Hotărârea Consiliului Local nr. 112/26. 05. 2016

Riscurile majorece derivă din decalajele amintite sunt pe de o parte creşterea fenomenului excluziunii sociale, prin menţinerea pe termen lung şi acutizarea problemelor categoriilor vulnerabile în situaţiile de nevoie în care se aflau atunci când s-au adresat pentru servicii şi nu le-au putut accesa, iar pe de altă parte perpetuarea unui sistem disfuncţional al asistenţei sociale, caracterizat de inconsistenţa mecanismelor de finanţare cu realităţile sociale existente.
Printre aspectele concrete realizate sau propuse de diverse instituţii şi ONG-uri din judeţ pentru îmbunătăţirea corelării dintre cererea şi oferta de servicii sociale la nivelul municipiului se numără identificarea obiectivă a nevoilor existente, suprapunerea hărții nevoilor sociale peste harta serviciilor disponibile pentru a observa ceea ce rămâne neacoperit, planificarea strategică pe termen scurt, mediu și lung, asigurarea sustenabilității financiare pentru acoperirea nevoilor, o bună colaborare interinstituțională pentru diversificarea ofertei de servicii sociale, înființarea și dezvoltarea de servicii pentru categoriile vulnerabile ale căror nevoi nu sunt încă acoperite, medierea beneficiarilor proprii spre serviciile oferite de alte organizaţii din domeniul social, îmbunătăţirea colaborării dintre actorii sociali furnizori de servicii, asumarea responsabilităţii sociale şi creşterea coeziunii sociale la nivelul întregii populaţii.
Femeile nu sunt interesate de ajutor, doar de cel financiar. Nu sunt interesate de a se îngriji cât sunt gravide, de a nu fuma. Deși nu există dificultăți de comunicare. Nu vor să vină dacă nu le duci pachete sau bani. (ASOCIAŢIA COPII)

Problemele sunt în general cele ale resurselor și banilor, mai pentru toată lumea este o problemă dacă familia are suficienți bani pentru a trăi decent. Noi fiind prestatori de servicii sociale nu ne implicăm într-o măsură semnificativă în a oferi beneficii, deși avem și această latură a activității noastre, dar a oferi ajutoare bănești sau ajutoare materiale nu este profilul nostru principal. Suntem prestatori de servicii sociale … dacă îi întrebi pe clienți, este sigur că prima lor problemă este cea a banilor. (CARITAS)

Oferta în cazul persoanelor neasigurate este limitată, iar tendința lor este să mintă, să meargă spre urgență unde consideră că se va descoperi mai repede problema de sănătate și că va fi rezolvată mai ieftin. (…) Totul ține de bani, orice problemă care necesită o adresare sistemului, indiferent de domeniu, trebuie să aibă un echivalent financiar, cineva trebuie să plătească pentru asta. Spre exemplu pentru partea de neasigurați a unui medic de familie, plata o fac asigurații, aici apare o nedreptate care trebuie asumată. (COLEGIUL MEDICILOR)

Centrul oferă servicii ambulatorii pentru consumatorii de droguri. Oferta de servicii se pliază pe cererea consumatorilor, dar unii dintre ei au nevoie de mult mai mult, au nevoie de un centru rezidenţial tip comunitate terapeutică, de locuințe protejate. Oferta din punct de vedere a serviciilor ambulatorii este acoperită, dar lipsesc secțiile de dezintoxicare specifice consumatorilor și centrele de asistență comunitară. Dacă serviciile de asistență sunt gratuite, ceea ce ne lipsește nouă este finanțarea campaniilor de prevenire pe care le facem: în mediul şcolar, familial și în comunitatea locală, pentru acestea nu avem finanțare și avem nevoie de ajutor din partea autorităților locale. (…) Nevoia este mare, din toți consumatorii pe care i-am avut noi cam 80% necesitau internare pentru detoxifiere, într-o primă fază, este clar că numărul locurilor disponibile va fi mai mic decât cererea și va exista acolo o listă suplimentară de așteptare. (CPECA)

