Govornean Lilia Burla Elena literatura (româNĂ Și universală) culegere de exerciții complexe

Govornean Lilia Burla Elena

LITERATURA
(ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ)
CULEGERE DE EXERCIȚII COMPLEXE
PENTRU
EVALUAREA FINALĂ DE STAT
CLASA a 9 - a

CERNĂUȚI

2014

1

Рекомендовано Міністерством освіти і науки України

(наказ від 27.12.2013 № 1844)




Укладачі:
Говорнян Л.С., методист румунської мови та літератури (румунської і світової) Інституту післядипломної педагогічної освіти Чернівецької області
Бурла О.К., вчитель румунської мови та літератури (румунської і світової) Ніжньопетровецької загальноосвітньої школи І-ІІІ ступенів № 1 Сторожинецького району.
Рецензенти:
Бостан Л.О., кандидат філологічних наук, доцент кафедри румунської та класичної філології Чернівецького національного університету ім. Ю. Федьковича
Бирка М.Ф., кандидат педагогічних наук, доцент кафедри педагогіки, психології та теорії управління освітою Інституту післядипломної педагогічної освіти Чернівецької області.
Вринчану Ф.Д., асистент кафедри румунської та класичної філології Чернівецького національного університету ім. Ю. Федьковича
Лупу М.В., вчитель румунської мови та літератури (румунської і світової) Петрашівскої ЗОШ І-ІІІ ст., Герцаївського району
Збірник завдань для державної підсумкової атестації з «Інтегрованого курсу «Література» (румунська і світова)» для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою. 9 клас.
Укладачі:

Говорнян Л.С., Бурла О.К.
Пропоновані завдання для учнів 9-го класу вибрані відповідно до діючих критеріїв оцінювання навчальних досягнень школярів у системі загальної середньої освіти. Вони передбачають перевірку знань, умінь і навичок учнів як з окремих тем, так і з відповідних розділів програми.

2

Întroducere

Evaluarea finală de stat în clasa a 9-a la literatura (română și universală) are drept scop evaluarea capacităţilor, constatrea competenţelor formate la elevi care se va realiza la nivel de itemi, în test, conform principiului numeric în baza sarcinilor de divers nivel de complexitate.
Culegerea pe care v-o propunem cuprinde: sarcini sub formă de teste alcătuite în baza materialului prevăzut de programa şcolară, cu un răspuns sau cu două răspunsuri, de teste-corespondenţă; exemple de analiză literară prin prisma ideologiei şi esteticii curentelor literare, a stilisticii textului, în termenii teoriei literare însuşiţi anterior; eseuri-comentarii paralele, pe bază de texte literare, cu referire la texte studiate, la texte propuse sau la lecturi individuale din literatura naţională sau universală.
Lucrarea are drept scop evaluarea finală de stat a elevilor din clasa a 9-a, în şcolile cu limba română de predare din Ucraina. Este alcătuită în conformitate cu programa şcolară la „Literatura română” şi cuprinde materialul studiat în clasele a
8-a şi a 9-a.
În evaluarea cunoștințelor, competențelor sarcinile de lucru implică cerințe care privesc cunoașterea și înțelegerea unui text literer sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora), precum și redactarea de către elev a unor compuneri care presupun exprimarea propriilor păreri, caracterizare de personaj, evidențierea trăsăturilor unui personaj etc.
Elevii trebuie să dea dovadă de сunoaşterea operelor literaturii române din diverse perioade istorice, a curentelor şi şcolilor literare, a genurilor şi speciilor literare, a structurii textelor şi a resurselor expresive ale limbii.
3

Evaluarea tuturor creaţiilor elevilor impune multă atenţie din partea cadrului didactic, dar şi obiectivitate, efort şi concentrare. Însărcinările vor fi apreciate în felul următor:

