Institutul naţional de cercetare ştiinţifică În domeniul muncii şi protecţiei sociale incsmps

5.4. Concluzii și discuții

Obiectivul principal al lucrării a fost acela de a cuantifica potentialul efect al creșterii salariului minim asupra activităților informale din România, luând în considerare creșterile succesive din ultimele perioade dar și noua mărire propusă a fi implementată din ianuarie 2017(1400 lei). În acest context, este foarte important să existe o măsură a impactului creșterii salariului minim; dat fiind faptul că, deși prospectat ca instrument de politică socială, acesta va crea o presiune suplimentară asupra distribuției salariale împingând lucrătorii slab calificați și tineri în șomaj sau în informalitate.

Economia informală a României a fost estimată utilizând modelul MIMIC, rezultatele empirice dezvăluind faptul că șomajul, auto-ocuparea forței de muncă, impozitarea indirectă, precum și lipsa de încredere în guvern pot fi considerate cauze ale informalității.

Rezultatele empirice ce relifează efectul creșterii salariului minim asupra informalității au subliniat faptul că o creștere a salariului minim va conduce pe termen lung la o intensificare a activității economice informale, având în vedere că firmele vor căuta modalități alternative de a evita autoritățile. Cu toate acestea, pe termen scurt, rezultatele empirice nu susțin un potențial impact. Rezultatele se subscriu majorității studiilor din literatura de specialitate, care a subliniat rolul salariului minim ca stimulator al activtiății informale.

Un alt rezultat important al studiului se referă la probarea relației de substituție dintre cele două sectoare, subliniind că economia informală ar putea acționa ca un buffer pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau nivel scăzut de calificare). În acest context, pe măsură ce economia oficială devine mai atractivă pentru indivizii, aceștia vor părăsi sectorul neoficial, reîntorcându-se în economia formală.

Prin urmare, se recomandă precauție cu privire la viitoare creşteri ale salariului minim, mai cu seama dacă acestea nu țin seama de evoluția pieței muncii. Astfel, aceste creşteri nu ar trebui încurajate înainte de a evalua efectul potenţial pe care o astfel de măsura l-ar putea avea în economie asupra tuturor actorilor implicaţi.

Cu toate acestea, putem menționa următoarele recomandări ca un mix de stimulente pentru firme și muncitori:

-Menținerea salariului minim pentru locuri de muncă necalificate la nivel scăzut în raport cu salariile medii, asigurând astfel rolul social al salariului minim.

-Îmbunătățirea și creșterea valorii subvențiilor primite de către angajatorii care angajează persoane fără loc de muncă.

-o scutire de impozit pentru acei angajați care se află la sau în jurul salariului minim, concomitent cu o reducere a costului forței de muncă pentru acei angajatori care au lucrători foarte aproape de nivelul salariului minim.

BIBLIOGRAFIE

1. 
   Bewley şi Wilkinson (2015), The impact of the national minimum wage on employment and hours, National institute for Economic and Social Research
   
2. 
   Bullock A, Hughes A and Wilkinson F (2001) The Impact of the National Minimum Wage on Small and Medium Sized Businesses in the Cleaning and Security Sectors, Cambridge: Centre for Business Research.
   
3. 
   Kan, J., Sharir, S. (1996), Minimum-Wage and Probability-Of-Getting-A-Job Effects in a Simultaneous Equations Model of Employment and Participation: Canada 1975-1991, The Canadian Journal of Economics Vol. 29, Special Issue: Part 1
   
4. 
   Lemos, S. (2005), Minimum Wage Effects on Wages, Employment and Prices: Implications for Poverty Alleviation in Brazil, University of Leicester,
   
5. 
   Neumark, D. and Wascher, W. (2008). Minimum Wages., MIT Press: Cambridge, MA.
   
6. 
   Neumark, D., Wascher, W., (1992), Employment Effects of Minimum and Subminimum Wages: Panel Data on State Minimum Wage Laws, Industrial and Labor Relations Review, Vol. 46, Nr. 1,
   
7. 
   Schaafsma, J., Walsh, W. D., (1983) Employment and Labour Supply Effects of the Minimum Wage: Some Pooled Time-Series Estimates from Canadian Provincial Data, The Canadian Journal of Economics / Revue canadienne d'Economique, Vol. 16, No.1
   
8. 
   Zipperer, B (2016), Credible research designs for minimum wage studies, Institute for Research on Labor and Employment.
   
9. 
   Betcherman, G. (2012). Labor market institutions: A review of the literature. World Bank Policy Research Working Paper, (6276).
   
10. 
    Brown, Charles, Curtis Gilroy, and Andrew Kohen(1983). “The Effect of the Minimum Wage on Employment and Unemployment.” Journal of Human Resources. 18 (1): 3-31.
    
11. 
    Brown, Charles(1999). “Minimum Wages, Employment, and the Distribution of Income.” in Orley Ashenfelter and David Card (eds.). Handbook of Labor Economics. Vol. 3B. Amsterdam: Elsevier. 2101-2163.
    