Orice ONG are cereri pe care nu le poate onora și mă refer strict la solicitările de bani pe care nu le putem onora și plus sunt mulți falși care vin să ceară ajutoare pentru boli false. Noi începem să ne căutăm beneficiarii, nu să ne caute ei pe noi. Cei care vin să ceară, cer de la toți, noi încercăm să îi ajutăm pe cei care au nevoie. (CRUCEA ROŞIE)

Nu putem să oferim servicii de câte ar fi nevoie, bugetul ar fi o problemă. În strategie o să vedeți că noi am planificat dezvoltarea de servicii sociale, nu avem adăpost pentru victimele violenței în familie, noi nici nu am avut așa ceva; știu că în județul Maramureș există un astfel de centru, cu o capacitate de şase locuri, ceea ce este foarte puțin raportat la nevoile din ziua de azi, mai ales că violența în familie este un fenomen foarte răspândit. În cadrul instituției avem și un serviciu care se ocupă de aceste cazuri, care sunt numeroase, la nivel de județ avem în vedere dezvoltarea acestui serviciu prin crearea unui centru de adăpost. Degeaba există instituții de profil, dacă nu satisfacem nevoile din comunitate, vor rămâne cazuri grave nerezolvate, iar ca și o societate modernă ar trebui să oferim astfel de servicii. (DGASPC)

Există acea lipsă de mici programe și asociații, care să fie specializate pe anumite probleme și să desfășoare activități specifice cu beneficiarii. Sunt acele categorii de persoane care nu sunt cuprinse în niciun fel de serviciu, program social și pentru acelea nu văd nici o cale fără ieșire, deoarece există linii de finanțare, iar proiectele să se scrie exact pe nevoile care sunt, și dacă aduci un serviciu unei nevoi, e clar că vor exista și rezultate. (FARA-FOYER)

Cred că acoperim destul de bine, deoarece dacă vine un tânăr cu o problemă cu care nu ne-am mai confruntat, o să încercăm totuși să îl ajutăm și pe partea asta. Cei care vin la noi vin în general cu ideea că vreau să aibă unde să doarmă și să muncească, au un plan, iar în măsura în care putem să îi ajutăm, îi ajutăm, iar dacă nu, îi pregătim ca să fie apți pentru planul pe care l-au propus. Am observat că dacă nu ne ocupăm de toate domeniile vieții lor, atunci nu facem muncă bună. Psihologul nostru îi ajută să îşi gestioneze mai bine slăbiciunile. (FRERES)

Un principiu de bază în sistemul de servicii sociale este că statul nu trebuie să facă, statul trebuie să ofere cadrul strategic de abordare a cazurilor sociale și să asigure fondurile necesare pentru acestea. În cazul în care nu există ofertant de servicii externe, spre exemplu ONG-uri sau firme din privat, atunci statul trebuie să ofere aceste servicii. Ar fi o mare greşeală ca statul să nu colaboreze cu cei care pun mâna și au astfel de servicii; bineînţeles, această colaborare să respecte cadrul legal. Prin acordarea serviciilor de obicei nu se rezolvă problemele complexe ale categoriilor vulnerabile; nu prea se caută soluții alternative, polivalente, durabile; se constată insuficienta pregătire sau puținele experiențe alternative ale celor care pot oferi servicii. Familia este în criză. Familia defavorizată este și mai mult în criză. Serviciile se axează astăzi pe acordarea de ajutoare financiare, însă nu se are în vedere motivarea celui care trebuie să depășească situația dificilă. Individul și familia trebuie ajutată să-și rezolve subsidiar problemele apărute. (…) Este nevoie de mai multă seriozitate, sinceritate, maturitate și deschidere spre acei care vor într-adevăr schimbarea în mai bine. (…) Serviciile sociale ar trebui să aibă punctul de plecare serviciul de asistență a familiilor, organizat teritorial, în concordanță cu sistemul de învățământ, medical, poliție, evidența populației. (HANS LINDNER)

