Institutul naţional de cercetare ştiinţifică În domeniul muncii şi protecţiei sociale incsmps

1.2.Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut

Creşterea salariului minim conduce la modificări semnificative în câştigurile populaţiei retribuită cu salariul minim sau în preajma acestuia. De cele mai multe ori, tendinţa este de a lua în considerare doar lucrătorii cu salarii mici, adică cei care vor beneficia în mod direct de creşterea salariului minim, însă modificarea salariului minim influenţează şi lucrătorii care câştigau peste salariul minim, dar în zona acestuia, respectiv în partea de jos a distribuţiei salariale, până spre zona mediană (Zipperer, 2016). Cu alte cuvinte, chiar şi lucrătorii cu salarii mai mari decât salariul minim, pot beneficia de creşteri salariale. Acest efect este justificat prin menţinerea salariilor diferenţiate la nivel de firmă – creşterea salariilor angajaţilor de la baza distribuţiei la nivel de firmă antrenează de multe ori creșteri salariale pe toate nivelurile, deşi în proporţii diferite.

În aceste condiţii, presiunea asupra firmelor este foarte mare, costurile cu forţa de muncă fiind semnificativ mai mari. Printre efectele reale ale creşterii salariului minim se numără într-adevăr creşterea câştigurilor salariale ale populaţiei, însă de multe ori cu preţul disponibilizării acelor angajaţi pe care firmele nu îşi mai pot permite să îi plătească. Mai mult, creşterea salariului minim poate duce la inflaţie, deoarece firmele reacţionează la creşterea costurilor prin creşterea preţurilor produselor/serviciilor.

Pe de altă parte, în România este destul de prezentă economia informală, care poate funcţiona ca o supapă în cazul creşterii costului cu forţa de muncă – o parte din lucrătorii cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate, soluţie preferată de oamenii care se văd puşi în situaţia de a-şi pierde locul de muncă. Munca nedeclarată (şi bineînţeles şi economia informală) are implicații negative care afectează obiectivele macroeconomice, dar și calitatea și productivitatea muncii și coeziunea socială. Din perspectivă macroeconomică, munca nedeclarată conduce la scăderea veniturilor fiscale (impozitul pe venit și TVA) și subminarea finanțării sistemelor de asigurări sociale. Din perspectivă microeconomică, munca nedeclarată tinde să denatureze concurența loială între firme şi provoacă ineficiențe productive. La nivel de individ, dezavantajele muncii nedeclarate sunt multiple: muncitorii nu sunt înregistraţi ȋn sistemul de asigurări sociale şi de sănătate, astfel că nu beneficiază de pensie, ajutoare sociale pentru orice boală sau deces; nu au dreptul la indemnizație de șomaj sau la asigurare de sănătate; nu au dreptul la concediu de odihnă sau de maternitate.

Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii.

O creştere a salariului minim duce automat la creşterea salariului mediu. Sunt importante studiile de impact asupra câştigurilor salariale medii deoarece acestea sunt un element important al competitivităţii economiei. Principalul deziderat al creşterii salariului minim este creşterea câştigului salarial mai ales în rândul lucrătorilor cu salarii mici, însă trebuie luat în considerare efectul la nivel macroeconomic.

Pentru a investiga impactul creşterii salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut real a fost folosit un model econometric de forma:

Alături de salariul minim, am inclus ca variabile explicative în model: rata şomajului, productivitatea muncii, investiţiile străine directe şi ritmul de creştere al Produsului Intern Brut. Au fost utilizate serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului 2000 - trimestrul 1 al anului 2016, cumulând 65 de observaţii.

Câştigul salarial mediu brut şi salariul minim la nivel naţional sunt variabile exprimate în lei, preţuri comparabile – a fost folosit indicele preţurilor de consum pentru eliminarea influenţei preţurilor. Pentru a cuantifica productivitatea muncii, au fost folosiţi indici ai productivităţii orare a muncii, cu baza în anul 2010. Rata şomajului este exprimată procentual şi se referă la şomajul înregistrat. Investiţiile străine directe sunt variabile de flux, fiind cuantificate ca procent din PIB. Ritmul de creştere a Produsului Intern Brut a fost determinat pe baza indicilor de volum – modificare procentuală faţă de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier.