Nivelul I – pentru fiecare răspuns corect elevul va fi apreciat cu 0,5 puncte, numărul total pentru nivelul I, va fi de
3 puncte;
Nivelul II – pentru fiecare răspuns corect 0,5 puncte, numărul total – 6 puncte;
Nivelul III – răspunsul corect fa fi apreciat cu 0,5 puncte, în total – 8 puncte;
Nivelul IV – va fi apreciat cu 4 puncte, pentru fiecare răspuns corect – 1 punct;
Nivelul V – se va aprecia cu 1-5 puncte, dacă compunerea este scrisă în mod corect, logic și concis, conștientizează procesul comunicǎrii și cultivează o vorbire și scriere clară și corectă,fără greșeli ortografice și de punctuație. Respectarea părţilor unei compuneri, folosirea cuvintelor şi a expresiilor frumoase, respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinut, scrisul lizibil, citeţ.
Numărul maximal de puncte acumulat de elev va fi de 24. Pentru a-l aprecia în sistemul de evaluare de 12 puncte, trebuie să împărțim numărul de puncte la coeficientul 2. Exemplu: numărul acumulat de puncte e de 17 : 2 = 8,5. Numărul se rotungește și elevul primește nota 9.
Pentru efectuarea lucrării se dau 90 de minute.
Culegerea respectivă este adresată atât profesorilor, cât şi elevilor.
Succese mari!

4

VARIANTA I

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Precizați care este definiția corectă a „Letopisețului”:
   

1. 
   o scriere literară cu elemente fantastice;
   

2. 
   o scriere nonliterară cu caracter istoric,în care evenimentele sunt prezentate în ordine cronologică;
   

3. 
   o scriere nonliterară în care autorul descrie numai perioada contemporană lui;
   

4. 
   o scriere literară în versuri.
   

2. Stabiliți personajul căruia îi aparține următoarea caracteristică:

„O bătrână ridicolă, cochetă și parvenită vine la Iași să-și mărite fetele...”

1. 
   Zoe („O scrisoare pierdută” Ion Luca Caragiale);
   

2. 
   Chirița („Chirița la Iași ...”.Vasile Alecsandri);
   
3. 
   Safta ( „Chirița în provincie”.Vasile Alecsandri);
   

4. 
   soacra („Moara cu noroc”, Ioan Slavici).
   

3. 
   Stabiliți numele personalității din istoria literaturii care a fost scriitor și domnitor:
   
   1. 
      Ion Neculce;
      

2. 
   Dimitrie Cantemir;
   

3. 
   Miron Costin;
   

4. 
   Costache Negruzzi.
   

3. 
   Identificați modalitatea de expunere în citatul:
   

„Vitoria îl privi clipind. Îl văzu sfios și nesigur, pe cănd ea era plină de gănduri, de patimă și durere…”

5

1. 
   narațiune;
   

2. 
   monolog interior;
   

3. 
   dialog;
   
4. 
   descriere.
   

1. 
   Soarta lui Răzvan din drama „Răzvan şi Vidra” de Bogdan Petriceicu Haşdeu se schimbă:
   

1. 
   odată cu găsirea bănuţului;
   
2. 
   când devine rob;
   

3. 
   când devine haiduc;
   
4. 
   când se îndrăgosteşte de Vidra.
   

2. 
   În poemul filozofic „Scrisoarea II” de Mihai Eminesu este vorba despre lupta românilor împotriva dușmanilor:
   

1. 
   de la podul Înalt (1475);
   

2. 
   de la Valea Albă (1476);
   
3. 
   de la Rovine (1392);
   

4. 
   din Codrii Cosminului (1497).
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Selectați răspunsurile corecte:
   

1. 
   Eminescu a studiat la Cernăuți (cu întreruperi) între anii 1858 – 1866.
   

2. 
   Lupta de la Rovine are loc în anul 1395.
   

3. 
   Alexandru Lăpușneanul s-a sfârșit de zile în cetatea
   

Hotinului.

4. 
   Ion Druță era unul din cei patru copii ai tătălui din
   

„Ultima lună de toamnă”.
6

5. 
   Francesco Petrarca a scris pasteluri.
   

2. 
   În sonetele lui Liviu Deleanu este evocat universul creației marilor clasici ai literaturii romăne Mihai Eminescu și Ion Creangă redat prin structurile:
   

1. 
   Luceafărul literaturii romăne;
   

2. 
   „.. poet îndrăgostit
   

de codri și de lacuri , si de stele...”;

3. 
   „Homer al nostru...”;
   

4. 
   „Ai deslușit ce-a fost și rău și bun Sub pana ta și tristă si glumeață”;
   

5. 
   „Eminescu e dacia sfântă, Eminescu-i Columna Traiană...”.
   

