Institutul naţional de cercetare ştiinţifică În domeniul muncii şi protecţiei sociale incsmps

1.4.Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate

Economiştii au fost permanent interesaţi de consecinţele evoluţiei salariului minim asupra gradului de ocupare în deosebi, dar şi totodată de efectele fenomenelor specifice pieţei muncii, în ansamblu. Un interes deosebit îl constituie posibilitatea modelării gradului de influenţă a salariului minim şi de identificare efectivă a principalelor variabile explicative ale unei analize econometrice adecvate.

Cuantificarea impactului salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate a constat în modelarea cererii (populația ocupată) şi a ofertei de muncă (populația activă) pentru 6 subgrupe de vârstă şi sexe, pe perioada 2000-2015. Analiza econometrică tratează impactul salariului minim simultan asupra ratei de ocupare şi ratei de activitate şi se concentrează asupra următoarelor 6 subgrupe de vârstă şi sexe: bărbaţi şi femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi peste 25 de ani şi presupune utilizarea următoarelor variabile endogene: numărul persoanelor ce doresc să muncească (forţa de muncă activă) şi numărul persoanelor care muncesc (ocuparea). Am ales în analiză cele trei grupe de vârstă deoarece atât literatura de specialitate, cât și studiile noastre anterioare au indicat faptul că salariul minim are un impact mai ridicat asupra tinerilor.

Principalele variabile explicative sunt: salariul minim la nivel naţional, populaţia ocupată, populaţia activă, populaţia totală, produsul intern brut, indicele preţurilor de consum şi indicele preţurilor de producţie. Indicele preţurilor de consum (IPC) şi cel al preţurilor de producţie (IPP) au fost calculaţi ca indici cu baza în lanţ. Salariul minim a fost deflatat în ecuaţia ratei ocupării (cererii) prin indicele preţurilor de producţie, iar în ecuaţia ratei de activitate (ofertei) prin indicele preţurilor de consum. Produsul intern brut, care este utilizat în cadrul modelului ca o variabilă proxy pentru producţie în ecuaţiile ocupării, este deflatat prin deflatorul PIB. Datele utilizate au fost trimestriale.

Principalele surse de date au fost Institutul Naţional de Statistică al României precum şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Forma generală a ecuaţiei ocupării este:


unde: lnpo_i - logaritmul populaţiei ocupate pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6

dlnsalminc - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPP

dlnpib - prima diferenţă a logaritmului produsului intern brut

Forma generală pentru ecuaţia populației active este dată de următoarea relaţie:

unde: lnpa_i - logaritmul populaţiei active pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6

dlnsalmino - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPC

lnpt_i - logaritmul populaţiei totale pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6
În cadrul estimărilor econometrice am urmărit să surprindem impactul șocurilor creșterii salariului minim asupra echilibrului pieței forței de muncă, având în vedere rata de ocupare (cererea de muncă) și rata de activitate (oferta de muncă) structurate pe grupe de vârstă și gen. Analiza econometrică a avut la bază modelul propus de Schaafsma şi Walsh (1983).

Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta 15-19 ani
Masculin (ecuația 3)

LNPO1M = 9.1527 - 0.6337*DLNSALMINC + 0.2639*DLNPIB(-3) 

Vârsta

15-19

Feminin (ecuația 4)

LNPO1F = 11.1132 -0.5532*DLNSALMINC +0.4107*DLNPIB(-3)

+ 0.4315*LNPO1F(-1) -0.3102*LNPO1F(-2) 
Masculin

Se poate observa (ecuația 3) că o creșterea curentă a salariului minim real de 1 procent diminuează ocuparea forței de muncă tinere masculine (15-19 ani) cu 0,6337 procente. Totodată o creștere a output (PIB) încurajează ocuparea acestei categorii de forță de muncă. Am putea spune că în ceea ce privește ocuparea în rândul acestei grupe de vârstă au contat mai mult presiunile sindicale și de ordin social decât tendința de creștere a salariului minim. Astfel, faptul că există o presiune din partea sindicatelor asupra angajatorilor face ca aceștia să fie atenți, în special, la sporul salariului minim real.

Având în vedere persistența salariilor mici la această categorie de angajați, rezultatele obținute sunt normale, specifice unei ecuații a cererii de muncă.

Feminin

Urmărind rezultatele obținute în ecuația 4 se observă că sporul salariului minim real descurajează mai puțin pe întreprinzători să angajeze femei între 15-19 ani faţă de același segment de vârstă la bărbați (o influență negativă de 0,5532 procente la fete față de 0.6337 procente la băieți). Creșterea output de acum 3 trimestre are o influență aproape dublă asupra populației feminine ocupate de 15-19 ani (+0,4107) față de cea masculină. Dar, spre deosebire de ecuația 3 mai intervin și două componente autoregresive care indică faptul că, dacă au angajat mai multe tinere acum 6 luni, angajatorii reduc angajările curente, ajustând pozitiv cu angajările de acum 3 luni.

Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta 20-24 ani
Masculin (ecuația 5)

LNPO2M=6.0591-0.3014*DLNSALMINC(-3)+0.3940*LNPO2M(-1)

Vârsta

20-24

Feminin (ecuația 6)

LNPO2F = 11.7106 -0.3027*DLNSALMINC +0.0979*DLNPIB(3)

+0.3500*LNPO2F(-1) 

Masculin

O tendință de scădere a influenței salariului minim real devine evidentă pe măsura creșterii vârstei lucrătorilor de la 15-19 ani la 20-24 ani (0,3014 în ecuația 4 față de 0,6337 în ecuația 3). Am putea spune că lucrătorii din această grupă de vârstă (20-24 ani) au avut timp sa se califice și astfel nu mai pot fi angajați doar la nivelul salariului minim.

Coeficientul pozitiv al lag-ului de nivel 1 (+0,3940) al populației masculine ocupate din aceeași categorie de vârstă poate susține o anumită inerție (la creștere sau la scădere) a angajărilor. Astfel, dacă agenții economici consideră că va fi o conjunctură economică favorabilă vor continua angajarile și-n trimestrul următor, iar în cazul unei conjuncturi economice defavorabile disponibilizările se vor face treptat.

Feminin

Există aceeași tendință normală de scădere a influenței salariului minim, deoarece la această categorie de vârstă (20-24 de ani) deja ne confruntăm cu experiență și calificare, ceea ce impune un alt nivel al salariului.

Se menține și componenta inerțială tot la un trimestru, astfel că dacă se anticipează o conjunctură economică bună se vor mai face angajări încă un trimestru, iar dacă nu, disponibilizările vor fi făcute treptat. Ca o specificitate în cadrul acestei ecuații (comparativ cu ecuația 5) sesizăm o persistență a influenței output și pe această grupă de populație ocupată.
Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta peste 25 ani
Masculin (ecuația 7)

LNPO3M = 10.2305 -0.0908*DLNSALMINC(-3) + 0,0696*DLNPIB

Vârsta + 0,3118*LNPO3M(-2) 

peste 25

Feminin (ecuația 8)

LNPO3F = 4.8170 -0.2207*DLNSALMIN(-3) + 0.0787*DLNPIB

+0.4530*LNPO3F(-1)
Masculin

Diminuarea influenței salariului minim real (-0,0908) asupra populației masculine ocupate de peste 25 de ani, se menține, posibil datorită ponderii mici a salariaților plătiți la acest nivel.

Se observă și o transferare a componentei inerțiale pe lag-ul 2, ceea ce arată că dacă angajatorii preconizează o situație economică bună vor angaja 2 trimestre la rând, pe când în cazul unei situații economice nefavorabile vor disponibiliza mai întâi persoanele mai tinere (la grupa 20-24 de ani lag-ul este de 1 trimestru) și mai apoi pe cele cu vechime și experiență.

Influența sporului de output este destul de mică (+0,0696). Aceasta ar însemna că la o creștere a output necesarul de forță de muncă suplimentară va fi acoperit mai ales din rândul tinerilor (cu salarii mici), mai ales dacă această creștere a producției este apreciată de angajatori ca fiind una temporară (tinerii vor fi primii disponibilizați).

Feminin

În cadrul populației ocupate de peste 25 de ani scade influența salariului minim real (-0,2207), însă nu foarte mult, față de populația ocupată feminină de 20-24 de ani (-0,3027), ceea ce arată că femeile încă sunt dispuse să lucreze la nivelul salariului minim și după 25 de ani, când se consideră că au câștigat experiență și/sau și-au finalizat studiile.

Se menține compenenta inerțială tot de lag 1 și totodată și influența pozitivă, chiar dacă redusă, a output perioadei curente. Astfel, am putea spune că atunci când sesizează o creștere curentă a output întreprinzătorii angajează cel mai ușor persoane plătite la nivelul salariului minim și dacă se poate cu vârstă de peste 25 de ani, asiguându-și astfel necesarul de forță de muncă pe termen scurt, iar dacă aceștia au siguranța persistenței creșterii output își vor schimba targetul spre tineri – plătiți de obicei tot aproape de salariul minim.
Impactul salariului minim asupra ratei de activitate vârsta 15-19 ani
Masculin (ecuația 9)

LNPA1M=15.061 - 0.4130*DLNSALMINO-0.4023*DLNSALMINO(-3) 

Vârsta

15-19

Feminin (ecuația 10)

LNPA1F=16.301 -0.3312*DLNSALMINO -0.2986*DLNSALMINO(-3) 
Masculin

Influența negativă a sporului salariului minim real asupra ofertei de muncă (populația activă) poate părea paradoxală, dar dacă avem în vedere că salariul minim influențează negativ ocuparea, putem spune că acest lucru atrage o influență negativă și asupra populației active. Influența negativă a salariului minim real este repartizată atât pe nivelul curent cât și pe lag-ul 3. Analizând această situație am putea spune că există un entuziasm scăzut al tinerilor față de creșterea salariului minim.

