Literatura liturgică în Apus de la Reformă până azi
Reformatorii sec. XVI au avut o influenţă deosebită asupra vieţii religioase în Apus, în ansamblu. Atacând mai ales tradiţiile şi autenticitatea cultului, aceştia au dus la o criză din care, inevitabil Biserica Catolică a ieşit întărită. Conciliul de la Trident a discutat nu doar problemele dogmatice ridicate de reformatori ci mai ales probleme interne. Înviorarea cultului şi a Bisericii era o problemă destul de importantă, de aceea chestiunile de ordin liturgic au ocupat un loc major în discuţiile purtate; între aceste chestiuni Tainele şi Liturghia au ridicat câteva probleme de ordin practic: eradicarea abuzurilor şi explicarea cultului pentru masele largi.
Pe plan ştiinţific contrareforma a determinat căutarea textelor vechi liturgice, culegerea şi publicarea lor în colecţii de texte liturgice (mai ales răsăritene). Astfel de colecţii a tipărit Demetru Ducas în 1526 şi G. Morelius în 1546 (Paris).
Ulterior s-au mai tipărit şi alte colecţii dintre care cele mai importante sunt:
Dostları ilə paylaş: |
