Hotărârea Consiliului Local nr. 112/26. 05. 2016

Serviciile şi beneficiile socialefuncţionale la nivel de municipiu sunt atât cele prevăzute de legislaţia relevantă şi care sunt oferite în acest caz, în majoritatea lor, de diversele instituţii cu responsabilităţi în domeniul social, cât şi cele dezvoltate şi acreditate de furnizorii de servicii sociale din sfera organizaţiilor nonguvernamentale, iar în acest caz vorbim fie de servicii proprii, particularizate în funcţie de categoriile de persoane vulnerabile de care se ocupă, fie de servicii descentralizate de către instituţii şi preluate de ONG-urile care dispun de resursa umană şi infrastructura necesară acordării lor. Un centralizator al serviciilor – pe tipuri de servicii –oferite de furnizorii de servicii sociale, respectiv de actorii care activează în domenii conexe socialului se regăseşte în Anexa nr. 6 a planului strategic.Serviciile şi beneficiile sociale pot fi clasificate urmând diverse taxonomii, dar pentru sistematizarea informaţiilor obţinute am optat în continuare pentru structurarea acestora în funcţie de categoriile de vârstă cărorali se adresează: copii şi tineri, persoane adulte şi persoane vârstnice.În cazul în care acelaşi serviciu/beneficiu social se adresează mai multor categorii de vârstă, am optat pentru poziţionarea în categoria în care se regăseştemajoritatea beneficiarilor.Au fost incluse în această listă la început serviciile şi beneficiile care sunt disponibile la nivelul municipiului Satu Mare, iar la final au fost menţionate alte servicii care sunt adresate inclusiv beneficiarilor proveniţi din municipiul Satu Mare, chiar dacă acestea sunt localizate în alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţ.

servicii şi beneficii sociale pentru copii şi tineri

ACFI: Casă de tip familial pentru copii lipsiţi de îngrijirea familiei CARITAS: Centrul de reabilitare și intervenție timpurie „Sf. Iosif” pentru copiii cu probleme de dezvoltare sau cu dizabilitate–Serviciicomplexe socio-medicale şi psihopedagogice de intervenţie timpurie Centrul Social Deschis Casa Prieteniei pentru şcolari aflaţi în dificultate şi familiile lor–Serviciide suport şi asistenţă pentru copii şi familiile lor, servicii de consiliere individuală şi de grup pentru familiile copiilor aflaţi în dificultate, servicii pedagogice pentru copiii aflaţi în dificultate, consiliere şi asistenţă psihologică pentru copii şi familii Centrul de zi Don Bosco pentru copii de vârstă preşcolară aflaţi în situaţii de risc–Serviciide suport şi asistenţă pentru copii şi familiile lor, servicii de consiliere individuală şi de grup pentru familiile copiilor aflaţi în dificultate Centrul Social Deschis „Sf. Paul” pentru tineri aflaţi în risc de a consuma droguri - Serviciide prevenire a formelor de dependenţă CJRAE: Servicii de consiliere psihopedagogică, orientare școlară și profesională, evaluare psihologică, terapie logopedică Coordonarea activităţii mediatorilor școlari Monitorizarea copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate Campanii de sprijinire a persoanelor defavorizate Elaborarea unui ghid metodologic privind abordarea copiilor cu cerinţe educative speciale CPECA: Prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri în mediul şcolar prin programe/proiecte/campanii de informare, educare şi conştientizare cu privire la riscurile consumului de droguri Servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri DGASPC: Serviciul management de caz în domeniul protecţiei copilului Biroul Adopţii Echipa mobilă a copilului cu dizabilităţi Telefonul Copilului Asistenţi maternali profesionişti Casele de tip familial din municipiul Satu Mare: CTF „Ana”, CTF „Maria”, CTF „Felicia” Centrul maternal „Lorena” Centrul social cu destinaţie multifuncţională pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie Centrul de asistenţă şi intervenţie a victimelor traficului de persoane, abuzului, neglijării şi exploatării „Andrei” Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap Satu Mare DJST: Programe cu caracter social pentru copii şi tineri defavorizaţi EVIDENȚA PERSOANELOR: Punerea în legalitate a copiilor nou-născuți abandonați, prin sistemul de asistență maternală FARA-FOYER: Căminul de tranzit Foyer Satu Mare – Asistenţăsocială cu cazare pentru tineri cu vârsta 18-26 ani, servicii de adăpost stabil, suport material şi consiliere şcolară şi vocaţională FRERES: Serviciul de integrare socio-profesională pentru tinerii excluşi social – Cazare, dobândirea deprinderilor de viaţă independentă, ocuparea unui loc de muncă, asigurarea formării profesionale, sprijin medical, suport psihologic Burse de studiu pentru liceeni şi studenţi provenind din medii defavorizate HANS LINDNER: Programul „GoStart” – Asistarea tinerilor provenind din familii dezorganizate/nefuncționale și/sau care au abandonat școala pentru (re)integrarea lor școlară, profesională, socială Programul „Raza Speranţei” – Asistență psiho-socială copiilor suferind de boli canceroase și a familiilor lor Parteneriat cu Asociaţia Sf. Rita - Susținere materială și metodologică a activității asociaţiei: sprijinirea familiilor numeroase, marginalizate ajunse sub limita subzistenţeiprin acordarea unui sprijin social şi spiritual, respectiv programe de integrare a copiilor în sistemul de învățământ preșcolar și școlar, programe tip after-school și de orientare profesională) IJJSM: Implicare în programele sociale ale ONG-urilor pentru copiii aflaţi în situaţii defavorizate IJPSM: Activităţi de prevenire a delincvenţei juvenile în centrele de plasament şi în casele de tip familial ISJSM: Programul naţional de protecţie socială „Bani de liceu” Programul „Euro 200”– Acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare Acordarea de rechizite şcolare elevilor din învăţământul primar şi gimnazial care provin din familii cu venituri mici LANGDON-DOWN: Centrul de zi pentru persoane diagnosticate cu sindromul Down–Activităţi educaţionale, extracurriculare, de terapie ocupaţională, kinetoterapie SF.ACOPERĂMÂNT: Programul „Masa prieteniei” – Masă caldă oferită persoanelor cu posibilităţi financiare scăzute, de trei ori pe săptămână Centrul de zi „Sfântul Nicolae” – activităţi educative tip after-school SF.BENEDICT: Servicii de dezvoltare, educare și instruire a copiilor și tinerilor care prezintă caracteristici din spectrul autist, precum și ușurarea modului de viață a familiilor acestora SF.RITA: Program after-school, cuprinzând activități educative, de recreere şi acordarea unei mese calde zilnice pentru elevi provenind din medii defavorizate (familii numeroase cu o stare materială precară) SF.VICENTIU: Centrul Fericitul Scheffler Janos – Recuperarea şi reabilitarea medicală a persoanelor aflate în dificultate, intervenţii socio-medicale specializate cu adresabilitate pentru copii, tineri, adulţi, vârstnici, familii, persoane cu handicap fizic, cu deficienţe mentale sau de învăţare, având un scop umanitar; terapii: psihiatrie pediatrică, logopedie, TSMT, terapie specifică pentru autism, intervenție psihopedagogică, kinetoterapie, terapia K Active, hidroterapie pentru copii, terapia DSGM, terapia Pfaffenrot SERV.MALTEZ: Programe de tip after-school pentru copii în pericol de abandon școlar, proveniți din familii defavorizate, care nu beneficiază de îndrumare și sprijin la lecții din partea părinților SPAS: Serviciu de socializare şi dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă pentru copiii din familii aflate în dificultate Servicii de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat Creşa socială „Prichindel” Centrul Social de Servicii Medicale Angajarea asistenţilor personali pentru îngrijirea copiilor cu handicap grav / Acordarea indemnizaţiilor pentru copiii cu handicap grav STEA: Centrul de zi pentru copii şi tineri din grupuri vulnerabile Echipa mobilă de intervenţie stradală