Refuzăm cereri în special pentru terapie, sunt cazuri puţine, doi-trei beneficiari, pe care îi îndrumăm spre Centrul de Reabilitare Caritas și Centrul Fericitul Scheffler János, aceștia oferă terapie de 30 minute – 1 oră. (…) Dorim să ne dezvoltăm pe partea de terapie, însă trebuie să găsim resursele financiare pentru a putea angaja personal. Am dori să ne extindem serviciile și pentru comunitate, nu numai pentru beneficiarii centrului de zi. Dorim să ne dezvoltăm în primul rând pentru beneficiarii noştri, iar pentru a aduce venituri să ne susținem financiar activitățile, am dori sa ne dezvoltăm această nouă latură. Locaţia va rămâne aceeași, însă programul va fi astfel: beneficiarii ar participa la terapie în timpul programului centrului de zi, iar comunitatea după programul centrului de zi. Preconizam că undeva după jumătatea anului 2016 să deschidem acest serviciu, vom avea nevoie de măcar 2 specialiști. (…) Ar fi bine ca mai multe instituții complementare să colaboreze în ajutorul beneficiarilor. Ne-am dori să se asigure o continuitate a serviciilor oferite pentru beneficiari: dacă o instituție este îngrădită să ofere ajutor până la un anumit punct, o altă instituţie să preia beneficiarul și să îi ofere sprijin de la acel punct mai departe.(LANGDON-DOWN)

La noi este vorba de obligativitate, nu se pune problema de cerere și ofertă. Noi trebuie să ne asigurăm, ca și atribuții majore, ca cei care vin la noi să nu mai comită ceva infracțiuni, reușim în proporție de 95% să realizăm asta. Ne implicăm cât de mult putem pentru a ajuta aceste persoane, avem și cazul a doi minori care trăiesc pe stradă și acum beneficiază de o masă caldă. Ideea este că toți vor să se implice și este de apreciat. (PROBAȚIUNE)

Principalul decalaj care intervine între cererea și oferta de servicii sociale este mărimea cererii, care este mult prea mare față de ofertă. Intervențiile care se realizează prin ofertă sunt punctuale, lipsește o abordare integrată și multisectorială care să rezolve mai mult de o problemă. (SATUL DE LUT)

