai sta să faci voie rea de toate, zău, ar trebui de la o vreme
s-apuci câmpii!...” (Ion Creangă)

1. 
   Precizați modalitatea de expunere prezentă în text, numiți-o.
   
2. 
   Transcrieți din text două expresii populare.
   

3. 
   Transformați vorbirea directă în vorbire indirectă.
   

4. 
   Explicați ce sugerează structura „... ar trebui de la o vreme s-apuci câmpii...” .
   

Nivelul V
Alcătuiți portretul lui Ștefan cel Mare reieșind din conținutul „Letopisețului Țării Moldovei” de Grigore Ureche.

69

VARIANTA XI Nivelul I

(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
1. Identificați care a fost primul cărturar care s-a ocupat de cercetarea etnografiei și folclorului românesc:

1. 
   GrigoreUreche;
   

2. 
   Ion Neculce;
   

3. 
   Dimitrie Cantemir;
   
4. 
   Miron Costin.
   

2. 
   Enunțul „M-am dezbărat de Aristița și Calipsița ...”din comedia „Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri exprimă:
   

1. 
   despărțirea de cele două fete;
   

2. 
   satisfacția de a le fi găsit soți buni;
   
3. 
   bucuria de a fi scăpat de „pietrele din casă”;
   

4. 
   mulțumirea că le-a aranjat viața fetelor.
   

2. 
   Stabiliți răspunsul pe care i l-au dat meșterii din balada
   

populară „Mănăstirea Argeșului” lui Negru-Vodă în legătură cu faptul că pot construi o mănăstire:

1. 
   tot așa de frumoasă și luminoasă;
   

2. 
   mult mai frumoasă și mult mai luminoasă;
   

3. 
   foarte frumoasă și foarte luminoasă;
   

4. 
   nespus de frumoasă.
   

4. 
   Stabiliți care este intriga romanului „Baltagul” de
   

Mihail Sadoveanu:

1. 
   Nichifor Lipan plecase la Dorna după niște oi și era de-acu Sfântul Andrei, dar el încă nu se întorsese;
   

70

2. 
   între Suha și Sabasa se pierd urmele lui Nechifor;
   

2. 
   la praznic cei doi ucigași sunt demascați;
   

2. 
   din semne și vise Vitoria înțelege că Nechifor a murit.
   

5. Ce procedeu artistic folosește Costache Negruzzi pentru a descrie chipul domnitorului în nuvela „Alexandru

Lăpușneanul”:

1. 
   metafora;
   

2. 
   alegoria;
   
3. 
   anafora;
   

4. 
   antiteza.
   

6. Precizaţi ce reprezintă ultima parte a „Zburătorului” de Ion Heliade Rădulescu:

1. 
   o legendă istorică;
   

2. 
   un pastel;
   
3. 
   o legendă mitologică;
   

4. 
   un fragment de epopee.