Datele utilizate în această analiză au fost preluate din baza de date online Tempo a Institutului Naţional de Statistică (câştigul salarial mediu brut, indicele preţurilor de consum, rata şomajului, indicii PIB), din publicaţiile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor vârstnice (salariul minim brut garantat în plată) cât şi de la Eurostat (investiţiile străine directe).

În modelul econometric a fost folosit logaritmul natural al câştigului salarial, al salariului minim şi al productivităţii muncii. De asemenea, toate variabile au fost testate pentru staţionaritate, iar în urma informaţiilor furnizate de testul Augmented Dickey Fuller s-a decis folosirea diferenţei de ordinul întâi pentru salariul minim, productivitate, investitiţii străine directe şi rata şomajului.

Rezultatele estimării econometrice sunt prezentate în figura 1. Au fost păstrate ȋn modelul final doar variabilele semnificative din punct de vedere statistic. Se observă că variabila cu cea mai mare influenţă asupra cȃştigului salarial mediu brut real este salariul minim. Aşa cum era de aşteptat, impactul este unul pozitiv, modelul econometric indicȃnd că o creştere cu 10% a salariului minim real duce la creşterea cȃştigului salarial mediu cu 7,5%. Este o influenţă puternică, astfel că salariul minim este ȋntr-adevăr un determinant important al creşterii salariale din perioada analizată.

Productivitatea muncii influenţează ȋn mod pozitiv cȃştigul salarial mediu brut real, creşterea cu 10% a productivităţii orare a muncii avȃnd ca efect creşterea cu 2,3% a cȃştigului mediu. Această legătură este premisa unei economii eficiente, creşterile salariale pe baza creşterii productivităţii sunt sustenabile şi nu generează inflaţie.

Rata şomajului are un impact negativ asupra cȃştigurilor salariale medii, o creştere cu 1% a şomajului ȋnregistrat determinȃnd reducerea cȃştigului salarial mediu brut real cu 2%. Din nou, rezultatele obţinute sunt ȋn concordanţă cu teoria economică, legea cererii şi ofertei funcţionȃnd ȋncă o dată – o rată a şomajului mai mare poate fi interpretată ca o concurenţă crescută pe un număr fix de locuri de muncă, ceea ce pune o presiune descendentă asupra salariilor: şomerii sunt dispuşi să accepte salarii mai mici din dorinţa de a se angaja.

Creşterea Produsului Intern Brut s-a dovedit nesemnificativă statistic ȋn model, indicȃnd lipsa unei influenţe asupra cȃştigurilor ȋn perioada analizată. De asemenea, nu există suficiente dovezi pentru a susţine din punct de vedere statistic o relaţie ȋntre investiţiile străine directe şi cȃştigul salarial mediu brut real.

Dependent Variable: LNCASTIG
Method: Least Squares
Date: 10/21/16 Time: 18:43
Sample (adjusted): 2000Q2 2016Q1
Included observations: 64 after adjustments
Variable	Coefficient	Std. Error	t-Statistic	Prob.
C	1.731993	0.345260	5.016486	0.0000
DLNSM	0.755117	0.031328	24.10385	0.0000
DLNPROD_I	0.229474	0.084451	2.717246	0.0086
DRS	-0.020095	0.009085	-2.211862	0.0308
R-squared	0.981228	Mean dependent var		7.115832
Adjusted R-squared	0.980290	S.D. dependent var		0.660055
S.E. of regression	0.092667	Akaike info criterion		-1.859141
Sum squared resid	0.515234	Schwarz criterion		-1.724211
Log likelihood	63.49251	Hannan-Quinn criter.		-1.805985
F-statistic	1045.433	Durbin-Watson stat		0.499947
Prob(F-statistic)	0.000000

Figura 1. 1.Rezultatele modelului econometric de analiză a impactului salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut real
Evolutia ponderii salariului minim brut pe ţară în câştigul salarial mediu brut lunar pe grupe majore CAEN Rev. 2 in luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008
Ultimele date statistice referitoare la câştigul salarial mediu brut lunar sunt disponibile pentru luna iulie 2016. Vom alege pentru comparatie luna iulie. In luna iulie 2008 salariul minim brut pe ţară a fost de 500 lei iar in luna iulie 2016 de 1250 lei.