12. 
    Card, David; Krueger, Alan B. (1995). Myth and Measurement: The New Economics of the Minimum Wage. Princeton University Press. pp. 1; 6–7.
    
13. 
    Card, D., & Krueger, A. B. (1995). Time-series minimum-wage studies: a meta-analysis. The American Economic Review, 85(2), 238-243.
    
14. 
    Card, D., & Krueger, A. B. (2000). Minimum wages and employment: a case study of the fast-food industry in New Jersey and Pennsylvania: reply. The American Economic Review, 90(5), 1397-1420.
    
15. 
    Carneiro, Francisco (2004). Are Minimum Wages to Blame for Informality in the Labour Market? Empirica, 31(4): 295-306.
    
16. 
    Davidescu(Alexandru) Adriana AnaMaria, Cuantificarea și analiza interacțiunilor dintre economia informală și economia oficială a României, Ed.ASE, București, 2015, Nr. de pag. 137, ISBN 978-606-505-958-0.
    
17. 
    Dell’Anno, R. (2003), ‘Estimating the shadow economy in Italy: a structural equation approach’, Working Paper 2003–7, Department of Economics, University of Aarhus.
    
18. 
    Dell’Anno, R., Gómez-Antonio, M., & Pardo, A. (2007). The shadow economy in three Mediterranean countries: France, Spain and Greece. A MIMIC approach. Empirical Economics, 33(1), 51-84.
    
19. 
    Dell’Anno, R. (2007). The shadow economy in Portugal: an analysis with the MIMIC approach. Applied Economics Journal, 10(2), 253-277.
    
20. 
    Dell’Anno, R., Solomon, O.H. (2007). Shadow economy and unemployment rate in USA: is there a structural relationship? An empirical analysis, Applied Economics, 1-19.
    
21. 
    Dickens, R., Machin, S., & Manning, A. (1999). The effects of minimum wages on employment: Theory and evidence from Britain. Journal of Labor Economics, 17(1), 1-22.
    
22. 
    Giles, D.E.A., Tedds, L.M. (2002). Taxes and the Canadian Underground Economy, Canadian Tax paper n.106. Canadian Tax Foundation. Canada: Toronto.
    
23. 
    Fajnzylber, P.(2001). “Minimum Wage Effects throughout the Wage Distribution: Evidence from Brazil’s Formal and Informal Sectors.” Working Paper Series 151, Centro de Desenvolvimento e Planejamento Regional, Belo Horizonte, Brazil.
    
24. 
    Fialová, K., & Schneider, O. (2011). Labor institutions and their impact on shadow economies in Europe. World Bank Policy Research Working Paper Series, Vol.
    
25. 
    Freeman, Richard B. (1993). “Labor Market Institutions and Policies: Help or Hindrance to Economic Development?” Proceedings of the World Bank Annual Conference on Development Economics 1992. Washington, DC: The World Bank.
    
26. 
    Freeman, Richard B. (2010). “Labor Regulations, Unions, and Social Protection in Developing Countries: Market Distortions or Efficient Institutions?” in Dani Rodrik and Mark R. Rosenzweig (eds.). Handbook of Development Economics. Vol. 5. Amsterdam: Elsevier. 4657-4702.
    
27. 
    Hazans, M. (2011). Informal workers across Europe: Evidence from 30 European countries. World Bank Policy Research Working Paper, (5912).
    
28. 
    Hohberg, M., & Lay, J. (2015). The impact of minimum wages on informal and formal labor market outcomes: evidence from Indonesia. IZA Journal of Labor & Development, 4(1), 1.
    
29. 
    Johansen, S.(1991). “Estimation and Hypothesis Testing of Cointegration Vectors in Gaussian Vector Autoregressive Models,” Econometrica, 59, 1551–1580.
    
30. 
    Karel Fric(2016), Statutory minimum wages in the EU 2016, EurWork, http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/articles/working-conditions-industrial-relations/statutory-minimum-wages-in-the-eu-2016
    
31. 
    Khamis, M. (2013). Does the minimum wage have a higher impact on the informal than on the formal labour market? Evidence from quasi-experiments.Applied Economics, 45(4), 477-495.
    
32. 
    Krstić, G., & Schneider, F(2014). Formalizing the Shadow Economy in Serbia, ISBN 978-3-319-13436-9, Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London.
    
33. 
    Lemos, Sara(2004). “The Effects of the Minimum Wage in the Formal and Informal Sectors in Brazil.” IZA Discussion Paper No. 1089. Bonn.
    
34. 
    Machin, Stephen and Manning, Alan(1994). "The Effects of the Minimum Wages on Wage Dispersion and Employment: Evidence from the U.K. Wage Councils." Industrial and Labor Relations Review, January 1994, 47(2), pp. 319-29.
    
35. 
    Magruder, Jeremy R. (2013) Can Minimum Wages Cause a Big Push? Evidence from Indonesia. Journal of Development Economics, 100(1): 48-62.
    
