Instalaţia de alimentare cu injecţie de benzină

6.4.        Regulatorul de presiune .

6.4.1.    Regulatorul exterior rezervorului.

Regulatorul de presiune controleaza debitul pe retur catre rezervor pentru a obtine o presiune diferentiala constanta între amontele si avalul injectorului.

Regulatorul de presiune functioneza pe baza presiunii din colector.

Rolul sau este de a adapta presiunea carburantului în functie de presiunea din colectorul de admisie.

1 Admisia. 2 Returul spre rezervor. 3 Supapa. 4 Membrana. 5 Arc. 6 Racord la colectorul de admisie. 7 Presiune colector.

Exemplu de functionare.

Presiunea în rampa de injectie este corectata în functie de depresiunea din colectorul de admisie pentru ca injectoarele sa lucreze la presiune constanta.Camera resortului este legata printr-o conducta la colectorul de admisie.La toate regimurile presiunea de refulare a injectoarelor devine astfel constanta.Calculatorul de injectie nu modifica decât timpul de injectie pentrua varia debitul injectat.

   La relanti, avem 0,7 bar de depresiune.Resortul 5 are o presiune de 2,5 bar.Presiunea carburantului este egala cu presiunea exercitata de resort + presiunea din colector :

P_benzina = 2,5 + (- 0,7) = 1,8 bar.

Dar injectoarele lucreaza la :  1,8 - (-0,7) = 2,5 bar.

CONCLUZIE:

Presiunea de injectie = presiunea carburantului data de resortul regulatorului - presiunea din colector.

6.4.2.    Regulatorul integrat în rezervor.

.

   Schema functionala a unui circuit de benzina « fara retur »

1 Rezervor.

2 Anasamblu  pompa - joja.

3 Regulator de presiune.

4 Filtru de benzina.

5 Rampa injectoare.

6 Injector.

   Calculatoarele de injectie care functioneaza cu u sistem de alimentare « fara retur » au suferit câteva modoficari fata de cele cu regulator pe rampa, deoarece sistemul lucreaza acum cu o presiune constanta de alimentare cu combustibil.

   Acum dozajul se face prin controlul timpului de injectie în functie de informatia presiunii don colectorul de admisie.

Influenta presiunii din colector asupra injectoarelor se face prin intermediul calculatorului de injectie.

6.5.        Injectoarele electromagnetice.

Injectorul electromagnetic se compune dintr-un corp injector un ac si un miez magnetic.Acest ansamblu este comprimat de un resort pe scaunul etans al corpului injectorului.Acesta are o înfasurare magnetica si un ghid pentru acul injectorului.Comanda electrica provenita de la calculator creeaza un câmp magnetic în înfasurare.Injectorul are un +DPC iar calculatorul trimite mase secventiale.Miezul magnetic atrage acul injectorului care se ridica de pe scaunul sau,iar carburantul sub presiune poate trece.Atunci când comanda înceteaza, arcul readuce acul pe scaunul sau iar circuitul se închide.

Timpul de deschidere al injectorului depinde de timpul de punere la masa dat de calculator.

Exista mai multe tipuri de injectoare.Pot varia rezistentele lor,debitul,numarul de orificii, forma jetului în fuctie de aplicatia pentru care au fost construite.

În functie de tipul de injectie comanda poate fi:

       Simultana (toate injectoarele sunt comandate în acelasi timp)

       Semi secventiala (doua câte doua),

       Secventiala (unul câte unul).

a)                 Exemple de injectoare.

Injector clasic. (ex. Siemens DEKA sau BOSCH) 1 Acul injectorului. 2 Miez magnetic. 3 Înfasurare magnetica. 4 Conexiune electrica. 5 Filtru.
Injector înecat. (ex. Siemens DEKA II)	1 Conector. 2 Inel toric de etansare. 3 Guler de mentinere a inelului toric. 4 Sita. 5 Corp metalic. 6 Bobinaj.