În tabelul 1.2. s-a calculat ponderea salariului minim brut pe ţară în câştigul salarial mediu brut, pe grupe majore CAEN Rev. 2 (19 grupe numerotate A, B, ... , S), în luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008. In Figura 1.2. s-au reprezentat grafic aceste ponderi. Prin A-S s-a notat economia naţională.

Primul grup de dreptunghiuri (cele din stâga de culoare albastră şi mai puţin inalte) se referă la luna iulie 2008. Grupul al doilea de dreptunghiuri, cele din dreapta, de culoare rosie si mai inalte, se refera la luna iulie 2016.

Analiza graficului ne permite să constatăm că toate ponderile salariului minim brut pe ţară in luna iulie 2016, pe fiecare grupa majora CAEN Rev. 2, sunt sensibil mai mari decât cele din luna iulie 2008.

In tabelul 1.1 activitatile economiei naţionale se prezintă ordonate după coloana 3. Graficul 2.2 a pus in evidenţa creşterile de ponderi, dar amploarea acestei creşteri o putem observa urmărind coloana 3.

Cea mai mică creştere a ponderii, de 16% are loc in activitatea N.

Cea mai mare crestere are loc in activitatea O, urmată de grupa majoră P la mica distanţă.

Deoarece ponderea salariului minim in salariul mediu a crescut foarte mult in iuie 2016 faţă de iulie 2008, în activităţie O, P, R, D, K, F, H, B si M s-a amplificat foarte mult fenomenul de aplatisare salarială.

O amplificare a fenomenului de aplatizare salarială a avut loc si in activitaţile L, Q, E, J, I, C A si G.

Activitatile S si N au fost mai putin afectate de acest fenomen al aplatisării salariale.
Tabel 1.1. Raportul dintre ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu brut, în luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008, pe grupe majore de activități CAEN Rev. 2

Codul și denumirea grupei majore CAEN Rev. 2	Ponderea salariului minim brut pe ţară in caştigul salarial mediu brut lunar în luna iulie 2008 %	Ponderea salariului minim brut pe ţară in caştigul salarial mediu brut lunar în luna iulie 2016 %	Raportul Col.2/ Col.1
0	1	2	3
N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	47.44	54.87	1.16
S Alte activităţi de servicii	50.66	62.19	1.23
G Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi a motocicletelor	35.64	48.52	1.36
A Agricultură, silvicultură şi pescuit	39.87	54.04	1.36
C Industria prelucrătoare	34.22	46.66	1.36
I Hoteluri şi restaurante	50.76	70.26	1.38
J Informaţii şi comunicaţii	15.66	22.09	1.41
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare	33.62	50.75	1.51
Q Sănătate şi asistenţă socială	30.25	45.7	1.51
L Tranzacţii imobiliare	30.56	46.54	1.52
A-S Economie naţională	28.26	43.48	1.54
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	18.56	28.86	1.55
B Industria extractivă	17.15	27.08	1.58
H Transport şi depozitare	25.75	42.53	1.65
F Construcţii	33.44	57.05	1.71
K Intermedieri financiare şi asigurări	12.28	21.25	1.73
D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat	14.96	26.97	1.8
R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative	30.88	56.41	1.83
P Invăţământ	25.21	47.66	1.89
O Administratie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public	15.84	30.73	1.94

Nota: Grupele majore sunt ordonate în odinea crescătoare a coloanei 3 (Raportul Col.2 / Col. 1)