servicii pentru persoane adulte

AHFSM: Servicii de consiliere psiho-profesională şi juridică a persoanelor cu dizabilităţi Servicii de asistenţă pe piaţa muncii pentru persoanele cu dizabilităţi Serviciul de mediere pe piața muncii Atelierul Protejat „Miracole” AJOFM: Servicii de informare, orientare şi consiliere profesională a persoanelor neîncadrate în muncă Calificarea şi recalificarea persoanelor neîncadrate în muncă Stabilirea şi plata drepturilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă AJPIS: Plata venitului minim garantat Plata alocaţiei pentru susţinerea familiei Plata ajutoarelor de plasament Plata ajutoarelor de încălzire ANSM: Servicii de consiliere și reprezentare juridică pentru persoane cu deficienţe de vedere ANSRSM: Centru de consiliere şi sprijin pentru persoane surde, surdo-mute şi hipoacuzice ASOC.COPII: Servicii de consiliere pentru mame, inclusiv mame minore, pentru femeile însărcinate şi pentru cele de vârstă reproductivă şi facilitarea accesului la servicii medicale ASPROSAM: Servicii pentru adulţi şi copii cu probleme de sănătate mentală–Consiliere individuală, grupuri de suport, reabilitare psihosocială a persoanelor cu tulburări psihice şi a familiilor acestora BJROMI: Acţiuni, proiecte şi programe integrate în scopul îmbunătăţirii situaţiei romilor CARITAS: Centrul de Resurse pentru integrare socială şi profesională – Servicii de integrare socială, servicii de orientare profesională Cantina de ajutor social – Servicii de preparare şi servire a unei mese calde pe zi, servicii de distribuire de hrană rece pentru sfârşit de săptămână şi sărbători CJRAE: Programe de educaţie parentală în comunităţile dezavantajate CNASSM: Identificarea nevoilor sociale individuale, familiale şi de grup Măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de criză Măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor aflate în dificultate Activităţi şi servicii de consiliere COLEGIUL MEDICILOR: Servicii medicale de urgenţă pentru persoanele neasigurate CPECA: Prevenirea consumului de tutun, alcool şi droguri în mediul şcolar prin programe/proiecte/campanii de informare, educare şi conştientizare cu privire la riscurile consumului de droguri Servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri DGASPC: Serviciul evaluare complexă în domeniul asistenţei sociale Serviciul management de caz pentru adulţi şi monitorizare servicii sociale Serviciul de intervenţie pentru situaţii de abuz, violenţă în familie, trafic şi alte situaţii de urgenţă în domeniul asistenţei sociale Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Centrul de îngrijire şi asistenţă socială „Şansa” Centrul de servicii de recuperare neuro-motorie (de tip ambulatoriu) “Sf. Spiridon” Centrele de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap “Lucia” şi „Laura” Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele cu handicap mintal “O viaţă nouă” Compartiment de intervenţie în situaţii de urgenţă pentru asistaţii cu deficienţe severe DSP: Servicii oferite de mediatorii sanitari şi asistenţii comunitari (în trecut) Testare de laborator şi consiliere în domeniul prevenirii şi supravegherii infecţiei HIV/SIDA pentru femeile gravide şi persoanele din grupele de risc EVIDENȚA PERSOANELOR: Scutire de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate a persoanelor care fac obiectul unor măsuri de ocrotire și protecție socială și/sau nu realizează venituri, respectiv persoanelor reținute sau arestate care nu dispun de mijloace financiare HANS LINDNER: Programul „Tinere mame” – Asistarea mamelor cu vârsta cuprinsă între 20-35 de ani, cu mai mulți copii, prin reinserția lor pe piața muncii și informarea lor cu privire la educația, alimentația și menținerea stării de sănătate a copiilor Birou social –intermediere pentru găsirea unui loc de muncă (ajutor în completarea unui CV) sau alte tipuri de prestări sociale destinate persoanelor din medii defavorizate IJJSM: îndrumarea persoanelor aflate în dificultate (persoane care practică cerşetoria, persoane care practică prostituţia) către instituţii/ONG-uri pentru rezolvarea problemelor lor IJPSM: Implicarea specialiştilor în rezolvarea unor probleme de ordine şi linişte publică în comunităţile de romi PENITENCIAR: Serviciul Asistenţă psihosocială pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate – Programe de dezvoltare a abilităţilor pentru viaţă independentă Serviciul Educaţie pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate Calificare profesională în funcţie de cererea de pe piaţa forţei de muncă POLIŢIA LOCALĂ: Orientarea persoanelor aflate în dificultate (persoane care practică cerșetoria, persoane fără adăpost etc.) către instituții/ONG-uri în vederea soluționării problemei lor (DGASPC, Centrul Social de Urgenţă etc.) Însoțirea persoanelor care prestează muncă în folosul comunității: cei aflaţi în evidenţa SPAS pentru venitul minim garantat şi cei aflaţi în evidenţa Serviciului de Probaţiune PROBAȚIUNE: Programe de consiliere acreditate, individuale şi de grup, adresate persoanelor care execută o pedeapsă neprivativă de libertate SATUL DE LUT: Construirea de case naturale de către persoane defavorizate împreună cu voluntari Sprijin în dezvoltarea personală şi interpersonală a beneficiarilor, consiliere şi orientare profesională, terapie ocupaţională, sprijin în integrare socială SERV.MALTEZ: Acordarea de ajutoare ocazionale periodice pentru cei mai vulnerabili membrii ai comunităţii SF.ACOPERĂMÂNT: Programul „Masa prieteniei” – masă caldă oferită persoanelor cu posibilităţi financiare scăzute, de trei ori pe săptămână Oferirea de pachete cu alimente cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun și cu ocazia zilei Sf. Nicolae Asistență medicală (consultaţii şi tratament la domiciliu, asigurarea medicaţiei, tratament stomatologic, vizitarea bolnavilor spitalizaţi sau aflaţi în convalescenţă şi supravegherea lăuzelor şi nou-născuţilor, asistenţă medicală şi ajutor material pentru intervenţiile chirurgicale şi perioadele post-operatorii) Servicii de cazare provizorie în cadrul locuinței asociației pentru persoane și familii aflate într-o situație defavorizată SPAS: CentrulSocial de Urgenţă pentru Adulţi Centrul Multifuncţional Social Serviciul de informare şi mediere a persoanelor de etnie romă Serviciul de monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul Angajarea asistenţilor personali pentru îngrijirea persoanelor adulte cu handicap grav / Acordarea indemnizaţiilor pentru persoanele adulte cu handicap grav SPITAL: Servicii de informare, consiliere, prevenţie şi intervenţie de urgenţă

servicii destinate persoanelor vârstnice

CARITAS: Centrul de îngrijire la domiciliu Sf. Hildegarda–Serviciisociale de bază, servicii de suport, servicii medicale Centrul de zi „Speranţa” pentru vârstnici– Serviciide reinserţie socială a persoanelor în vârstă Căminul de zi pentru Vârstnici „Sf. Iacob”– Serviciide bază, servicii de suport, servicii de asistenţă CRUCEA ROŞIE: Servicii de îngrijire bătrâni la domiciliu Serviciul de Ambulanţă Socială a Crucii Roşii în ajutorul persoanelor fără adăpost HANS LINDNER: Birou social – ajutoare sociale ocazionale sub formă de medicamente, scutece sau alte tipuri de prestări sociale destinate persoanelor din medii defavorizate SF.ACOPERĂMÂNT: Programul „Masa prieteniei” – Masă caldă oferită persoanelor cu posibilităţi financiare scăzute, de trei ori pe săptămână Pachete cu alimente cu ocazia sărbătorilor de Paști și de Crăciun Consiliere pentru obținerea diferitelor tipuri de acte (de identitate, certificat de handicap, acte pentru obținerea unui tip de pensie, etc.) SPAS: Servicii de socializare şi petrecere a timpului liber pentru persoane vârstnice Angajarea asistenţilor personali pentru îngrijirea persoanelor vârstnice cu handicap grav / Acordarea indemnizaţiilor pentru persoanele vârstnice cu handicap grav

