Indrumar de Afaceri



Yüklə 345,46 Kb.
səhifə2/4
tarix30.07.2018
ölçüsü345,46 Kb.
#63714
1   2   3   4

Notă: Capitolul II a fost întocmit în baza datelor publice privind Bosnia şi Herţegovina publicate pe internet sau de către guvernul BiH.


III. ECONOMIA BOSNIEI ŞI HERŢEGOVINEI (a se vedea şi Anexa 1)


1.

Privire generală

:

BiH era, alături de Macedonia una dintre cele mai sărace republici din fosta Iugoslavie. Războaiele interetnice din perioada 1992-1995 au condus la sărăcirea şi mai accentuată (producţia a scăzut cu 80%). După semnarea Acordului de la Dayton, dar mai cu seamă după 2000, a început să fie simţită o creştere economică, mai accentuat, începând cu anul 2002, procentul depăşiind 5%.

Sectoarele în dezvoltare sunt cele industriale, servicii, comerţ. Deşi agricultura este aproape în întregime privată – încă din perioada iugoslavă – fermele au dimensiuni reduse, sunt ineficiente, BiH fiind tradiţional, un importator important de produse agro-alimentare.

Donaţiile internaţionale imediate încetării războaielor, (cca. 5 miliarde USD) au vizat stabilitatea statului şi instituţiilor nou create şi reconstrucţia infrastructurii de transport şi locuinţe distruse.

Creşterea economică şi a PIB de după 2000 se datorează, în cea mai mare masură, politicii monetare stabile (inflaţie scăzută, stabilitate a cursului de schimb, datorie externa redusă), reformelor fiscale şi liberalizării preţurilor.

Din 2006 economia BiH a fost marcată de câteva evenimente care au condus la menţinerea unei creşteri accentuate a PIB: introducerea TVA, reducerea deficitului de cont curent, creşterea preţurilor – îndeosebi la utilităţi – şi creşteri mai importante în activitate în unele sectoare economice: construcţii (cu deosebire infrastructura – cu finanţare aproape exclusiv externă - şi zonele rezidenţiale, sectorul construcţii industriale fiind restrâns), intermedieri financiare şi producţie industrială.

Piaţa financiar - bancară este dominată şi controlată de bancile străine (peste 81% din piaţa de capital) iar sectorul producţie industrială a avut o dezvoltare generală în ambele entităţi, mult mai pronunţată în R. Srpska (119% în 2006 şi 107% în federaţia BiH).

Implementarea privatizării este un proces anevoios în federaţia BiH şi mult mai de succes în republica Srpska, unde şi nivelul de creştere al producţiei industriale, dar şi celorlate ramuri economice este mai accelerat.

BiH a primit asistenţă substanţială pentru reconstrucţie, ajutoare umanitare deosebite de la comunitatea internaţională (unele date prezintă valoarea acestora la 14 miliarde dolari din 1996); volumul acestora scade permanent, Banca Mondială (BM) a decis reducerea treptată a finanţării şi sprijin doar pe programe, ca urmare BiH trebuie să se pregătească pentru reducerea sprijinului extern. Problema este serioasă cu deosebire pentru federaţie, beneficiara aproape exclusivă a ajutorului financiar internaţional.



2.

Indicatori macroeconomici:




2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007–est.

Produsul Intern Brut (mil.US $)

5.307

6.177

8.367

10.020

10.763

12.262

14.665

Produsul Intern Brut/loc.(US$)

1.397

1.614

2.184

2.607

2800

3181

3802

Rata reală de creştere a PIB (%)

4,5

5,5

3,0

6,3

3,9

6,7

6

Populaţia (mii loc.)

3.798

3.828

3.832

3.843

3.844

3.843

3.855

Rata schimb medie anuală BAM/US$

2,1856

2,0768

1,7335

1,5755

1,5728

1,5594

1,4419

Inflaţie (%)

3,1

0,4

0,6

0,4

3,7

7,4

(intr. TVA)



3,0

Rata şomajului

45.5% estimare oficială;

economia „gri” reduce rata la 25-30% (31 decembrie 2004 est.)



Buget (est. 2007)

încasări: $6,952 mld.
cheltuieli: $7,094 miliarde (2007 est.)