   Avantajul injectorului înecat este ca elimina riscul de vapor-lock, deoarece capul injectorului este tot timpul alimentat cu combustibil proaspat. Aceasta permite demarajul usor la cald.

   În cazul unei injectii multipunct indirecte,fiecare cilindru dispune de un injector care este dispus în colectorul de admisie, si care pulverizeaza benzina în amontele supapei de admisie.

   Pentru injectia directa, fiecare injector pulverizeaza injectia direct în camera de ardere.

Injectorul de pornire la rece.

La temperaturi scazute ale mediului ambiant, o parte de combustibil se condenseaza pe peretii colectorului de admisie. Pentru a usura pornirea motorului în aceste conditii, este necesar sa se mareasca debitul de combustibil injectat în momentul startului. Durata de actionare a supapei injectorului de start este stabilita de termocontactul temporizat, care sesizeaza si urmareste temperatura motoruli. Prin activitatea injectorului, amestecul carburant se îmbogateste coeficientul de exces de aer λ , fiind cu putin mai mic de unu.

Ce se întâmpla în injector ?

În injectoarele electronice si cele mecanice de-a lungul exploatarii se creaza depozite de reziduri datorita compozitiei organice a benzinei si a impuritatilor din aceasta ce trec de filtrele care au rolul sa le opreasca. Ciclurile repetate de pornire-functionare-oprire implicând schimbarea temperaturii motorului creeaza în timp modificarea parametrilor injectoarelor datorita acumularii de reziduri în injector; dupa oprirea motorului componenta "light" din benzina ramasa în injector se volatilizeaza, iar impuritatile (rasini, lacuri, ceara, rugina) din benzina se depun în extremitatea inferioara a injectorului.

Acestea se ard datorita supraâncalzirii injectorului dupa oprirea motorului si în timp ajung sa creeze depozite care obtureaza sau chiar blocheaza orificiile (dimensiuni de ordinul micronilor) prin care se pulverizeaza benzina; de asemenea aceste depozite nu mai permit închiderea perfecta a valvei din injector.

Consecinte:

Daca injectorul nu mai reuseste sa pulverizeze benzina conform parametrilor proiectati, daca cantitatea de benzina introdusa în cilindru nu mai poate fi controlata si în concordanta cu regimul de functionare al motorului atunci functionarea în conditii optime a motorului este compromisa. De exemplu daca injectorul nu închide perfect dupa oprirea motorului, presiunea din circuitul de alimentare cu benzina va forta scurgerea unei cantitati de benzina prin injector în galeria de admisie pâna la scaderea presiunii din circuitul de alimentare la valori aproape de zero.

Problemele generate de functionarea defectoasa a unui injector sunt multiple - porniri grele la rece si la cald sau chiar imposibilitatea pornirii, ezitari în momentul accelerarii, lipsa de putere a motorului, cuplu motor scazut, consum ridicat de combustibil, ralanti instabil si neregulat, emisii de noxe peste limita normala, avarierea convertorului catalitic si a senzoruli lambda.

Curatirea injectoarelor cu ultrasunete.

Exista doua modalitati de curatare, de fapt una de curatare si testare si una de întretinere.

Injectoarele se pot curata efectiv si testa doar daca sunt demontate de pe motor ; ele sunt montate pe un echipament specializat de testare si diagnoza unde sunt verificate înainte si dupa un ciclu de curatare cu ultrasunete.

Injectoarele se pot curata (întretine) prin nedemontarea lor de pe motor, alimentând motorul cu o solutie agresiva fata de depunerile care se doresc îndepartate si functionarea acestuia, timp limitat la turatia de mers în gol. Din pacate nu se poate "masura" precis rezultatul acestei operatiuni, nu se pot depista defecte de solenoid, nu se poate verifica atomizarea fluxului de benzina pulveruzat de injector, nu se poate verifica timpul si corectitudinea fluxului, nu se pot face masuratorile volumetrice si nu se pot compara volumele de combustibil livrate de injectoare, care pot sa difere în proportie de maxim 4%.