În primul rând dublarea unor servicii și beneficii sociale pentru unii beneficiari. Aici nu mă refer la noi la SPAS singuri, ci la noi ca și furnizori de servicii sociale și ONG-urile sau alte instituții de asemenea furnizoare de servicii sociale. Există şi un vid legislativ, pentru unele categorii care nu pot să primească nici de la noi și nici de la alți parteneri sociali. Aici aș da un exemplu, persoanele care au trecut de o anumită vârstă, nu se încadrează ca șomeri, nu au diagnosticele specifice pentru a se încadra la o pensie de boală și nu au ajuns la vârsta pentru pensia pentru limită de vârstă, și nu își mai găsesc la o anumită vârstă, în jur de 50 de ani, un loc de muncă. Ei sunt excluși și de la ajutoarele comunitare și de la alte beneficii sociale. Lipsa unor servicii sociale pentru unele grupuri vulnerabile, aici am amintit copiii plecați în străinătate … și de aceea încercăm să acoperim pe partea Centrului Alter Ego … și victimele violenței domestice sau alte categorii care nu sunt existente legislativ, nu este emisă legislația necesară pentru a putea să-i ajutăm. (…) La nivel local încercăm să acoperim o foarte mare nevoie financiară pentru persoanele cu handicap, lună de lună, prin rectificări bugetare, nu avem asigurat un buget pentru această categorie, dar prin rectificări încercăm să nu rămână fără acordarea acestor drepturi financiare. Și multe neconcordanțe legislative, vine o legislație, îți spune într-un fel, vine o altă legislație, îți spune în alt fel și atunci nu știipe care dintre ele să o respecți, legea, ordonanța, hotărârea. Deci sunt multe neconcordanțe.În ce mod se manifestă aceste decalaje?Nemulțumire din partea unor potențiali beneficiari care nu se încadrează, imposibilitatea de a preveni excluziunea și marginalizarea socială, respectiv sărăcia, dacă nu poți ca și angajat să le oferi aceste servicii, dependența pentru unii beneficiari care s-au obișnuit să primească locuință pe viață și să o moștenească și familia dacă se poate.Riscuri: cheltuieli neeficiente, ne dăm seama că de fapt nu i-am rezolvat problema lui, problema rămâne și va trebui să alocăm alți bani pentru rezolvarea acestei probleme, creșterea numărului de asistați sociali și existența în continuare a unei categorii aflate în prag de sărăcie dacă nu putem să-i sprijinim în momentul în care se află în stare de risc. (…) O analiză obiectivă a serviciilor existente la nivel local, a tuturor serviciilor sociale existente în concordanță cu nevoile identificate, ba mai mult, identificarea obiectivă, cu asta aș începe, identificarea obiectivă a nevoilor existente, după care o suprapunere a hărții nevoilor sociale peste harta serviciilor, să vedem ce rămâne neacoperit, o planificare strategică pe termen scurt, mediu și lung, asigurarea sustenabilității financiare pentru că nu putem să acoperim aceste nevoi, o bună colaborare interinstituțională pentru lărgirea paletei de servicii sociale, înființarea și dezvoltarea de servicii pentru categoriile vulnerabile care nu le acoperim. Dar toate astea le putem și prin atragerea de fonduri, pentru că probabil niciodată nu vom avea de la bugetul local asigurate toate fondurile necesare.(SPAS)