Structura PIB pe sectoare (mii BAM şi %)

Sector

20041

Mii BAM %

20051

Mii BAM %

20062

Mii BAM %

06/05

%

Agric, vanăt. şi forestiere

1,397,621

10.47

1,468,878

10.24

1,605,321

10.10

9.29

Pescuit

2,638

0.02

2,851

0.02

4,398

0.03

54.26

Minerit

283,690

2.13

332,300

2.32

357,044

2.25

7.45

Industria prelucrat.

1,480,087

11.09

1,567,686

10.93

1,833,127

11.53

16.93

Electricitate, gaze şi apa

818,592

6.13

876,650

6.11

850,262

5.35

-3.01

Constructii

657,811

4.93

723,632

5.04

759,737

4.78

4,99

Comerţ

1,923,183

14.41

2,135,142

14.88

2,532,467

15.93

18.61

Hoteluri şi restaurante

471,315

3.53

486,485

3.39

565,061

3.56

16.15

Transport, telecom.

1,275,567

9.56

1,317,674

9.19

1,398,175

8.80

6.11

Intermedieri financiare

498,250

3.73

608,363

4.24

649,668

4.09

6.79

Activ. imobiliare, afaceri

1,521,199

11.40

1,679,393

11.71

1,768,902

11.13

5.33

Adm. publ., asig. sociale şi apărare

1,409,935

10.56

1,434,061

10.00

1,588,040

9.99

10.74

Educaţie

641,765

4.81

679,982

4.74

821,865

5.17

20.87

Sănătate şi activ. sociala

631,623

4.73

663,179

4.62

723,244

4.55

9.06

Altele

334,530

2.51

377,365

2.63

436,404

2.75

15.65

TOTAL activităţi

13,347,806

100

14,344,641

100

15,893,715

100

10.80

Taxe prod, reduc. subvenţii

2,767,594




3,002,017




3,693,863




23.05

PIB (preţ de piaţă)

15,785,971




16,927,863

 

19,105,885




12.87

1 EURO = 1, 9553 BAM Sursa: BiH, Agenţia de statistică

Pe sectoare mari de activitate (2006): agricultură: 10.2%


industrie: 23.9%
servicii: 66%

3.

Rezerve monetare

:

2006: 3496 mii dolari SUA;

2007: 4686 mii dolari SUA (acoperă 6,6 luni importul de bunuri şi servicii



4.

Sistemul bancar

:

Sistemul bancar a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, atât prin numărul de bănci ce operează cât şi prin volumul capitalului acestora:





2004

2005

2006

Număr bănci autorizate

33

33

32

Capital (1+2+3)

9.400

11.875

14.702

1.Capital străin - milioane BAM

1.906

2.097

2.329

2.Capital intern – milioane BAM

5.927

7.544

9.311

3.Rezerve

1.567

2.234

3.062

Capital, procent din PIB nominal

64.0

75.2

81.9

Sursă: Banca Centrală a BiH, Raportul anual 2006

În ceea ce priveşte structura proprietăţii, băncile austriece domină piaţa bancară:



Privatizarea băncilor a fost finalizată, la sfârşitul anului 2006 existând 32 de bănci dintre care 22 au capital majoritar străin (deţin 81% din capital). Conform datelor statistice băncile au un capital însumat de cca. 1,33 miliarde BAM (aprox. 665 milioane Euro) din care 1,17 miliarde este privat, statul deţinând 12,4% din acest capital.



5.

Investiţii străine directe

:

(Sursa = FIPA - Agenţia de Promovare a Investiţiilor Străine a Bosniei şi Herţegovinei la 30 iunie 2007):

Total investiţii: 1994-iunie 2007: 4, 05 miliarde Euro

din care 1.01.2007-30.06.2007: 1,24 mld.Euro




An

2002

2003

2004

2005

2006

2007 (6 luni)

Volum (mil.Euro)

282

338

534

421

556

1240

Saltul spectaculos din sem I. 2007, s-a datorat plăţii efective a pachetului de acţiuni de 64% achiziţionat de Telekom Serbia la Telekom - republica Srpska (în mai s-au plătit 646 milioane Euro).





