Govornean Lilia Burla Elena literatura (româNĂ Și universală) culegere de exerciții complexe

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Identificați variantele ce conțin miturile fundamentale ale poporului român:
   
   1. 
      „Iliada și Odiseea”;
      

2. 
   „Soarele si Luna”;
   
3. 
   „O samă de cuvinte”;
   

4. 
   „Traian și Dochia”, „Miorița”;
   

5. 
   „Meșterul Manole ”, „Zburătorul”.
   

2. 
   Selectați frazele care aparțin domnitorului Alexandru Lăpușneanul din nuvela lui Costache Negruzzi cu același nume:
   

1. 
   „Ai să dai seama, doamnă!”
   

2. 
   „Dacă voi nu mă vreți eu vă vreu...”
   

3. 
   „Voi mulgeti țara, a venit vremea să vă mulg și eu pe voi…”
   

4. 
   „Învață să mori, tu care îi ucideai pe alții… ”
   

5. 
   „Pune să deie cu tunurile într-înșii... Să moară toți...
   

Ei sunt niște proști!”

3. 
   Identificați variantele care se referă la chipul lui Răzvan din drama „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu:
   

98

1. 
   generos, ambițios, iubitor de țară, dornic să trăiască liber;
   

2. 
   un rob pentru un galben;
   
3. 
   boier autoritar, avar, crud;
   

4. 
   orgolios, viclean;
   

5. 
   pune interesele poporului mai sus decât cele personale.
   

4. 
   Stabiliți variantele în care se caracterizează balada „Nunta Zamfirei” de George Coșbuc:
   
   1. 
      tema: relații părinți-copii;
      

2. 
   tema: poezia marilor evenimente din viață;
   

3. 
   e alcătuită din 28 de strofe (sextine), cuprinde momentele ceremonialului nunții țărănești.
   

4. 
   oglindește satul ca spațiu sfințit prin munca țăranilor.
   

4. 
   Care este semnificaţia hanului la începutul şi la sfârşitul nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici:
   
   1. 
      o moară obişnuită, la care se măcina făină;
      

2. 
   o răscruce, un loc de odihnă pentru călători;
   

3. 
   o cârciumă;
   

4. 
   iniţial e o „moară” a „măcinării” unor vieţi;
   

5. 
   devine în final o „moară” a nenorocului.
   

4. 
   Stabiliți caracteristicile nuvelei:
   

1. 
   specie a genului epic în proză de întindere mijlocie;
   

2. 
   operă de întindere mijlocie cu un singur episod;
   

3. 
   operă care prezintă fapte reale, un conflict puternic cu personaje centrale care se evidențiază puternic;
   

99

4. 
   operă cu mai multe linii se subiect și personaje numeroase;
   

4. 
   interesul cade pe personaj, nu pe situații.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)
1. Stabiliți tangențele baladei populare „Miorița” cu romanului „Baltagul” de Mihail Sadoveanu:

1. 
   „Că-i mai ortoman...”;
   

2. 
   „Că l-apus de soare...”;
   
3. 
   „Soarele și luna mi-au ținut cununa...”;
   

4. 
   „Vântul când a bate...”
   

1. 
   „Acum vedea adevărat și bine că vântul a contenit...”
   
2. 
   „Se făcea că vede pe Nichifor Lipan călare cu
   

spatele întors către ea trecând spre asfințit o revărsare de ape...”;
3. „S-a înălțat la soare ori a curs pe o apă...”;

4. 
   „Cel cu căciula brumărie a scos din chimir și a plătit, rămânând părintele Vasile mulțumit...”;
   

4. 
   „Căpățâna era spartă de baltag...”.
   

2. 
   Uniți opera cu tematica ei:
   

1. 
   M.Eminescu „Scrisoarea III”;
   

2. 
   Balada „Mănăstirea Argeșului”;
   

3. 
   I.Slavici „Moara cu noroc”;
   

4. 
   T.Arghezi „De-abia plecaseși”.
   

100

1. 
   sacrificiul în numele idealului artistic;
   

2. 
   relațiile părinți – copii;
   

3. 
   iubirea contradictorie;
   

4. 
   proslăvirea trecutului glorios și critica prezentului decăzut;
   
5. 
   relațiile de producție capitaliste.
   

3. 
   Stabiliți corespondența referitoare la opera „Romeo și Jiulieta” de W.Shakespeare:
   

a) Capulet; 1. Moare ucis de Romeo în duel.
b) Romeo; 2. Sfătuie pe Julieta să înghită băutura.

c) Tibalt; 3. Este prietenul devotat al lui Romeo.

4. 
   Lorenzo. 4. Era dușmanul familiei Montaque.
   

5. 
   O iubește nespus de mult pe Jiulieta.
   

4. 
   Stabiliți corespondența dintre temă și opera literară:
   

1. 
   Setea de înavuțire care conduce la alienarea ființei umane.
   

2. 
   Lupta românilor conduși de Mircea cel Bătrân, cu turcii, la Rovine.
   

3. 
   Tema părinților rămași singuri acasă în așteptarea copiilor plecați în lume.
   

4. 
   Urmările nefaste pe care le are asupra destinului omului, goana după bani.
   

1. 
   M. Eminescu „Scrisoarea III”;
   

2. 
   I. Druță „Ultima lună de toamnă”;
   

3. 
   I.L. Caragiale „În vreme de război”;
   
4. 
   W. Sheakespeare „Romeo și Julieta”;
   

101

5. I. Slavici „Moara cu noroc”.
Nivelul IV

Citiți cu atenție textul dat:

„Chirița: Iar!.. Iar!.. Că mare păcate cu-n plod!...

Îmi vine să latru. (Aleargă la ușa lui Ghuliță). Țâști diavoli, că mă bagi în ipohondrie.
Ghuliță (din odaie): Las', nineacă, că învăț mujica. Chirița: Ți-oi da cu acuș o mojică, trântorule, de nu-i
putea-o înghiți. (Intră în odaie).”

(Vasile Alecsandri, „Chirița în Iași”)

1. Identificați specia și genul literar al fragmentului de mai sus:

1. 
   epic, legendă;
   
2. 
   dramatic, comedie;
   

3. 
   epic, comedie.
   

2.	Precizați ce	tip de comic	distingeți	în fragmentul
dat:
	a) comic de situație;
	b) comic de personaje;
	c) comic de	limbaj.
3.	Identificați modalitatea de exprimare predominantă
în	text.
4.	Numiți arma cu ajutorul căreia			autorul critică
diferite defecte		individuale și	morale în	fragment.