36. 
    Maloney, W., & Mendez, J. (2004). Measuring the impact of minimum wages. Evidence from Latin America. In Law and Employment: Lessons from Latin America and the Caribbean (pp. 109-130). University of Chicago Press.
    
37. 
    Manning, A. (1994): "Labour Markets with Company Wage Policies," London School of Economics Centre for Economic Performance Discussion Paper., 214.
    
38. 
    Mcintyre, F. (2002): "How Does the Minimum Wage Affect Market Informality in Brazil," Unpublished Paper.
    
39. 
    Muravyev, A., & Oshchepkov, A. Y. (2013). Minimum wages and labor market outcomes: evidence from the emerging economy of Russia. Higher School of Economics Research Paper No. WP BRP, 29.
    
40. 
    Neri, M. (1997): "A Efetividade Do Salario Minimo No Brasil: Pobreza, Efeito-Farol E Padroes Regionais," Unpublished Paper.
    
41. 
    Neumark, D., Schweitzer, M., & Wascher, W. (2000). The effects of minimum wages throughout the wage distribution (No. w7519). National bureau of economic research.
    
42. 
    Neumark, D., & Wascher, W. (1992). Employment effects of minimum and subminimum wages: panel data on state minimum wage laws. Industrial & Labor Relations Review, 46(1), 55-81.
    
43. 
    Packard, T. G., Koettl, J., & Montenegro, C. (2012). In from the Shadow: Integrating Europe's Informal Labor. World Bank Publications.
    
44. 
    Razmi, M. J., Falahi, M. A., & Montazeri, S. (2013). Institutional Quality and Underground Economy of 51 OIC Member Countries. Universal Journal of Management and Social Sciences, 3.
    
45. 
    Schneider, F. (2005). Shadow economies around the world: what do we really know?. European Journal of Political Economy, 21(3), 598-642.
    
46. 
    Schneider, F., Buehn, A., & Montenegro, C. E. (2010). New estimates for the shadow economies all over the world. International Economic Journal, 24(4), 443-461.
    
47. 
    *** EurWORK Network of European correspondents, http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/articles/working-conditions-industrial-relations/statutory-minimum-wages-in-the-eu-2016
    
48. 
    *** ILO, World employment report 2004-05. Employment, productivity and poverty reduction, 2004.http://www.ilo.org/global/publications/ilo-bookstore/order-online/books/WCMS_PUBL_9221148130_EN/lang--en/index.htm
    
49. 
    *** Tempo database, National Institute of Statistics
    
50. 
    *** Monthly Bulletins of National Bank of Romania, 2000-2015, www.bnr.ro
    
51. 
    *** Quarterly National Accounts database, Eurostat.
    
52. 
    *** Quarterly Labor Force Survey database, Eurostat.
    
53. 
    *** Quarterly Government Finance Statistics database, Eurostat.
    
54. 
    *** Quarterly Monetary and Financial Statistics database, Eurostat.
    
55. 
    *** Employment and Unemployment database, Eurostat.
    
56. 
    *** Earnings Database, Eurostat
    
57. 
    *** Ministerul Muncii, www.mmuncii.ro
    
58. 
    *** Eviews 8.1 software
    
59. 
    *** Stata 13 software
    

1^ reprezentând „baza cererii pentru producţia legală de bunuri şi servicii ce este în mod deliberat ascunsă autorităţilor publice pentru a evita plata impozitului pe venit, a TVA-ului sau a altor impozite; plata contribuţiilor la sistemul asigurărilor sociale; pentru a evita îndeplinirea unor standarde juridice ale pieţei muncii (salariul minim, numărul maxim de ore de muncă, standarde de siguranţă); pentru a evita respectarea unor proceduri admnistrative (completarea chestionarelor statistice sau a altor forme administrative)”.

2^ reflectă percepția oamenilor cu privire la capacitatea guvernului de a formula și implementa politici și reglementări solide care permit și promovează dezvoltarea sectorului privat. Indicele ia valori între -2.5(performanța guv. slabă) și +2.5(performanță guv. puternică). Se așteaptă un semn negativ, cu cât oamenii vor consideră mai slabă performanță guvernamentală cu atât această percepție le va oferi stimulente de a merge în informal.

3^ robust maximum likelihood

4^ Această metodă permite utilizarea MLE în ciuda ipotezei de non-normalitate și corectează bias-ul în erorile standard. Hoyle(2014) sugerează în cartea sa Handbook of Structural Equation Modeling, utilizarea în cazul variabilelor continue non-normale, a estimatorului ML cu erori standard robuste, ce oferă aceleași estimații ale parametrilor ca și ML, dar atât statisticile de bonitate ale modelului(hi-patrat) cât și erorile standard ale estimațiilor parametrilor modelului sunt corectate, în eșantioanele mari(p.368).

5^ Obtinut prin raportare la IPC(2005=100).

6^ Determinate ca si medie a valorilor trimestriale.