Principalii investitori: (milioane Euro)

Austria

Serbia

Croaţia

Slovenia

Elveţia

Germ.

Italia

Emirat. Arabe

Turcia

Alţi

953,3

732,8

431,35

320,1

228,45

223,37

94,3

56,7

54

892,54

Sectoare (in %):



Industria prelucrătoare

Bănci

Servicii

Comerţ

Transporturi

Turism

37,7

21

4,9

9,6

0,3

1






Reglementări generale vizând invest. străine




:

- investitorii străini sunt protejaţi împotriva naţionalizărilor, expropierilor, rechiziţiilor sau acţiunilor având efecte similare. Aceste măsuri se pot lua numai în interesul public cu plata corespunzătoare a compensaţiilor;

- străinii, persoane fizice sau juridice, cu activităţi în BiH pot achiziţiona / construi cladiri (de afaceri ori rezidenţiale) sau cumpăra terenuri pentru construcţii. Au aceleaşi depturi de proprietate precum cetăţenii BiH;

- nu există restricţii privind managementul sau personalul companiilor şi pot fi deschise conturi in băncile BiH în oricare monedă;

- capitalul investit nu este supus taxelor la intrarea in BiH (nu se aplică taxă vamală). Profitul poate fi transferat liber şi fără întârziere şi nu este supus niciunei taxe.

Date suplimentare se pot obţine pe site-ul FIPA (Agenţia de Promovare a Investiţiilor Străine): www.fipa.gov.ba

Pentru orientarea potenţialilor investitori, trebuie arătat că FIPA este un organism de promovare la nivelul întregii BiH, privatizarea propriu - zisă realizîndu-se la nivelul constituientelor, respectiv:

- Agenţia de Privatizare a Federaţiei Bosnia şi Herţegovina (are site-ul: www.apf.com.ba, tel.= + 387-33-212884; Fax: +387-33-212883; Email: apftbiro@bih.net.ba;

- Directoratul pentru Privatizare din republica Srpska (Web: www.rprivatizacija.com; Email: slavica.skoro@rprivatizacija.com, Tel.:+387-51+308311, Fax: +387-51-311245

Cele 2 instituţii sunt principalele organisme care realizeaza efectiv privatizările, consultarea lor devine obligatorie, cu atât mai mult cu cât, pornind de la cadrul general, constituientele BiH au şi reglementări propri (ca regulă generală, în rep. Srpska sistemul este mai centralizat; în federaţia BiH la nivelul cantoanelor, care au şi ele atribuţii în privatizare, există şi reglementări locale).



6.

Privatizarea companiilor - metode

:

- vânzarea de acţiuni la Bursa de valori;

- vânzare prin licitaţie a pachetelor de acţiuni;

- acceptarea ofertei publice de preluare a capitalului;

- vânzare directă la cumpărător;

- vânzarea companiei către salariaţi;

- combinaţie între metode.

Multe dintre sectoarele tradiţionale, îndeosebi marile companii de stat necesită un proces de refomă şi restructurare amplă, spre a se adapta condiţiilor de piaţă concurenţială (în BiH proprietatea era de stat cu un control politic absolut şi direct şi nu prin mecanisme şi instituţii de planificare similare celor existente în celelalte ţări foste socialiste, instituţii care, cu limitele lor, făceau planificări ale economiei-inclusiv de detaliu sectorial - luând în calcul şi evoluţiile economice şi financiare internaţionale). Şi în acest sector este necesară voinţa politică de a corecta situaţia, în prezent, privatizarea fiind mai lentă decât proiecţia guvernamentală, cu deosebire în federaţia BiH.

Între 1999 şi 2007 republica Srpska a privatizat cca. 62% din valoarea capitalului de stat scos la privatizare, în timp ce în federaţia BiH s-a privatizat numai 41%. În 2006 republica Srpska a accelerat procesul de privatizare, vanzând 6 companii de mari dimensiuni în timp ce federaţia BiH a vândut una singură (tipul de privatizare şi noul acţionariat reprezintă o altă problemă, în multe cazuri interesele ruseşti direct sau prin intermediari din Serbia fiind vizibile pentru r. Srpska).



7.

Yüklə 345,46 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin