Govornean Lilia Burla Elena literatura (româNĂ Și universală) culegere de exerciții complexe

Nivelul II

(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

84

1. Identificați operele ce aparțin speciei literare –

comedia:

1. 
   Vasile Alecsandri, „Chirița în Iași”;
   
2. 
   M. Eminescu, „Luceafărul”;
   

3. 
   B. P.-Hașdeu , „Răzvan și Vidra”;
   
4. 
   Molliere, „Burghezul în nobilime”.
   

5. 
   Ion Luca Caragiale, „În vreme de război”.
   

2. 
   Umanismul este:
   

1. 
   o mișcare social-culturală;
   

2. 
   o concepție că omul se poate perfecționa prin cultură și artă;
   
3. 
   un curent literar contemporan;
   

4. 
   folosirea scrierilor străine ca principal izvor de ispirație.
   

5. 
   o mișcare social-politică de eliberare de sub jugul cotropitorilor străini.
   

2. 
   Identificaţi răspunsurile corecte:
   

1. 
   „O samă de cuvinte” de Ion Neculce este prima culegere de legende istorice;
   

2. 
   Legendele din „O samă de cuvinte” de Ion Neculce sunt scrise în „Letopiseţul Ţării Moldovei” ale acestui scriitor;
   

3. 
   „O samă de cuvinte” cuprinde 42 de legende
   

„audzite din om în om”;

4. 
   toate legendele din „O samă de cuvinte” sunt legate de domnia lui Ştefan cel Mare;
   

5. 
   toate legendele reprezintă întâmplări reale caracteristice pentru Moldova acelor timpuri.
   

85

4. 
   Identificați variantele care conțin evenimente din „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir în partea a
   

II-a:

1. 
   despre starea politică a Moldovei;
   
2. 
   despre cultura și religia Moldovei;
   

3. 
   despre starea economică a Moldovei;
   

4. 
   despre obiceiuri și tradiții românești;
   
5. 
   despre așezarea, hotarele, clima, râurile, munții țării.
   

4. 
   Stabiliti afirmațiile corespunzătoare conținutului baladei
   

„Monastirea Argeșului”:

1. 
   Ana știa ce se va întâmpla cu ea;
   

2. 
   Manole își face aripi pentru a o scăpa pe Ana;
   

3. 
   „Monastirea Argeșului” este o baladă cu elemente de legendă;
   

4. 
   balada este alcătuită din cinci părți;
   
5. 
   locul zidirii mănăstirii e ales de Manole.
   

4. 
   Identificați care au fost lucrurile găsite, datorită cărora Vitoria Lipan a putut aprecia, că acolo a fost omorât soțul său, în opera „Baltagul” de Mihail Sadoveanu:
   
   1. 
      botforii și tașca, chimirul, căciula;
      

2. 
   botforii, cămașa și bondița, căciula;
   

3. 
   tașca în care era o scrisoare;
   

4. 
   oase risipite și scheletul calului;
   

5. 
   lucruri casnice.
   

Nivelul III (Teste-corespondență)
86

1. Stabiliți corespondența:

a) Primul document scris în limba română este … b) Mitropolitul Dosoftei traduce …

c) În 1688 s-a tipărit prima data …

4. 
   Grigore Ureche este primul cronicar care descrie
   

…

1. 
   Bibila;
   
2. 
   portretul lui Alexandru Lăpușneanul;
   

3. 
   portretul lui Ștefan cel Mare;
   
4. 
   Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung;
   

5. 
   Psaltirea în versuri.
   

2. 
   Identificaţi corespondenţa figurilor de stil în pastelul „Iarna” de Vasile Alecsandri:
   

a) epitet; 1. „Cumplită iarnă cerne norii...”;

b) comparaţie ; 2. „ Fulgii zbor, plutesc în aer ca un
c) repetiţie ; roi de fluturi albi...”

d) personificare; 3. „Ziua ninge, noaptea ninge,

5. 
   metaforă. dimineaţa ninge iară...”
   

4. 
   „lungi troiene călătoare”.
   

3. Recunoașteți personajele din nuvela „Ultima lună de

toamnă” de Ion Druță:

a) Andrei; 1. pădurarul, cuminte și ascultător;

b) Nicolai; 2. student la Soroca, mezinul;
c) Anton; 3. frumos și cuminte, ospitalier;

d) Serafim. 4. magazioner, înstărit, dar

87

zgârcit;

5. 
   scriitor, lucrează la redacția gazetei „Moldova Socialistă”.
   

4. 
   Stabiliți corespondența fragmentelor și denumirea operei, autorul:
   

1. 
   „Ținutul Cernăuților, care se întinde de-a lungul hotarului dinspre Polonia. Cel mai de seamă târg din acest ținut este Cernăuți așezat pe malul de la miază-noapte al Prutului...”
   

2. 
   „O, români ai Daciei, ce purtați un mândru semn De-origină, istoria acum fie-ne îndemn...”
   

3. 
   „...Și iată eu voi aduce asupra pământului potop de apă ca să pierd tot trupul de sub cer, în care este suflu de viață și tot ce este pe pământ va pieri...”
   

4. 
   „...De cu seară se făcuse de știre tuturor boierilor să se adune a doua zi, fiind sărbătoare, la mitropolie, unde era să fie și domnul...”
   

1. 
   Ion Heliade Rădulescu, „Zburătorul”;
   

2. 
   Gheorghe Asachi, „La Patrie”;
   

3. 
   Dimitrie Cantemir, „Descrierea Moldovei”;
   

4. 
   Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpușneanul”;
   

5. 
   „Arca lui Noe”, parabolă biblică.
   

Nivelul IV
Citiți cu atenție textul dat:
„– Să mă-cred în voi? Zise Lăpușneanul înțelegând planul lui. Pesemne gânditi că eu nu știu zicătoarea
88

moldovenească	„Lupul păru-și schimbă, dar năravul
ba?”. Pesemne	nu	vă	cunosc eu, și pre tine	mai
vârtos? Nu știu,	că	fiind mai mare peste oștile		mele,
cum ai văzut că	m-au		biruit, m-ai lăsat?.. ”

(Costache Negruzzi, „Alexandru Lăpușneanul”)

1. 
   Explicați sensul proverbului din text.
   

2. 
   Numiți modalitatea de exprimare.
   
3. 
   Căriu personaj i se adresează Lăpușneanul?
   

4. 
   Numiți genul și specia literară.
   

Nivelul V
Realizați o comunicare din 20 de rânduri în care să dovediți că meșterul Manole din „Mănăstirea Argeșului” este un arhetip.


VARIANTA XIV

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Indicați ce reprezintă povețele în opera „Cinstirea proverbelor” de Grigore Vieru:
   

1. 
   citate din diferite opere;
   

2. 
   zicători;
   

3. 
   proverbe;
   

4. 
   ghicitori.
   

2. 
   Precizați cum a fost „pana” lui Ion Creangă în sonetul lui Liviu Deleanu „Creangă”:
   

89

1. 
   foarte tristă;
   

2. 
   tristă și glumeață;
   

3. 
   serioasă;
   
4. 
   mângâietoare și iertătoare.
   

3. 
   Stabiliți figura de stil subliniată în exemplul:
   

 „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul...”
(Mihai Eminescu)

1. 
   metaforă;
   
2. 
   enumerație;
   

3. 
   personificare;
   

4. 
   repetiție.
   

4. 
   Precizați motivul care încadrează nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici în curentul literar „realismul”:
   

1. 
   este o lucrare narativă în proză;
   

2. 
   este zugrăvită în mod real lumea stepei ardelene din veacul al XIX-lea;
   

3. 
   cu un conflict puternic și personaje bine reliefate;
   

4. 
   se caracterizează printr-o analiză psihologică profundă.
   

4. 
   Precizați ce exprimă versurile:
   

„N-avem oști ,dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă Baiazid!”:

1. 
   vitejia lui Mircea cel Bătrân;
   

2. 
   mândria lui Mircea Cel Bătrân;
   

3. 
   patriotismul românilor: motivele pentru care românii nu vor îngenunchia în fața lui Baiazid;
   

4. 
   amenințarea lui Baiazid.
   

90

6. Indicați care este leacul de frică propus de Alexandru Lăpușneanul doamnei Ruxandra:

1. 
   spânzurarea capului boierului vinovat cu o țidulă lămuritoare;
   

2. 
   tăierea nasului lui Joldea propus de boieri a fi domn;
   
3. 
   construirea piramidei din capetele boierilor uciși;
   

4. 
   lacrimile jupâneselor văduve.
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. Stabiliți figurile de stil în cuvintele evidențiate:

 „Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare...”
(Mihai Eminescu)
 „Ca un glob de aur luna strălucea...”