Servicii sociale disponibile în afara municipiului Satu Mare

CARITAS: Centru de integrare prin terapie ocupaţională pentru tineri cu dizabilități „Casa Perla” din localitatea Homorodu de Jos DGASPC: Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială “Alexandru” din localitatea Carei Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane cu Handicap Mintal “ Sfânta Ana” din localitatea Carei Centrul de recuperare şi reabilitare „Cristiana” din Carei Căminul pentru persoane vârstnice Viile Satu Mare Centru social cu destinaţie multifuncţională din localitatea Noroieni pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţia copilului Casele de tip familial din localităţile Borleşti, Berindan, Tăşnad, Amaţi, Noroieni, Carei, Răteşti, Oar Centrele de plasament al copilului din Halmeu şi Hurezu Mare

Instituţiile şi organizaţiile nonguvernamentale implicate în Grupul de lucru intersectorial pentru prevenirea și combaterea excluziunii sociale a persoanelor vulnerabile din Satu Mare s-au confruntat în ultimii trei ani cu diverse situaţii problemă, încercând să intervină în sprijinul persoanelor şi/sau grupurilor defavorizate, fără a reuşi însă acest lucru. Acestea sunt tipuri de probleme pe care instituţiile sau organizaţiile nu le-au putut rezolva pe cont propriu până în prezent, dar care ar putea fi abordate în parteneriat prin proiecte intersectoriale, pentru a folosi în avantajul persoanelor vulnerabile experienţele existente în reţeaua furnizorilor de servicii sociale. Aceste situaţii problemă sunt prezentate în Anexa nr. 7 şi pot fi privite ca puncte de pornire în redactarea şi depunerea de proiecte în funcţie de interesele fiecărei organizaţii partenere. În acelaşi timp trebuie remarcate succesele specialiştilor din sistemul de asistenţă socială sătmărean în ceea ce priveşte suportul pentru persoanele defavorizate. Principalele realizări aleinstituţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale membre GIPEX în ultimii trei ani de activitate pot fi parcurse în Anexa nr. 8 la prezentul document strategic.

O prezentare a bugetelor de venituri şi cheltuieli ale principalelor instituţii furnizoare de servicii şi beneficii sociale (Serviciul Public de Asistenţă Socială Satu Mare şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială Satu Mare), precum şi a organizaţiilor nonguvernamentale care activează în domeniul social poate fi parcursă în Anexa nr. 9 la acest document. În continuare, în Anexa nr. 10, sunt oferite informaţii cu privire la organizaţiile nonguvernamentale ce sunt finanţate din bugetul municipiului sau bugetul judeţului.
Atunci când accesează serviciile şi beneficiile sociale disponibile la nivelul municipiului Satu Mare, categoriile vulnerabile se confruntă cu o serie de dificultăţi. Cele mai semnificative dintre acestea pot fi considerate:

• 
  Nivelul scăzut de educaţie– îiîmpiedică să comunice eficient, să participe la activităţile propuse în beneficiul lorsau la proiectarea propriului viitor
  
• 
  Atitudinea beneficiarilor –inconsecvență în participarea activă pentru obţinerea serviciilor, asumarea responsabilităţii şi proprietăţii (ownership-ul) problemei, asumarea obligaţiilor în paralel cu drepturile; refuzul beneficiarilor: sunt puţini cei care înţeleg nevoia de implicare pe termen lung pentru soluţionarea unor probleme complexe şi care îşi asumă respectarea condiţiilor de acordare a unor servicii; dependenţa de serviciile sociale
  
• 
  Criterii restrictive de eligibilitate – nu toată lumea are acces la toate serviciile de care ar putea avea nevoie, trebuie să îndeplinească anumite condiţii; uneori, serviciile disponibile pot fi accesate în două trepte (pentru a accesa un serviciu la care au dreptul trebuie mai întâi să obţină un alt serviciu sau beneficiu din partea unei alte instituţii sau organizaţii, fără să ştie că acest pas este obligatoriu)
  
• 
  Număr limitat de beneficiari – centrele care oferă anumite servicii de interes pentru categorii largi de populaţie au locuri limitate, şi multe persoane ajung pe liste de aşteptare sau nu pot beneficia de servicii datorită faptului că nu sunt locuri disponibile
  
• 
  Lipsa actelor de identitate şi de stare civilă – persoanele fără acte pur şi simplu nu există pentru autorităţi; fără aceste acte nu se pot primi drepturile de natură socială
  
• 
  Lipsa asigurărilor – persoanele fără asigurare medicală sau fără asigurare socială nu pot beneficia de servicii medicale sau de pensii decât în anumite condiţii speciale, extrem de restrânse
  
• 
  Lipsa serviciilor şi/sau a specialiştilor – din oferta de servicii sociale organizată la nivel de municipiu lipsesc anumite servicii specializate, pentru care fie nu există resursa umană necesară, fie nu s-au identificat încă resursele financiare pentru înfiinţarea lor, astfel persoanele aflate în nevoie nu au cui să se adreseze sau pot accesa respectivele servicii doar cu costul unor lungi deplasări
  
• 
  Dizabilitatea – ridică probleme când vine vorba de deplasarea repetată la locul unde este oferit serviciul
  
• 
  Diferenţe de limbă – necunoaşterea limbii române (sau, după caz, a limbii maghiare) de către anumite persoane îi împiedică să comunice efectiv cu cei care ar trebui / ar putea să le ofere diverse servicii
  
• 
  Lipsa de cunoaştere a soluţiilor alternative de către specialiştii din sistemul de asistenţă socială şi slaba colaborare dintre cei aflaţi la firul ierbii– în condiţiile în care cei care lucrează într-o instituţie sau organizaţie nonguvernamentală nu au o foarte bună cunoaştere a reţelei de furnizori de servicii şi beneficii sociale, aceştia nu pot să îndrume beneficiarii către alte instituţii şi ONG-uri care ar putea să le asigure serviciile necesare
  
• 
  Lipsa de viziune şi de empatie – problemele profunde cu care se confruntă un beneficiar nu pot fi abordate în mod eficient dacă cei care lucrează în sistem nu încearcă să le înţeleagă dintr-o perspectivă holistică, dincolo de „felia” sa de responsabilitate.
  

Fără pretenţia unei liste exhaustive, prezentăm în continuare câteva dintre dificultăţile întâmpinate de beneficiarii serviciilor sociale atunci când se adresează instituţiilor sau organizaţiilor nonguvernamentale pentru a solicita ajutor. În fragmentele de interviu selectate se remarcă în anumite cazuri şi măsurilepropuse la nivel intern pentru a facilita accesarea de către potenţialii beneficiari a serviciilor şi beneficiilor sociale disponibile (acestea sunt subliniate în text pentru o mai uşoară recunoaştere):

Nu există asistență comunitară, cu asociația încercăm să dezvoltăm această parte, vrem să existe un centru de întâlnire pentru beneficiari, cu activități ocupaționale cu specialiști care să îi ajute să fie pregătiți pentru viață, de la a accesa un loc de muncă până la a plăti o factură pentru utilități. (ASPROSAM)

Să acceseze serviciile de intervenție timpurie pentru un copil cu probleme de dezvoltare sau cu handicap … este o problemă deplasarea.Sunt programe de durată și costul transportului este greu de suportat financiar pentru familie și din păcate în acest sens nu îi putem ajuta. Dificultăți de ordin administrativ, acele reglementări ale serviciilor; nu tot timpul persoana care accesează serviciile corespunde tuturor condițiilor – spre exemplu nu au buletin, nu au certificat, nu au obținut încă certificatul de handicap. Îi ajutăm/ îi însoțim pentru rezolvarea actelor, sunt persoane cu nivel scăzut de școală, pe care obligatoriu trebuie să îi însoțim deoarece nu se descurcă. Fiecare serviciu are în componență cel puțin un asistent social care are un rol de a interveni în aceste situații. (CARITAS)

În ciuda faptului că se explică care este rolul consilierului, cu cine lucrează și cine sunt beneficiarii săi, în România există încă confuzia dintre psiholog și psihiatru. Este teama copiilor de a nu fi etichetați. Consilierii solicită acordul părinților, iar nu toți părinții doresc să își dea acordul, ori nu vreau ori nu înțeleg importanța consilierii. Mai sunt probleme unde părinții nu înțeleg necesitatea educației și tolerează absenteismul școlar, dar prin activități coerente reușim să rezolvăm și această problemă. (CJRAE)

Medicul de familie trebuie să vadă persoana neasigurată - unde este încadrabilă, dacă este urgență este caz gratuit, dacă nu este urgență este un caz obișnuit și necesită trimiteri la specialiști, rețete și investigații medicale … atunci este deja o problemă majoră. (…)Medicii de familie fac acest serviciu social și fac selecția cazului, dăm indicațiile minimale, știm că nu poate să își plătească asigurările sociale sau consultația la medic, dar am făcut un triaj al situației și am identificat nevoile primare ale pacientului.(…) S-a întâmplat acum ca problema de la medicii de familie să fie migrată spre unitățile UPU, deoarece acolo, până la un anumit punct, aceste persoane neasigurate beneficiază de asistență medicală gratuită. (COLEGIUL MEDICILOR)