2. 
   Stabiliți afirmațiile corecte:
   
   1. 
      primele tipografii aparțineau bisericii;
      

2. 
   Psaltirea este cartea de ritual care cuprinde 151 de psalmi din Vechiul Testament.
   

3. 
   Cazania – carte de religie;
   

4. 
   Miron Costin a fost primul cronicar care a descris portretul lui Ștefan cel Mare;
   

5. 
   cronicarii au activat în următoarea ordine cronologică: Miron Costin, Grigore Ureche, Ion Neculce.
   

2. 
   Numiți două opere care aparțin lui Miron Costin:
   

1. 
   poemul filosofic „Viața lumii”;
   

d) legendele „O samă de cuvinte”;

3. 
   „Letopisețul Țării Moldovei...”
   
4. 
   lucrarea monografică „Descrierea Moldovei”;
   

7

5. 
   nuvela „Valea Albă”.
   

5. 
   Identificați variantele corecte refritoare la personajul Vidra din drama „Răzvan și Vidra” de bogdan Petriceicu
   

Hașdeu:

1. 
   Vidra dorește să se căsătorească cu boierul Ganea
   

2. 
   Vidra refuză să plece cu boierul Ganea;
   

3. 
   Vidra e impresionată de„ noblețea morală ”a lui Răzvan și rămâne cu el;
   

4. 
   Vidra e măndră că Răzvan a devenit capitan;
   

5. 
   Vidra nu e sigură pe aptitudinile excepționale ale lui Răzvan.
   

5. 
   Indicaţi variantele în care e descris chipul lui Ştefan cel
   

Mare:

1. 
   Miron Costin „Letopiseţul Ţării Moldovei”;
   

2. 
   Grigore Ureche „Letopiseţul Ţării Moldovei”;
   
3. 
   Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei”;
   

4. 
   Gheorghe Asachi „Valea Albă”;
   

5. 
   Ion Neculce „Letopiseţul Ţării Moldovei”.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)

1. 
   Stabiliți corespondența:operă-specie literară:
   
   1. 
      George Coșbuc „Nunta Zamfirei”;
      

2. 
   Ion Heliade Rădulescu „Zburătorul”;
   

3. 
   Gheorghe Asachi „La Patrie”;
   

4. 
   „Arca lui Noe”.
   

1. baladă ;

8

2. 
   parabolă biblică;
   

2. 
   poem-baladă;
   

2. 
   odă;
   
3. 
   epopee.
   

2. 
   Stabiliți corespondența referitoare la portretul lui Ștefan cel Mare:
   

a) portretul moral ; b) portretul fizic;

c) calitățile de strateg ; d) calitățile patriotice.

1. 
   om nu mare de stat;
   

2. 
   la lucruri de războaie meșter;
   

3. 
   vărsătoriu de sânge;
   
4. 
   raru război de nu biruia;
   

5. 
   leneșu.
   

2. 
   Stabiliți corespondența între numele și personajele pe care le reprezintă în drama „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu:
   

a) Răzvan; 1. mare vătav;

b) Sbierea; 2. țigan dezrobit;
c) Tănase; 3. cerșetor;

d) Bașotă. 4. boier bătrân;

5. 
   târgovețul.
   

4. 
   Stabiliți corespondența: caracteristică – personaj din nuvela „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi:
   

9

1. 
   tiran crud și violent care încalcă orice principii morale;
   

2. 
   personaj secundar, episodic: „era tristă și tânguitoare ca floarea expusă arșiței soarelui...”;
   

3. 
   boier „ învelit în rele, trădător, laș și slugarnic...”;
   
4. 
   personaj colectiv.
   

1. 
   poporul;
   
2. 
   Moțoc;
   

3. 
   Alexandru Lăpușneanul;
   
4. 
   Ruxandra;
   

5. 
   părintele Teofan.
   