Există decalaje atunci când nu putem răspunde la nevoile lor, care sunt nevoi de bază: condiții de locuit foarte precare, medicamente scumpe. Noi avem niște plafoane, spre exemplu la medicamente, avem un prag lunar pe care vrem să îl respectăm. Funcționăm similar Casei de Asigurări de Sănătate, avem un buget lunar și mergem pe principiul ”primul venit, primul servit”. Cererea pe partea asta este foarte mare față de ceea ce le oferă sistemul și alte ONG-uri. O parte dintre ei nu sunt asigurați, iar alții sunt neasigurați, ei fac foarte des complicații, se răcesc spre exemplu și starea lor de sănătate devine mai gravă, asta în principiu și datorită condițiilor precare în care locuiesc. Des vin beneficiari cu rețete care depășesc suma de 100 lei pentru medicamente care nu sunt compensate, deși sunt asigurați. Avem această problemă în sezonul rece. Am avut un serviciu de locuință socială, pe care l-am retras, nu neapărat pentru că nu a existat o cerere, ci pentru că nu există rezultate. În momentul în care negociam criteriile și condițiile cu cine urmează să intre în locuința socială, exista o mare incompatibilitate între alternativele propuse de programul nostru și alternativele asumate de către beneficiar. Nu am reușit cu toate eforturile și anii investiți să îi convingem, era o mare barieră de mentalitate între ceea ce oferea programul și ce își doreau beneficiarii. (…) În primul rând eu consider că serviciile sociale ar trebui să ajute oamenii care sunt cei mai departe de integrare, să își facă planul de integrare. Scopul serviciilor sociale ar trebui să ofere omului o perspectivă de integrare. În momentul de față serviciile sociale existente oferă niște răspunsuri fragmentate, la niște probleme, urgențe în cadrul acestor persoane, foarte rar oferă ceva construit pe termen lung, în care să se spună: „Da, omul acesta este aici, și mai încolo să se vadă o îmbunătățire a condiției”. Serviciile sociale ar trebui să ducă în mod concret la o îmbunătățire de durată a vieții oamenilor, să fie un sprijin temporar.Dacă una din prioritățile noastre este ca toți copiii să ajungă în sistemul educațional pentru a avea un viitor mai bun, o condiție pentru orice ajutor oferit ar trebui să fie școlarizarea obligatorie, ceea ce nu se întâmplă. Este inadmisibil ca în 2015 să fie copii care nu merg la școală. (STEA)
Din interviurile realizate în cadrul cercetării calitative rezultă că în general există o bună colaborare cu ceilalţi furnizori de servicii sociale din reţea, chiar dacă mai există disfuncţionalităţi în cooperarea dintre părţi.Principalele obstacole în ceea ce priveşte cooperarea sunt considerate a fi birocraţia excesivă şi nesiguranţa legislativă, lipsa de comunicare serioasă şi constructivă – lipsa unui limbaj comun, lipsa experienţelor de efort comun, fluctuaţia personalului, monopolul serviciilor sociale pe anumite domenii, lipsa unor metode de lucru unitare, lipsa bazelor de date sau reglementările de utilizare a datelor cu caracter personal, reacţia întârziată la solicitări, competenţe şi interese insuficient armonizate, cunoaşterea insuficientă a serviciilor acordate la nivel de municipiu („Poate este și vina noastră pentru că nu ne adresăm unde trebuie sau nu știm cum să procedăm pentru a merge bine lucrurile”), dar şi poziţionarea inegală a furnizorilor de servicii în raport cu actorii locali ce pot finanţa serviciile sociale („Suntem prea mici printre priorităţile primăriei …”). Nu în ultimul rând este vorba de probleme privind accesarea resurselor sau de ineficienţa mecanismelor de implicare a comunităţii:
O problemă este legată de subzistență, toată lumea este într-o goană după resurse, deoarece nu ai siguranța zilei de mâine. Ești tot timpul foarte ocupat, echipele în ONG-uri sunt mici, cu foarte multe sarcini și cu foarte puțin timp pentru orice altceva decât ceea ce e strict urgent. Astfel cade pe un plan secundar tot ceea ce înseamnă colaborare și acel rol pe care societatea civilă ar trebui să îl aibă, de schimbare de mentalitate, de acțiune asupra comunității, în direcția de impulsionare a comunităţii pentru a susține incluziunea persoanelor defavorizate.Este rolul nostru să determinăm comunitatea să se implice. Rolul nostru este să mobilizăm resursele care există în comunitate. Organizațiile nu au timp să se ocupe de așa ceva, iar când este vorba de a acționa, foarte puțină lume își asumă muncă în afară de ceea ce strict îl interesează. (STEA)
Încontinuare sunt redate câteva dintre exemplele pozitive de colaborare inter-instituţională la nivel de municipiu; în răspunsurile oferite în cadrul interviurilor, specialiştii sistemului de asistenţă socială au numit instituţiile şi ONG-urile cu care au colaborări funcţionale, insistând asupra domeniilor în care colaborează bine.
Am colaborat bine mai degrabă cu alte asociații. Colaborăm foarte bine cu asistentele sociale, care cunosc comunitatea și ne sprijină mult, adună persoanele și noi venim cu toată echipa. Am colaborat cu Asociația Stea. Nu ne-am adresat instituțiilor. (ASOCIAŢIA COPII)

Orice colaborare și orice parteneriat, prin natura sa, are și părți bune și părți rele, sau chiar situații conflictuale – astea țin de normalitate. Avem o listă lungă de colaboratori: Primăria Satu Mare, SPAS, Inspectoratul Școlar, CAS Satu Mare, alte unități din domeniul sanitar, școli, grădinițe, ISU, Prefectura.Cu instituțiile de stat avem o colaborare pe partea de finanțare a serviciilor și ajutor în cazuri specifice. Primăria a dotat două cabinete stomatologice în școli, la spitale asigurăm haine second-hand pentru persoane sărace care ajung internate în spital, la recomandarea SPAS-ului includem copiii de vârsta grădiniței la Don Bosco sau includem persoane, familii la cantina socială.(…) Noi ne-am început activitatea în anul 1995 cu familii și copii cu dizabilități, iar acum acele familii au dezvoltat servicii de asistență socială prin care să se ajute singuri, mă refer la Asociația Langdon-Down sau la Asociația Sf. Benedict. (CARITAS)