Procesul de tratament, mai ales consilierea psihologică, necesită un timp îndelungat, de aceea mulți renunță pe parcurs. Majoritatea consumatorilor de droguri nu vine benevol, ei sunt aduși de părinți, iar dacă pe parcursul procesului de asistenţă nu sunt verificați de părinți dacă vin sau nu vin, atunci și ei renunţă pe parcurs. Dificultăți în acordarea asistenţei integrate pot fi legate de locația noastră, pentru că ei au nevoie de servicii confidențiale, au nevoie de un loc unde să vină, să nu fie văzuți, este o nevoie mare de spaţiu adecvat. Noi avem activitatea într-un spaţiu al unei instituții, ei vin și trebuie să se legitimeze ca să aibă acces la noi și asta este o problemă mare, care trebuie rezolvată. (…)Lipsa asigurărilor de sănătate este o altă dificultate cu care se confruntă consumatorii de droguri: cei majori, dacă nu lucrează, nu sunt asigurați, cei mai mulți dintre ei ajung la Urgență în faza de intoxicare, de acolo sunt lăsați liberi, foarte puțini ajung la noi şi numai dacă vor ei să ajungă. Tratamentul de urgenţă este asigurat, este gratuit, dar după aceea internarea nu mai este gratuită dacă nu au asigurare de sănătate. (CPECA)

Avem multe cazuri cu persoane care vin și vor să beneficieze de ajutor pe baza unor boli, trebuie știut că una este boala și alta e dizabilitatea, așadar se fac confuzii și sunt multe persoane care nu cunosc bine legislația care speră că vor putea beneficia de acei bani, dar dacă nu se încadrează în legislație noi nu le putem elibera certificat de handicap și noi nu îi putem ajuta. (DGASPC)

Sunt comunități de romi în care nu sunt mediatori sanitari, dar dacă primăria nu dorește să se implice cu așa ceva, atunci noi nu avem niciun mijloc să îi obligăm. Există și legislație care prevede faptul că la un număr de 700 de persoane care se declară de etnie romă se poate angaja un mediator sanitar … sau la 500 de persoane vulnerabile, prin care înțelegem familii monoparentale și persoane cu handicap. Așa ar trebui văzută situația, ca într-o comună să fie și un mediator sanitar și un asistent comunitar care să medieze accesul romilor la serviciile de sănătate și cele administrative. (DSP)

Lipsa resurselor materiale. Măsură: Evidența Persoanelor tipărește pozele, acestea se pregătesc la sediul lor; se poate beneficia de scutirea de taxe în cazul în care persoana are o anchetă socială din partea Autorității Tutelare; taxele sunt mici: cartea de identitate costă 11 lei, cartea de identitate provizorie costă 6 lei; s-ar putea mări perioada de valabilitate a cărților de identitate; nu se poate face scutire de la taxa de timbru; totuși o practică informală este realocarea banilor proveniți din taxele de urgență pentru achitarea taxei de timbru. Șeful Serviciului Public de Evidență a Persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate în următoarele situații: pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor care fac obiectul unor măsuri de ocrotire și protecție socială și/sau nu realizează venituri, respectiv: copiii orfani, abandonați și persoanele în vârstă, aflate în unități de ocrotire și protecție socială, persoanele cu handicap ori care beneficiază de ajutor social; pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reținute sau arestate care nu dispun de mijloace financiare.Persoanele care sunt victime ale calamităților naturale, ale incendiilor sau ale unor dezastre sunt exceptate de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate. Expirarea actelor de identitate. Măsură: Expedierea de invitații nominale la domiciliu cu înștiințarea situației actului de identitate. Nu este o soluție funcțională de fiecare dată, având în vedere numărul mare al persoanelor mutate în străinătate, dar cu adresa de domiciliu din acte neschimbată. Dezinteresul: uneori chiar stă în interesul beneficiarilor să nu dispună de acte de identitate, astfel reușind să se eschiveze de la plata unor taxe (amenzi, impozite etc.); exemplul prostituatelor care adună amenzile primite de-a lungul anilor fără a le plăti. (EVIDENȚA PERSOANELOR – parafrazare a fragmentului din interviu)

Am avut cinci cazuri în care a trebuit să sistăm furnizarea serviciilor tinerilor. Era vorba de tineri care au trăit mult timp pe stradă și aceștia aveau nevoie de un program foarte strict ca ei să înțeleagă foarte bine diferența dintre viața pe stradă și viața dintr-un loc strict, iar programul nostru fiind semi-deschis, adaptarea lor nu s-a realizat. (…) Tinerii care vin aici în primul rând se adaptează cu programul, să cunoască colectivul, să își găsească locul în colectiv, prima perioadă este de acomodare și odată cu acomodarea (vine şi) clarificarea nevoilor lui. (…) Nu toate categoriile defavorizate au servicii la care se pot adresa. Spre exemplu tinerele care rămân însărcinate care nu au unde să stea până în luna a șaptea, persoanele cu handicap de pe stradă care nu au loc în centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, persoanele cu dependențe de alcool sau alte substanţe și nu au centre care să încerce să îi ajute. (FARA-FOYER)