(Dimitrie Bolintineanu)

1. 
   enumerație;
   
2. 
   antiteză;
   

3. 
   repetiție;
   
4. 
   metaforă;
   

5. 
   comparație.
   

2. 
   Identificați răspunsurile corecte referitoare la
   

„Letopisețul Țării Moldovei” de Grigore Ureche:

1. 
   narează fapte din istoria Moldovei de la Dragoș-Vodă (1359), până la domnia lui Aron-Vodă (1594);
   

2. 
   cuprinde descrierea perioadei 1457-1604;
   

3. 
   glorifică perioada domniei lui Ștefan cel Mare;
   

4. 
   povestește despre lupta cazacilor împotriva leșilor;
   

5. 
   e alcătuit din trei părți.
   

91

3. 
   Identificați răspunsurile corecte referitoare la sonetele „Eminescu” și „Creangă” de Liviu Deleanu în care autorul evocă:
   
   1. 
      clasicii literaturii române;
      

2. 
   diferiți scriitori români;
   
3. 
   faptele de vitejie ale poporului;
   

4. 
   istoria țării;
   

5. 
   scriitorii Mihai Eminescu și Ion Creangă.
   

3. 
   Recunoașteți specia literară – romanul din variantele de mai jos:
   

1. 
   „Moara cu noroc” de Ioan Slavici;
   
2. 
   „Baltagul” de Mihail Sadoveanu;
   

3. 
   „Nunta Zamfirei” de G. Coșbuc;
   

4. 
   „Notre dame de Paris” de Victor Hugo;
   
5. 
   „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu Hașdeu.
   

5. Identificați răspunsurile corecte referitoare la opera

„Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă” de Vasile Alecsandri:

1. 
   aparține genului epic;
   

2. 
   este o dramă;
   

3. 
   este o comedie de moravuri;
   

4. 
   face parte din genul dramatic;
   

5. 
   descrie dorința unei mame de a-și mărita fetele cu tineri de la țară.
   

6. 
   Menționați variantele ce exprimă viziunea poetului asupra prezentului contemporan în „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu:
   

92

1. 
   „Din izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut...”
   

2. 
   „Ce cu plugul și cu spada ați întins moșia voastră...”
   

3. 
   „Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații...”
   
4. 
   „O, eroi, care-n trecutul de măriri vă adumbriseți...”
   

5. 
   „Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă...”
   

Nivelul III (Teste-corespondență)

1. 
   Identificați cui aparțin replicile:
   

1. 
   „ – Oh, m-ați otrăvit, nelegiuiților!”;
   
2. 
   „Vezi, mamă, ce mă doare si pieptul mi se bate...” ;
   

3. 
   „Ți-a mai rămas să faci pe calea măririi un singur pas... ca s-apuci cu fală scaunul lui Ștefan...”;
   

4. 
   „De te-ar zări cumva te-ar și ucide...”.
   

1. 
   Vitoria Lipan;
   

2. 
   Tânăra Florica din balada „Zburatorul”;
   
3. 
   Alexandru Lăpușneanul;
   

4. 
   Vidra (din „Răzvan și Vidra”);
   

5. 
   Julieta (din „Romeo și Julieta”)
   

2. 
   Stabiliți corespondența momentelor subiectului operei literare în nuvela „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi:
   

a) Lăpușneanul vine în Moldova pentru a-și lua tronul; b) Retras în cetatea Hotinului, Lăpușneanul se

îmbolnăvește și moare în chinuri; c) Uciderea celor 47 de boieri;
d) conflictul dintre Alexandru Lăpușneanul și boieri, setea de răzbunarea domnitorului.
93

1. 
   deznodământul;
   

2. 
   desfășurarea acțiunii;
   
3. 
   expozițiunea;
   

4. 
   intriga;
   
5. 
   punctul culminant.
   

3. 
   Stabiliți corespondența: operă – personaj: a) „Chirița în Iași” de Vasile Alecsandri; b) „Scrisoarea III”de Mihai Eminescu; c) „Ultima lună de toamnă” de Ion Druță; d) „Odiseea” de Homer.
   