Nivelul IV

Citiți cu atenție textul dat:
„Dacii desfăcuți de geți își au țara lor toată dincolo de Dunăre ...Dincolo,până-n mare e Moșia Romănă.In fruntea lor stă acum Decebal ,om harnic și cu vederi largi,ostaș ager și neînfricoșat în războaie,stăpân hotărât înzestrat cu toate însușirile unui minunat cârmuitor.Pe tronul Împărăției Romane sta molaticul Domițian, ostaș fricos și neînsemnat.”
(Alexandru Vlahuță, „Decebal. Traian. Luptele lor”)

1. 
   Indicați modul de expunere predominant în text.
   

2. 
   Găsiți în text o antiteză.
   

3. 
   Precizați genul literar.
   

4. 
   Care este originea românilor ce se desprinde din text?
   

10

Nivelul V

Scrieți o compunere „Portul național”, de maximum 20 de rânduri în care să folosiți arhaisme.

VARIANTA II
Nivelul I

(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
1. Identificați răspunsul corect referitor la legendele lui Ion Neculce „O samă de cuvinte”. În 12 legende apare figura domnitorului:

1. 
   Petru Rareș;
   

2. 
   Alexandru cel Bun;
   

3. 
   Ștefan cel Mare;
   
4. 
   Alexandru Lăpușneanul.
   

2. 
   Ciclul de versuri „Lăcrimioare” de V. Alecsandri cuprinde poezii dedicate:
   
   1. 
      prietenului Costache Negri;
      

2. 
   regretului despărțirii, în vara anului 1834, de
   

locuri	natale, în legătură	cu plecarea la Paris;
c) prietenului de copilărie		Vasile Porojan;
d) Elenei	Negri, sora lui Costache Negri.

3. Indicați care opera a lui Dimitrie Cantemir e considerată un roman alegoric:

1. 
   Descrierea Moldovei;
   

2. 
   Istoria ieroglifică;
   
3. 
   Istoria Imperiului Otoman;
   

11

4. 
   Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor.
   

4. 
   Identificaţi opera și autorul în conţinutul căreea se cuprind momente ale ceremonialului nunţii ţărăneşti:
   

1. 
   „Ultima lună de toamnă” de Ion Druță;
   
2. 
   „Făt-Frumos din tei” de M. Eminescu;
   

3. 
   „Chirița la Iași” de V. Alecsandri;
   

4. 
   „Nunta Zamfirei” de G. Coşbuc.
   

5. Identificați șirul în care toate cuvintele reprezintă universul creației lui Ion Creangă (pe baza sonetului „Creangă” de Liviu Deleanu):

1. 
   tâlc, jitarul, față;
   

2. 
   a ticlui, copilărie, veșnicii;
   

3. 
   Humulești, rapsozi, chimvale;
   
4. 
   haz, păs, jale, prispele.
   

6. 
   Identificați tipul baladei „Monastirea Argeșului”:
   

1. 
   cultă;
   

2. 
   populară;
   

3. 
   haiducească;
   

4. 
   pastorală.
   

Nivelul II

(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. Stabiliți caracteristicele		basmului cult:
a) operă epică	de mică întindere, în care se
povestește un	singur	fapt;

2. 
   operă cu personaje reale și fabuloase, din a căror confruntare ies învingătoare forțele binelui;
   

12

3. 
   se povestesc întâmplări neobișnuite din trecut, cu personaje însuflețite de sentimente nobile și
   

săvârșesc fapte mărețe;

d) operă epică narativă, în proză sau în versuri în care elementele reale se împletesc cu cele fantastice;
e) specie a genului epic, în care se dă o explicaâie imaginară unui fapt real, unui fenomen.

2. 
   Precizați variantele care conțin numai personaje din comedia „Chirița în Iași...” de Vasile Alecsandri:
   

1. 
   Chirița, Aristița, Calipsița, Șarl, Bârzoi;
   
2. 
   Ion, Bondici, Leonaș, Șarl;
   

3. 
   Chirița, Aristița, Calipsița, văduva Afin;
   

4. 
   Luluța, Leonaș, Bârzoi;
   
5. 
   Luluța, Guliță, Bondici, Pungescu, Ioana Țiganca.
   

2. 
   Stabiliți afirmațiile greșite referitoare la „Mănăstirea
   

Argeșului”:

a) mănăstirea a		fost		construită din	porunca lui
Negru	Vodă;
b) erau 10 zidari		și	cu	Manole – 11;
c) prima a	venit	cu	bucate Ana, soția		lui Manole;

4. 
   Negru Vodă a poruncit să construiască meșterii încă o mănăstire mult mai frumoasă;
   

e) pe	locul unde a căzut meșterul s-a ivit o fântână
cu	apă lină.

