încadrarea cu personal de specialitate calificat în procent de 95-98%;
preocuparea cadrelor didactice pentru participarea la activităţi de formare continuă;
proiectarea, organizarea şi desfăşurarea de lecţii în care demersurile selectate de profesor se axează pe activităţi de învăţare planificate şi structurate pentru încurajarea învăţării centrate pe elev, precum şi a învăţării în grup sau în diferite contexte;
realizarea de lecţii în care elevii sunt obişnuiţi să evalueze şi să ia atitudine în privinţa impactului disciplinelor de studiu asupra mediului şi societăţii;
în multe licee şi grupuri şcolare un număr mic de elevi optează pentru disciplina informatică sau chimie la examenului de bacalaureat;
managerial – oferta şcolii nu reuşeşte să satisfacă nevoile tuturor elevilor (disciplina opţională); administrativ – opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei şi situaţia încadrării resursei umane;
realizare de lecţii în care profesorii apelează la corelaţii interdisciplinare în aria curriculară dar şi transcurriculară;
există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice precum şi o bună coordonare a acestora cu reprezentanţii altor comisii metodice;
implicarea activă a profesorilor în realizarea unui schimb de experienţă pozitivă şi bune practici în procesul de instruire prin cerc pedagogic;
calitatea managementului orei de specialitate, organizarea şi conducerea clasei; crearea unui mediu favorabil pentru desfăşurarea lecţiilor şi a unor activităţi suplimentare;
corelarea corespunzătoare a obiectivelor cu strategiile didactice şi cu metodele evaluative aplicate în diverse momente ale instrucţiei;
un număr relativ mare de opţionale propuse, în special, la clasele de gimnaziu;
organizarea unor activităţi de învăţare-evaluare diferenţiate, în funcţie de nivelul cunoştinţelor asimilate de elev, de gradul de percepere a fenomenelor în plan cognitiv, de experienţa de viaţă, de sistemul de abilităţi şi aptitudini format;
metode didactice diversificate, moderne şi tradiţionale: joc didactic, învăţarea asistată de calculator, modelarea, experimentul de laborator etc.;
rezultate bune la examenele naţionale;
preocupări constante pentru activitatea de performanţă concretizată prin rezultatele obţinute la etapele naţionale ale concursurilor şcolare şi extraşcolare;
organizarea de concursuri devenite tradiţionale la nivel judeţean, interjudeţean, naţional şi internaţional, la disciplinele informatică şi matematică;
implicarea şcolilor în programe comunitare din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului, utilizarea softului educaţional etc.
insuficienta preocupare a cadrului didactic de a selecta auxiliare didactice compatibile cu nivelul intelectual al clasei;
lipsa unei reţele de mentori pentru asistare în dezvoltarea de carieră a cadrelor didactice;
participarea, adeseori formală, la activităţi de formare continuă, scopul fiind, cel mai adesea, obţinerea de beneficii salariale şi nu de performanţe didactice la standardele solicitate;
funcţionalitatea formală a unor comisii/catedre metodice; planurile de activitate nu conţin acţiuni concrete şi specifice problemelor şcolii şi disciplinei, nu se accentuează şi nu se împărtăşeşte din experienţa pozitivă şi/sau de „bune practici”.