… cu DGASPC, Serviciul de Neuropsihiatrie infantilă, Poliția, SPAS, CPECA, Caritas, Asociația Stea, alte ONG-uri. Nu am întâmpinat refuzuri. (CJRAE)

Când vine vorba de colaborare pentru această categorie de persoane, este o colaborare directă, nu e vorba de un sistem, nu există un sistem. Am o relație directă cu pacientul, nu este vorba de colaborare, eu îl îndrum spre diverse centre care l-ar putea ajuta, pot să pun mâna pe un telefon și să sun să întreb dacă mai au locuri, dar acestea sunt cazuri particulare. (COLEGIUL MEDICILOR)

Colaborăm cu majoritatea instituţiilor şi ONG-urilor din domeniul social: cu DGASPC pe partea de servicii de asistență în privința copiilor consumatori de droguri. SPAS – Centrul Social de Urgență unde au consumatori de alcool, unde am colaborat la evaluarea dependenţei de alcool a beneficiarilor. Asociația Stea care are beneficiari, consumatori de aurolac. Serviciul de Probaţiune care ne trimite cazurile care au prevăzute în sentinţa penală obligaţia de urmare a unui program de tratament. Procuratura care ne trimite spre evaluare consumatorii, înainte de începerea procesului penal. Penitenciarul – evaluarea, asistenţa consumatorilor de droguri dar şi programe de prevenire a consumului de droguri. Spitalul Județean care ne raportează cazurile de consumatori intoxicați. Secția de Psihiatrie care ne sesizează dacă au cazuri internate ca să le putem oferi suport după externare, cu Inspectoratul Şcolar pentru proiecte de prevenire a consumului de droguri, iar în condiţiile în care consilierii psihologici din școli ne sesizează mergem și evaluăm tinerii consumatori. Am colaborat cu Caritas foarte bine când au avut biroul de prevenire a consumului de droguri. Lucrăm și acum cu asistentul social și cu psihologul de la Centrul Sf. Paul la un proiect care presupune realizarea de grupuri de suport pentru copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate, care sunt la risc de consum și copiii care au probleme comportamentale, și la un program de educație parentală. Am colaborat bine și cu Hans Lindner la campanii de prevenire. Colaborăm bine cu Biroul de prevenire din cadrul Poliției în campaniile şi proiectele de prevenire. (CPECA)

Am colaborat foarte bine cu Consiliul Județean, ei ne-au cofinanțat acest proiect POSDRU, cu DGASPC, Spitalul Județean, (firma) Dräxlmaier Satu Mare, Asociația Stea, primăriile: primăria Căuaș, Micula, cu Langdon-Down … le-am oferit puncte de prim ajutor când ne-au solicitat. (CRUCEA ROŞIE)

Avem o colaborare foarte bună cu două asociații, „Fiicele Îndurării” și „Surorile piariste”, unde avem copii pentru care noi instrumentăm și reevaluăm cazurile acestor copii, dar copiii sunt în aceste ONG-uri în regim rezidențial, iar instituția noastră reevaluează fiecare caz în parte prin Comisia pentru protecția copilului. Mai avem o colaborare foarte bună și cu Centrul Diana. Avem parteneriate cu aceste ONG-uri, însă nu le finanțăm serviciile, doar evaluăm cazurile și luăm măsurile de protecție. Nu cred că există instituții sau ONG-uri cu care nu am putea colabora, noi suntem deschiși în privința tuturor celor care ni se adresează nouă să îi sprijinim în rezolvarea problemelor, să venim în sprijinul lor cu serviciile pe care le oferim. (DGASPC)

Am colaborat cu instituții de învățământ, unde am ținut cursuri de educație pentru sănătate, cu CPECA, unde am ajutat cu materiale informative sau promoționale pentru diverse activități. Am colaborat cu Poliția Județeană pentru Săptămâna prevenirii criminalității, o altă campanie a fost cea anti-alcool. Colaborăm și cu Inspectoratul Școlar Județean pe microproiecte în sensul stimulării alimentației sănătoase și a mișcării, cu finanțare din Norvegia. Nu am avut probleme în colaborările noastre. (DSP)

Direcţia de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Satu Mare colaborează eficient cu cele mai multe instituții și organizații din oraș şi are semnate protocoale de colaborare cu majoritatea acestora. Cel mai des colaborează cu SPAS, DGASPC și subunitățile lor, cu Asociația Stea, Fundaţia FARA – Centrul de Tranzit Foyer, Organizația Caritas, Fundația Hans Lindner, Penitenciarul Satu Mare, respectiv spitalele din municipiu. (EVIDENȚA PERSOANELOR – parafrazare a fragmentului din interviu)

Colaborăm eficient cu Asociația Stea, Fundația Hans Lindner, Frères, Caritas, Evidența populației, AJPIS, SPAS, cabinetele medicale, cabinetele de medicina muncii. Colaborarea noastră nu înseamnă numai semnat de protocoale; unele le-am formalizat și pe hârtie și unele nu, pentru că totul a mers foarte bine și fără o formalizare a colaborării. (FARA-FOYER)

Colaborăm bine cu SPAS, centrul Foyer pentru că avem același public, lucrăm și colaborăm între noi, colaborăm foarte bine cu Asociația Stea, primim voluntari francezi, iar pe câțiva îi direcționăm acolo. Cu Evidența populației lucrăm foarte bine, S.C.M. Dr. Coica ne ajută cu medicii de familie, medicina muncii. Colaborăm cu licee și școli, avem voluntari de la Colegiul Doamna Stanca, colaborăm și cu Casa Speranța, Serviciul de PROBAȚIUNE ne trimite tineri pentru muncă în folosul comunității, cu AJOFM, Poliția Locală. Unde am solicitat ajutor am și fost ajutați. (FRERES)

Pe parcursul celor 20 de ani de activitate ai fundației am avut parte de colaborări reușite și mai puțin reuşite. Am colaborat cu multe instituții și organizații, printre cele mai bune colaborări le-am avut și le avem și în prezent cu Inspectoratul Școlar, Poliția, Serviciul de PROBAȚIUNE, Serviciul de Evidență a Populației și cu SPAS, aș aminti o bună relaţionare cu Adăpostul de noapte. Dintre ONG-uri cu Asociaţia Sf. Rita, Asociaţia Langdon-Down, Asociaţia pentru Autiști Sf. Benedict, Caritas, Fundaţia FARA – Foyer. (Am colaborat) eficient pentru că am găsit înțelegere pentru abordarea serioasă, constructivă a diverselor probleme, respectiv dincolo de efectul win-win, reușita implicării noastre comune a fost scopul țintit și binele celui afectat de situație; am petrecut mult timp împreună, timp util pentru cunoaşterea reciprocă a motivelor personale, dar și a demonstra că vrem să depunem efort. (HANS LINDNER)

Colaborăm cu autoritățile municipale și judeţene, suntem co-finanțați de către SPAS și DGASPC. Cu aproximație 30% din costurile centrului sunt co-finanțate de acestea. Colaborăm cu Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă , ei sunt cei care ne trimit cadrele didactice pentru școlari, aceste cadre sunt plătite de învățământul de stat. Colaborăm și cu Fundația Hans Lindner care ne susține cu anumite evenimente și acțiuni, în general colaborările sunt concrete pe anumite acțiuni. (LANGDON-DOWN)

Colaborăm cu DGASPC pentru copiii minori pe care îi găsim pe stradă, sunt duși la centru până când vine familia să îi ia. Noi venim în ajutorul tuturor instituțiilor, dar trebuie să știm și noi cu ce ocupă fiecare ONG, dacă vin la noi pe stradă și se adresează să îi putem îndruma unde știm că pot primi ajutor specializat. Despre multe ONG-uri am aflat recent, sunt multe ONG-uri care se ocupă cu astfel de persoane. Știam numai de Caritas, Asociația Stea, Crucea Roșie. (POLIŢIA LOCALĂ)

Colaborăm bine cu Asociația Stea, Hans Lindner, Caritas, Inspectoratul școlar, Primăria, Poliția, Penitenciarul, Jandarmeria, primăriile din județ, instituții de la nivel local și județean și din țară dacă este cazul, şi alte ONG-uri unde se poate efectua și munca în folosul comunității. Pentru munca în folosul comunității colaborăm cu majoritatea primăriilor din județ, inclusiv SPAS, Caritas, Hans Lindner, Asociația pentru sprijin și dezvoltare comunitară Țara Oașului din Negrești-Oaș. Judecătorii încearcă să le stabilească munca în folosul comunității în raza domiciliului lor. Organizațiile se bucură de aceste persoane, fiecare organizație are propriile activități și implică și aceste persoane, pentru ele nu este obligatoriu să primească persoane, însă și-au dat acordul de la bun început. Când este vorba de instituții de stat, acestora li se impune prin decizie judecătorească să le primească. Iar primăriile sunt obișnuite cu persoanele care prestează muncă în folosul comunității. (PROBAȚIUNE)

Colaborăm cu Asociația Stea, Langdon-Down, Hans Lindner, Casa de copii din Pomi. Noi suntem deschiși faţă de ONG-urile din Satu Mare, să vină beneficiarii din Satu Mare să facă terapie ocupațională la noi în Pomi. (SATUL DE LUT)

Asociația Stea, Organizația Caritas, Crucea Roșie, Frères Europa, Langdon-Down, Sfântul Benedict, FARA România, Asociația Surorile de Caritate.Acestea sunt cele pe care le cofinanțăm, dar mai avem și colaborări și cu Hans Lindner și cu Asociația Sf. Acoperământ al Maicii Domnului, șipe lângă aceste ONG-uri avem colaborări pentru a putea furniza serviciile sociale cu instituții publice: Instituția Prefectului, DGASPC, DSP, Poliția Locală, Poliția Municipală, Jandarmeria, CPECA, Probațiunea, Penitenciarul.Avem echipe interdisciplinare de lucru cu alte instituţii şi ONG-uri: rețeaua pentru victimele violenței domestice, rețeaua pentru copiii care prezintă risc de abandon școlar și delicvență juvenilă, GIPEX, pentru copiii cu părinți plecați în străinătate lucrăm împreună cu CPECA, CJRAE, cu unii medici de familie dacă au probleme de sănătate, cu Poliția locală dacă îi găsește în diverse locuri. (SPAS)

Noi lucrăm foarte bine cu toate primăriile, DGASPC, SPAS, Poliția, Evidența Populației. Ambulanța ne ajută cu transportul pacienților ce sunt cazuri sociale. Avem și un centru de adăpost în județul Bihor, localitatea Holod, cu care colaborăm bine și îndrumăm persoanele fără adăpost să se adreseze acolo, pentru că sunt primiți și ajutați, nu avem un protocol de colaborare cu această instituție. Unde ne-am adresat am fost ajutați cu tot ceea ce s-a putut. Colaborăm bine cu SPAS, DGASPC atunci când avem copii abandonați în spital, colaborăm cu Poliția atunci când avem cazuri cu abuzuri pe care le sesizează medicii și asistentele și atunci noi facem rapoarte către autorități. Pentru pacienții din mediul rural am stabilit o procedură prin care înștiințăm primăriile și asistenții sociali despre problemele cu care se confruntă. (SPITAL)

Colaborăm bine cu SPAS pentru că am găsit o deschidere, cu Penitenciarul, cu Serviciul de Probațiune, Centrul Antidrog, Fundația Foyer, Frères Europa, Fundația Hans Lindner. (STEA)