4. Precizați specia literară, autorul și opera căreia îi aparține fragmentul:

13

„Într-un fund de ulicioară stă nemișcată la portiță bătrâna ce-i cântase cocoșul în prag... E bătrâna și buna noastră mamă. A ieșit acum, ca și în multe alte seri, la portiță să ne aștepte...”:

1. 
   roman autobiografic;
   
2. 
   nuvelă;
   

3. 
   povestire;
   

d) Ion Druță, „Ultima lună de toamnă”;

5. 
   Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”.
   

5. 
   Găsiţi două caracteristici ale dramei:
   

1. 
   e în versuri sau în proză, în care tragicul se alătură comicului;
   

2. 
   autorul îşi exprimă direct gândurile;
   

3. 
   modul de expunere predominant esze dialogul;
   

4. 
   personajele sunt înzestrate numai cu calităţi pozitive de caracter;
   

5. 
   dramele au un deznodământ fericit.
   

5. 
   Identificați figurile de stil din exemplele de mai jos:
   

 „Doar izvoarele suspină

Pe când codrul negru tace...” (M.Eminescu)
 „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai...”
(„Miorița”)

1. 
   metaforă;
   

2. 
   antiteză;
   

3. 
   hiperbolă;
   

4. 
   personificare;
   

5. 
   metonimie.
   

14

Nivelul III (Teste-corespondență)

1. Stabiliţi corespondenţa: personaj – replică în baza nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici:

1. 
   „Dacă te duci şi te duci, ia-mă şi pe mine: nu vreau să-l mai văd.”
   

2. 
   „Eu voiesc să ştiu totdeauna cine umblă pe drum, cine trece pe aici...”
   

3. 
   „ ...şi mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrâneţe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte în ziua de astăzi.”
   

4. 
   „Ce să-mi fac, dacă e în mine ceva mai tare decât voinţa mea.”
   

1. 
   Ana;
   
2. 
   Ghiţă;
   

3. 
   Lică;
   
4. 
   bătrâna;
   

5. 
   Pintea.
   

2. 
   Uniți titlul operei cu ideea principală:
   

1. 
   Costache Negruzzi „Alexandru Lăpușneanul”;
   

2. 
   Bogdan Petriceicu Hașdeu „Răzvan și Vidra”;
   

c) Ion Heliade-Rădulescu „Zburătorul” ;

d) „Mănăstirea Argeșului.”

1. 
   adevăratul patriotism este lupta;
   

2. 
   operele de artă se crează prin jertfă;
   

3. 
   lupta pentru putere aduce nenorocire unei țări, persoane.
   

15

4. 
   orânduiala feudală trebuie schimbată.
   

4. 
   patimile trebuiesc evitate.
   

3. 
   Precizați domnia căror domni ai Moldovei descriu scriitorii:
   

a) Grigore Ureche;	1. Vasile	Lupu;
b) Costache Negruzzi;	2. Dmitrie Cantemir;
c) Ion Neculce;	3. Ștefan	cel Mare;

4. 
   Gheorghe Asachi. 4. Alexandru Lăpușneanu;
   

5. 
   Ștefan Voievod.
   

4. 
   Stabiliți corespondența operă – gen, specie:
   
   1. 
      George Coșbuc „Nunta Zamfirei”;
      

2. 
   Wiliam Shakespeare „Romeo și Julieta”;
   

3. 
   Ion Druță „Ultima lună de toamnă”;
   
4. 
   Liviu Deleană „Creangă”.
   

1. 
   genul dramatic, tragedia;
   

2. 
   genul epic, nuvelă;
   

3. 
   genul epic, roman;
   

4. 
   genul liric, poem – baladă;
   

5. 
   genul liric sonet.