Feminin

Și segmentul feminin al populației active este influențat negativ de sporul salariului minim real din nivelul curent și de acum 3 trimestre. Putem observa doar că modificările salariului minim real afectează mai puțin pe tinerele de 15-19 ani față de tinerii de aceeași vârstă (-0.3312*DLNSALMINO-0.2986*DLNSALMINO(-3) la femei, față de - 0.4130*DLNSALIMINO -0.4023*DLNSALMINO(-3) la bărbați). Aceste rezultate întăresc ideea că modificările pozitive ale salariului minim nu stimulează tinerii în angajare.

Impactul salariului minim asupra ratei de activitate vârsta 20-24 ani

Masculin (ecuația 11)

LNPA2M=-10.405-0.1435*DLNSALMINO-0.2603*DLNSALMINO(-3)

Vârsta + 0.4714*LNPT2M(-1) + 0.3649* LNPA2M(-2) 

20-24

Feminin (ecuația 12)

LNPA2F= -7.4240 -0.2004*DLNSALMINO-0.343*DLNSALMINO(-3)

+ 0.6164*LNPT2F

Masculin

Comparativ cu ecuația 9 se observă o scădere de aproape 0,3 puncte procentuale a influenței salariului minim real asupra populației active masculine de 20-24 ani.

Corelația pozitivă (+0,4714) cu populația totală masculină de lag 1 din aceeași grupă de vârstă, pare a fi una normală mai ales dacă privim populația activă ca parte a populației totale. Totodată am putea considera și că o creștere a populației totale va duce la creșterea persoanelor întreținute, iar acest fapt va face să crească oferta de muncă. Ca și-n cadrul cererii de muncă și-n cadrul ofertei se observă o anumită inerție a persoanelor ce-și caută un loc de muncă. De data aceasta avem o întârziere de 2 trimestre fapt ce ar putea explica persistența șomajului fricțional.

Feminin

Ca și la segmentul masculin se menține influența negativă a salariului minim real. Astfel, se observă că salariul minim nu este un stimulent al ofertei de muncă. Corelația cu populația totală feminină de aceeași grupă de vârstă este semnificativă (+0.6164), mai ales că populația totală este cea care susține oferta de muncă.

Impactul salariului minim asupra ratei de activitate vârsta peste 25 ani
Masculin (ecuația 13)

LNPA3M=-38.44 - 0.056*DLNSALMINO – 0.025*DLNSALMINO(-3)

Vârsta + 3.7572*LNPT3M + 0.3241* LNPA3M(-3) 

peste 25

Feminin (ecuația 14)

LNPA3F= -98.55 -0.1204*DLNSALMINO -0.0944*DLNSALMINO(-3)

 +6.4721*LNPT3F 

Masculin

Ecuația 13 arată că la maturitate forța de muncă nu mai este atât de sensibilă la variațiile salariului minim (un coeficient de 0,056 la o influență curentă, respectiv 0,025 la o influență de acum 3 trimestre). În schimb, putem observa că populația activă de peste 25 de ani depinde într-o proporție destul de mare de ”intrările de populatie totală” (+3,7572) și întrucâtva (+0.3241) de o componentă inerțială de lag 3.

Feminin

La maturitate, forța de muncă feminină nu mai este așa senzitivă la modificările salariului minim, însă comparativ cu populația ocupată masculină de aceeași vârstă este influențată ceva mai mult de salariul minim real (ecuația 14). Se observă o influență mare a populației totale feminine curente (+6.4721), care reprezintă de fapt baza ce asigură intrările în rândul populației active.

Concluzii parțiale

Aprofundarea analizei pieței forței de muncă pe latura cererii (rata de ocupare), respectiv pe latura ofertei (rata de activitate), prin segmentarea acestora pe trei grupe de vârstă și pe sexe, relevă o diminuare a influenței salariului minim și alte corelații interesante între variabile explicative selectate pe măsura creșterii vârstei forței de muncă:

• 
  Atât pe cererea cât și pe oferta de muncă există un efect inerțial autoregresiv pe toate segmentele de vârsă și sex.
  
• 
  Singurul factor care influențează semnificativ cererea și oferta de muncă, în afară de nivelul salariului minim, este output-ul.
  
• 
  Există diferențieri în privința impactului creșterii salariului minim pe segmentele masculin și feminin din toate categoriile de vârstă.