Asistații sau grupurile vulnerabile nu sunt atât de bine educați și nu au puterea necesară să își reprezinte interesele acolo unde se oferă ceva, și nu întotdeauna cererea și oferta se și întâlnesc, părţile nu au niciodată suficientă răbdare pentru a armoniza cererea cu oferta și nici nu se caută corelarea cererii cu oferta. Noi ca fundație încercăm să le intercalăm ca să se găsească cele două, să rezolvăm nevoia dar și ofertantul să aibă ce oferi. Interesul ambelor părți este să se apropie și amândouă să își găsească atât rezolvarea cât şi puterea de a oferi serviciul. Fiecare rămâne cu problema lui, dar dacă asistatul nu povestește în altă parte ce probleme a întâmpinat sau ofertantul nu povestește cu alții sau nu formează un consiliu cu alţii, aceste două nu se vor întâlni. Categoriile vulnerabile nu sunt suficient informate și nici suficient pregătite să acceseze corect servicii sociale, iar cei care oferă aceste servicii nu sunt suficient de sensibili sau nu acordă suficientă răbdare, sinceritate. Prin acordarea serviciilor de obicei nu se rezolvă problemele complexe ale categoriilor vulnerabile; nu prea se caută soluții alternative, polivalente, durabile; se constată insuficienta pregătire sau puținele experiențe alternative ale celor care pot oferi servicii. Nu se acordă urmărire sau reprezentare a intereselor celui care a devenit client, nu se organizează consiliu, prin invitarea părților care pot avea influență pozitivă asupra succesului scontat. Măsurile Fundaţiei Hans Lindner: am intermediat interesele ambelor părți (în conflict), am ajutat clienții să-și poată îndeplini condițiile impuse lor, am încercat să întrunim consilii de soluționare; de obicei s-a reușit doar cu celelalte ONG-uri și instituții cu care Fundaţia Hans Lindner are parteneriate, am încercat să organizăm vizite de studii în alte localități, am organizat mese rotunde, social-cafe-uri, cu invitarea celorlalte ONG-uri şi instituții sociale, precum și cu școli, profesori, medici etc., am organizat evenimente și am realizat publicații de sensibilizare a comunității, seara de binefacere, conferințe de presă, caravane în școli, flyer-e, afișe, emisiuni radio-TV. (HANS LINDNER)

Dificultățile cu care se confruntă categoriile vulnerabile când accesează serviciile noastre sunt în primul rând cele de deplasare, deoarece sunt persoane cu handicap grav. Noi le oferim transport, avem beneficiari din municipiu pe care îi luăm noi cu mașina, iar cei care sunt din mediul rural vin cu alte mijloace de transport până undeva la marginea orașului și tot așa îi luăm cu mașina noastră, mașina face două trasee dimineața ca să îi aducă la noi și două seara ca să îi ducă înapoi. Mai este și o altă dificultate pentru cei care nu ajung să ne acceseze din lipsa personalului, este o problemă a asociației care se răsfrânge asupra posibililor beneficiari. Chiar și beneficiarilor ce îi avem în prezent le-am putea oferi mult mai mult dacă am avea mai mult personal. Dacă am avea mai mult personal am putea primi mai mulți beneficiari, poate chiar nu sub forma centrului de zi cu program de 8 ore, dar s-ar putea oferi doar partea de servicii de recuperare. (LANGDON- DOWN)

Ei nu ni se adresează nouă, noi îi găsim pe ei. Noi prin prisma slujbei îi identificăm, dar trebuie să oferim protecție cetățenilor care se tem de ei, chiar dacă nu reprezintă un pericol. Aceste persoane au nevoie de consiliere, încă din sânul familiei, pentru adulți, copii pentru că așa s-ar evita multe, lumea nu ar mai pleca de acasă, nu s-ar apuca de cerșit, nu s-ar abandona copii. ONG-urile ajută aceste persoane, însă nu mențin ceea ce primesc și nu știu ce vor, nu vor să evolueze. (POLIŢIA LOCALĂ)

Ne întâlnim cu persoane fără opt clase, iar cei de la AJOFM nu au cursuri de calificare pentru astfel de persoane. Avem persoane care au numai două-trei clase și atunci ne confruntăm cu problema că nu există atât de multe instituții la nivel de județ care să ofere programul „A doua șansă” care începe de la clasa a doua, fiind cursuri pentru adulți cu frecvență redusă. Pentru astfel de persoane căutăm alternative, spre exemplu la ONG-uri, am colaborat foarte bine cu Asociația Stea pentru niște cursuri de agricultură; aceste cursuri trebuie să fie acreditate. (PROBAȚIUNE)

Lipsa actelor de identitate și de stare civilă, de acolo pornește totul pentru a putea primi și servicii și beneficii și pentru a putea semna un contract de acordare servicii sociale, lipsa contractelor de locuință și a domiciliului stabil, existența unor bunuri, aici mă refer la terenuri, imobiliare, autoturisme pe care le au în proprietate, unii le folosesc, alții nu, dar le au în proprietate și atunci nu pot primi aceste beneficii și prin urmare dubla excludere. De multe ori atitudinea delăsătoare privind întocmirea documentației, pentru că există o documentație care trebuie întocmită și trebuie să ne aducă actele necesare, dar și neseriozitate și inconsecvență în participarea la serviciile oferite, deci participarea activă din partea lor, să înțeleagă că au și niște obligații în afară de aceste drepturi, și trebuie să se ajute și ei singuri pentru ca alții să poată să-i ajute. Dar și o dependență de servicii sociale, s-au obișnuit cu ideea asta, că primesc unele beneficii și nu mai încearcă să-și găsească un loc de muncă, să se angajeze și să se implice în rezolvarea problemelor.Măsuri: Angajarea de personal, atât cât s-a putut, profesioniști pentru oferirea serviciilor sociale, deschidere din partea instituției și comunicare empatică față de acești beneficiari, campaniile de prevenire și informare în mass media, în televiziunea locală, pentru a informa asupra serviciilor pe care le putem oferi, ce beneficii, care sunt categoriile cărora ne adresăm. Asigurarea logisticii necesare atunci când vin la noi pentru derularea în bune condiții a activității, dar și disponibilitatea de a lucra în echipă interdisciplinară și interinstituțională pe cazuri, acel management comun de cazuri pe care îl dezvoltăm în cadrul grupului GIPEX și ideea dezvoltării de servicii integrate socio-medicale, educative și de petrecere a timpului liber pentru aceste categorii. Oferirea de beneficii sociale și asigurarea unor condiții optime de locuit și accesibile financiar,deoarece chiria este foarte mică la aceste locuințe pe care le primesc. (SPAS)