1. 
   Aristița, Calipsița, Guliță;
   

2. 
   Penelopa, ciclopii, Ulise;
   
3. 
   Manea, Ana, 9 meșteri;
   

4. 
   Mircea, Baiazid;
   
5. 
   Anton, Serafim, Andrei, Ion, Marinca.
   

4. Identificați răspunsurile corecte corespunzătoare conținutilui baladei „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu:

1. 
   Zburătorul (semnificația);
   

2. 
   partea I-a;
   

3. 
   partea a II-a;
   

4. 
   partea III-a.
   

1. 
   istoria unei iubiri împlinite;
   

2. 
   tânguirea tinerei încercată de fiorul iubirii;
   
3. 
   imaginea Zburătorului;
   

94

4. 
   pastelul înserării câmpenești;
   

4. 
   „un demon frumos, un eros adolescent, care trezește sentimentul dragostei la fete, iar ele tânjesc, se tânguiesc, se îmbolnăvesc...”
   

Nivelul IV
Citiți cu atenție textul dat:
„Din asfințit, de peste munte, Răsfrângeri roșii de amurg Se sfarmă-n licăriri mărunte Și-n Dunărea umbrită curg.
Dar unda tulbure le-ngroapă Când, sub răchitele din vale, De-abia mai tremură pe apă Ca niște coji de portocale...”
(George Topârceanu)

1. 
   Precizați cărui gen literar aparține textul și numiți două trăsături, care dovedesc această apartenență:
   
   1. 
      epic;
      

2. 
   liric;
   

3. 
   dramatic.
   

2. 
   Indicați care este modalitatea de expunere predominantă în text:
   
   1. 
      descrierea;
      

2. 
   dialogul;
   

3. 
   narațiunea.
   

3. 
   Transcrieți din text două figuri de stil, numiți-le:
   

4. 
   Precizați:
   
   1. 
      tipul strofei;
      

95

2. 
   rima;
   

2. 
   măsura versului.
   

Nivelul V
Scrieți o compunere de maximum 20 – 25 de rânduri pe tema „Legătura dintre generații”, după conținutul nuvelei
„Ultima lună de toamnă” de Ion Druță și „Bătrâni” de Octavian Goga.

VARIANTA XV

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Precizează varianta cu afirmații greșite despre structura textului liric:
   

1. 
   autorul exprimă în mod direct trăirile și sentimentele;
   
2. 
   are limbaj artistic;
   

3. 
   dispune de elemente de versificație;
   

4. 
   este prezent autorul, naratorul, cititorul, personajul.
   

2. 
   Identificaţi motivul din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, căruia îi corespund următoarele momente:
   

• 
  De Paşte, Ana rămâne cu Lică, la han.
  
• 
  La întoarcere Ghiţă o ucide.
  
• 
  Din porunca Sămădăului, Ghiţă este împuşcat.
  

• 
  Bătrâna consideră că aşa le-a fost soarta.
  
  1. 
     motivul personajului demonic;
     

2. 
   motivul căutării norocului;
   
3. 
   motivul hanului;
   

96

d) motivul destinului.

3. Sacrificarea de către meșterul Manole a soției sale s-a făcut cu scopul:

1. 
   să întărească zidul mănăstirii;
   
2. 
   să demonstreze dragostea față de Ana;
   

3. 
   așa era obiceiul;
   

4. 
   dorea să fie renumit.
   

3. Indicați figura de stil din versul:

„Tu, Moldavio mănoasă, ce pre mine ai născut.”
Gheorghe Asachi „La Patrie”

1. 
   metaforă;
   

2. 
   personificare;
   

3. 
   epitet;
   

4. 
   aliterație.
   

5. 
   Indicați cine din cronicari a fost martor ocular și
   

participant la lupta de la Stălinești, pe Prut, în iulie

1711:

1. 
   Grigore Ureche;
   

2. 
   Miron Costin;
   

3. 
   Ion Neculce;
   

4. 
   Dimitrie Cantemir.
   

6. 
   Identififcați varianta care cuprinde punctul culminant al nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici:
   

1. 
   Ghiță se hotărește să renunțe la „liniștea colibei”;
   

97

b) la han începe să vină Lică Sămădău;

c) urmărit de jandarmul Pintea, Lică își zdrobește
capul de un copac.

d) Ghiță o înjunghie pe Ana, cuprins de remușcări

că Dumnezeu nu i-a dat la timp gândul cel bun.