Cei care nu sunt asigurați se pot adresa instituției numai prin urgență și beneficiază de puține zile de internare. Dificultăți pentru această categorie de pacienți pot fi următoarele: că nu cunosc limba română, sunt analfabeți, nu știu să scrie, nu știu să se exprime, nu știu să spună ce vor. (…) Ne confruntăm cu persoane care nu au nici minime baze de igienă personală;deobicei trebuie să îi introducem în camera de spălare, ei trec printr-un triaj special, primesc pijama, sunt tunși și pregătiți pentru a fi internați și cum toți pacienții ajung internați în aceleași saloane, trebuie să ne asigurăm că aceștia nu creează un disconfort pentru restul pacienților. (SPITAL)

Cred că una dintre probleme ar fi că noi am impus condiții în accesarea serviciilor noastre și atunci cineva poate rămâne pe dinafară. Este vorba de acea parte a grupului țintă care nu respectă acel minim de condiții pe care le-am impus noi, minim de condiții care au legătură cu frecvența la program dacă este vorba de programul educativ, așa este și la programul de consiliere, unde am stabilit un prag de frecvență minimă, deoarece acolo locurile sunt limitate. Nu primim persoane care consumă droguri sau persoane în stare de ebrietate. La partea de echipă mobilă este tot legat de condiții, destul de mulți dintre ei se arată a fi nemulțumiți față de tot ceea ce primesc de la noi, deoarece noi avem un sistem de puncte pe care ei le acumulează în funcție de participări la activități, cu punctele adunate pot să își cumpere haine, medicamente etc. Se face și o selecție naturală, pentru că ei nu mai vin, sau fac o faptă gravă la centrul de zi, spre exemplu furt major sau violență, ceea ce am avut foarte rar. Noi avem locuri subvenționate din bugetul local, noi știm că pe acele locuri subvenționate din bugetul local e clar că numai persoane cu domiciliul în municipiul Satu Mare putem să luăm. Dar găsim și alte metode prin care putem să includem și alte persoane. (STEA)
Punând în paralel oferta de servicii existentă la nivel local şi cererea de servicii şi beneficii din partea clienţilor sistemului de asistenţă socială, principalul decalaj ce intervine este cel financiar, fie că e vorba de subfinanţarea serviciilor sociale fie de faptul că potenţialii beneficiari au aşteptări de această natură din partea furnizorilor de servicii. Subfinanţarea serviciilor se manifestă fie direct, sub forma lipsei locurilor necesare şi suficiente pentru a veni în sprijinul celor aflaţi în nevoie şi fondurilor necesare pentru acordarea serviciilor, fie indirect, sub forma lipsei specialiştilor care să acorde aceste servicii. Dincolo de aspectele de natură financiară, dar în legătură directă cu acestea, au mai fost menţionate:

• 
  Calitatea serviciilor– acestea nu acoperă decât rareori nevoile complexe ale beneficiarilor, având în vedere faptul că abordează nevoile imediate, de suprafaţă ale categoriilor vulnerabile, fără să ofere soluţii durabile; în plus lipsesc centrele specializate pentru acordarea anumitor servicii
  
• 
  Cunoaşterea incompletă/inexactă a nevoilor reale ale beneficiarilor şi ale cauzelor de durată ce au determinat apariţia acestor nevoi
  
• 
  Dezechilibrul între activităţile de tip preventiv şi cele de intervenţie
  
• 
  Interese diferite – specialiştii acţionează pentru a obţine beneficii de durată, propunând soluţii care necesită perioade de timp mai îndelungate, în vreme ce clienţii doresc ajutor imediat, fără implicare pe termen lung
  
• 
  Lipsa de interes şi de motivare a beneficiarilor de servicii care trebuie să depăşească o situaţie dificilă
  
• 
  Problemele privind descentralizarea şi/sau externalizarea serviciilor sociale, calitatea cooperării între furnizorii de servicii sociale
  
• 
  Diferenţele de ordin de mărime între cerere şi ofertă– întotdeaunacererea va fi mai mare decât oferta: pe măsură ce anumite nevoi de bază sunt rezolvate, va exista o translatare către nevoi de altă natură
  
• 
  Lacune legislative – uneori există un vid legislativ, diverse categorii de beneficiari sunt omişi din legislaţie, neavând acces la servicii sau beneficii, alteori există suprapuneri sau contradicţii legislative.